1,271 matches
-
alterându-i chiar structura sa mentală. Dintr-un instrument de comunicare, televiziunea s-a transformat într-o paidea, un mediu care, după cum spune Sartori, „generează un anthropos nou, un nou tip de ființă umană”. Televiziunea plămădește astfel o ființă umană deformată și anchilozată în ceea ce privește atributul principal al homo sapiens - capacitatea de abstractizare, o ființă „înrobită pe veci de video-games”. Dacă homo sapiens s-a format după principiul „la început a fost cuvântul”, pentru acest homo videns la început a fost și
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
contribuie în primul rând narațiunile TV); 2. publicul de televiziune acționează neselectiv, iar privitul la televizor se desfășoară mai curând ca un ritual. Ipoteza studiului a fost următoarea: expunerea la mesajele televizuale contribuie la adoptarea viziunii despre lume (stereotipă și deformată) oferită de către televiziune. Pentru testarea ipotezei, echipa de cercetători a combinat, în mod original, analiza de conținut a mesajelor TV (pentru evaluarea lumii simbolice, oferite de televiziune) și o anchetă în rândul receptorilor programelor TV (pentru a urmări efectele acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ale oamenilor de afaceri erau suprareprezentate în defavoarea muncitorilor și a funcționarilor; negrii erau subreprezentați etc. Ancheta a continuat cu investigarea reacției receptorilor la mesajele televizuale și a fost confirmată și ipoteza cultivării. Televiziunea cultivă propria viziune despre lume (coerentă, dar deformată) în rândul telespectatorilor, mai ales în cazul celor care abuzează de televizionare. Cercetătorii au construit un indicator, „diferențialul de percepție”, pentru a evalua diferențele dintre micii și marii consumatori de televiziune. Marii consumatori de televiziune (heavy viewers), cei care se
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Electrocardiograma: anomaliile de repolarizare ventriculare sunt constante: undele T sunt aplatizate sau negative, segmentul ST discret subdenivelat, modificări care sunt difuze. Complexele QRS microvoltate, datorită interpunerii între miocard și peretele toracic a pericardului fibrotic sau calcificat. Undele P sunt obișnuit deformate, lărgite, bifide (datorită întârzierii conducerii în țesutul atrial secundar fibrozei). Fonocardiograma: precizează existența și cronologia zgomotului pericardic protodiastolic. Ecocardiografia: pune în evidență îngroșarea pericardică, cu două ecouri distincte, reprezentând pericardul visceral și parietal, separate de un spațiu clar de cel
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
metodelor folosite, iar pretențiile de „vindecare miraculoasă“ în boli considerate incurabile este complet nejustificată și nesusținută științific, datele de literatură furnizate de medicul în cauză fiind, cu excepția câtorva domenii, lipsite de fundament științific; textul reclamei a fost considerat ca fiind deformat, cu supraevaluarea intenționată a metodelor folosite. Pacienta nu a obținut nici un fel de despăgubiri pentru suferințele inutile care i-au fost provocate. Prejudiciul nu a fost acoperit nici măcar la nivelul sancțiunii aplicabile, întrucât avertismentul primit de dr. A. ca urmare
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
ale filosofiei spiritului, pentru a remodelă marxismul. De la Croce, Gramsci preia intrumentele necesare pentru a depăși viziunea îngustă a raportului dintre structura și suprastructura impusă de viziunea marxista determinista de inspirație pozitivista, care concepea nivelul suprastructural că un simplu reflex, deformat, a proceselor de natură exclusiv economice. În același timp, la momentul în care Gramsci preia și analizează elementele crociene, le supune unei acțiuni critice profunde: el îi impută lui Croce că, în loc să considere că interpretul principal al acțiunii etico-politice este
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
fig.34). La soiurile sensibile spațiile dintre nervuri sunt decolorate, cu zone verzi în lungul nervurilor și datorită creșterii încetinite a zonelor afectate, pe frunze apar gofrări și răsuciri ale marginilor. Plantele rămân mici, au înflorire slabă și formează păstăi deformate, cu pete verzi-închis sau pete verzi situate în zone albicioase. Limitele termice între care se manifestă boala sunt 18șC și respectiv 30șC. Dacă temperatura depășește pragul superior, la soiurile foarte sensibile apar arsuri și brunificarea țesuturilor la nivelul rădăcinilor și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai târziu au lăstari îngroșați, cu tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor și cu baza tulpinilor acoperită de un manșon de miceliu alb cenușiu, sub care țesuturile sunt putrezite. La plantele atacate nu se formează tuberculi sau chiar dacă apar sunt mici, deformați, cu coaja aspră. Pe suprafața tuberculilor apar bășici ce devin prin uscare și înnegrire, scleroți turtiți ca niște plăci negre de 1-4 mm în diametru ce sunt ușor înfipți în tuberculi (fig. 56). La manevrarea acestora, scleroții se pot desprinde
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
M. Nicolaescu la ardei. Simptome. Lucerna virotică prezintă pe frunze pete mici, circulare, gălbui. Într-o fază mai avansată a bolii apar între nervuri benzi, inele sau pete eliptice de decolorare, gălbui sau albicioase. Frunzele atacate au suprafața redusă, gofrată, deformată. În anii următori, aceste plante dau un număr mare de lăstari, dar aceștia sunt scurți, strâmbi și se rup ușor (fig. 89). Virusul afectează și trifoiul alb, pe care dă mozaic sau pătare galbenă. La fasole, virusul produce decolorări, pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
simptome ce dispar când temperatura aerului este ridicată. La soia, virusul produce o cloroză a nervurilor, pete galbene și uneori simptomul "frunză de stejar". Mazărea atacată prezintă o mozaicare a frunzelor însoțită de reducerea înălțimii plantelor, pe care apar păstăi deformate, cu boabe mici. Transmitere-răspândire. Virusul rezistă de la un an la altul în interiorul plantelor perene din cercul foarte larg de gazde. Lista gazdelor virusului este impresionantă, ea cuprinzând peste 300 specii din 50 familii botanice dar, cele mai mari pagube se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tulpinale cât și ramificațiile tulpinale sunt scurte, ceea ce face ca frunzele să apară grupate în rozete. Frunzele formate înainte de infecție prezintă o suprafață normală dar cu pete mari neregulate, de culoare maronie. Frunzele apărute după infecție sunt mici, cu limbul deformat, alungite, curbate lateral, cu pete verzi-deschis ce alternează cu pete verzi închis. Pe tulpinile atacate pot fi observate uneori pete de arsură, cenușii sau brune. Fructele nou apărute sunt mici, deformate și nu pot fi comercializate. Transmitere-răspândire. Virusul prezintă un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
maronie. Frunzele apărute după infecție sunt mici, cu limbul deformat, alungite, curbate lateral, cu pete verzi-deschis ce alternează cu pete verzi închis. Pe tulpinile atacate pot fi observate uneori pete de arsură, cenușii sau brune. Fructele nou apărute sunt mici, deformate și nu pot fi comercializate. Transmitere-răspândire. Virusul prezintă un cerc larg de gazde, specii de plante anuale și perene care constituie rezervoare ale virusului pe timpul iernii. Dintre aceste gazde enumerăm: rocoina, traista ciobanului, trei frați pătați, scânteuță, râjină, urzica moartă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virus a ardeiului au simptome de mozaic galben specifice, prin apariția în spațiile dintre nervuri a unor pete galbene. Pe fructele deja formate apar pete neregulate sau circulare, de culoare maro. Fructele ce apar mai târziu, după infecție, sunt mici, deformate, cu pete clorotice sau cu pete verzi închis pe fondul verde normal al fructului. Plantele bolnave se recunosc ușor datorită creșterii încetinite și a aspectului mozaicat al foliajului. Uneori, la soiurile sensibile se observă o mozaicare, urmată de pete de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răspândită peste tot unde se cultivă ardeiul, inclusiv România (I. Pop, 1986). Simptome. Plantele virozate prezintă pe frunze pete mari, galbene sau galbene-aurii, urmate de arsura zonelor și căderea frunzelor. Tulpinile prezintă arsuri alungite, iar din muguri apar frunze tinere deformate și mozaicate. Fructele ce apar pe astfel de plante sunt mici, deformate, cu pete de arsuri, fără valoare comercială. Sunt afectate în special culturile de ardei din ciclul II, în cursul lunii septembrie. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis de 13 specii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Plantele virozate prezintă pe frunze pete mari, galbene sau galbene-aurii, urmate de arsura zonelor și căderea frunzelor. Tulpinile prezintă arsuri alungite, iar din muguri apar frunze tinere deformate și mozaicate. Fructele ce apar pe astfel de plante sunt mici, deformate, cu pete de arsuri, fără valoare comercială. Sunt afectate în special culturile de ardei din ciclul II, în cursul lunii septembrie. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis de 13 specii de afide dar, poate fi transmis de la un an la altul parțial
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzele tinere simptome de decolorare, ce se extind apoi spre baza plantelor. Frunzulițele se răsucesc spre partea superioară de-a lungul nervurii mediene, iar nervurile se colorează în violaceu. Înălțarea tulpinii este stopată, florile rămânând sterile sau formează fructe mici, deformate, cu puține semințe. Plantele atacate sunt ușor de observat din cauza piticirii și a decolorării care poate produce chiar o ofilire asemănătoare verticilozei, însă în acest caz vasele conducătoare nu sunt brunificate. Transmitere-răspândire. Transmiterea micoplasmei se face de la plantă la plantă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de lângă nervuri. Plantele ce prezintă decolorări galbene-verzui, manifestă o stagnare a creșterii însoțită de răsucirea frunzelor(care sunt ceva mai mici), spre partea inferioară a limbului, ceea ce duce la apariția de rozete pe frunze. Fructele ce se formează sunt mici, deformate, cu pete de arsură, fără valoare comercială. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis în natură de vectori (insecte) și prin contactul direct între frunze. Prevenire și combatere. Întrucât frecvența bolii este redusă, se impune numai eliminarea plantelor virotice din culturile aflate în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
existența sa este posibilă și în culturile din sudul țării. Simptome. Pe frunzele plantelor apar mai întâi simptome de mozaicare slabă, care evoluează în arsuri paralele cu nervurile și ca urmare apar ofiliri. Plantele fructifică slab, iar fructele sunt mici, deformate, pătate sau au dungi galbui (fig. 109). Transmitereră-spândire. Transmiterea virusului de la plantă la plantă este făcută de insecte, iar de la un an la altul virusul rezistă în plantele perene. Prevenire și combatere. În răsadnițe, se recomandă aplicarea preventivă de stropiri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dar, fără simptome. Infectarea timpurie a plantelor produce o slabă dezvoltare a lăstarilor fructiferi, apariția de flori și fructe aglomerate în rozete și o îngălbenire generală a plantei. Uneori apar pete decolorate,stelate și chiar fructele pot fi pătate și deformate (fig. 113). Transmitere-răspâdire. Transmiterea virusului de la un an la altul se poate face prin sol sau prin sămânță. Transmiterea de la plantă la plantă are loc prin contactul direct între plante. Prevenire și combatere. Se vor inființa culturi numai cu sămânță
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un miceliu brun-violaceu. Într-o fază mai avansată de atac, în pâsla miceliană, apar scleroții de 3-5 µm, tari, de culoare violet-negricioasă (fig. 138-c). Zonele atacate prezintă țesuturi înmuiate, brune, ce putrezesc. La recoltare, plantele atacate au rădăcinile crăpate, strangulate, deformate. Transmitere-răspândire. Patogenul atacă morcovul cultivat în terenuri acide, cu exces de umiditate, fără scurgere și în condiții de temperaturi situate între 25-30șC. În timpul vegetației, ciuperca se transmite prin contactul direct între plante, prin unelte, prin purtarea fragmentelor de miceliu de către
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în luna iunie. Pe frunze apar pete de decolorare sub formă de benzi, inele sau porțiuni de inele dispuse în spațiile dintre nervuri; petele se brunifică datorită temperaturilor ridicate și a luminozității intense, ceea ce face ca frunza să apară deseori deformată. La unele soiuri mai rezistente, petele de decolorare produc o marmorare foarte ușoară care dispare în timpul verii, pomii apărând sănătoși. Spre toamnă, pomii puternic atacați prezintă frunzișul ruginiu. Deseori, simptomele de mozaic inelar apar împreună cu cele ale îngălbenirii nervurilor. În
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
manșon de miceliu albicios, prăfos, datorită formării sporilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării fructificațiilor ciupercii (cleistoteciilor) de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă (fig. 144). Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul petalelor se îngustează, uneori chiar se despică în două, pierd culoarea alb-roză și devin albe iar în unele cazuri se îngroașă, se veștejesc și se brunifică. Florile atacate denumite și "flori de ceară" se usucă fără
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu cele sănătoase (fig. 156). Atacul pe fructe determină apariția unor pete circulare sau ovale, de culoare gălbui-verzui, cu aspect apos, destul de vizibile pe fructele dezvoltate, însă nematurate (verzi). Deseori, țesuturile din dreptul petelor nu mai cresc și fructele apar deformate, prezentând scurgeri de clei. Fructele atacate cad din pom cu aproximativ o lună înainte de a se matura, ceea ce constituie o pierdere foarte mare de recoltă. De asemenea, în fructele atacate se găsesc cantități reduse de zahăr, comparativ cu cele sănătoase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
primară, după un timp mai îndelungat, de obicei acestea formându-se deasupra tumorii principale. Uneori tumorile generează formațiuni de organizare rudimentară, asemănătoare unor organe ca frunze, muguri, lăstari, rădăcini, denumite teratoame (fig. 165). Celulele care alcătuiesc tumorile, sunt foarte mari, deformate sau foarte mici, cu o compoziție a conținutului modificată. Pe baza unor caractere fiziologice tulpinile de A. radiobacter pv. tumefaciens au fost împărțite în 3 biotipuri, care în oarecare măsură au alt cerc de gazde: biotipul 1 și 2 sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
internodurile scurte, dispuse în zig-zag. Datorită acestui fapt, frunzele apar înghesuite, lăstarii luând aspectul de tufă deasă. Planta apare mult înghesuită și prin manifestarea fenomenului de proliferare a lăstarilor. Frunzele de pe lăstarii atacați sunt mult mai mici decât cele sănătoase, deformate, cu aspect de evantai, asimetrice și cu numeroase petede de colorare. Uneori apar, inele sau pete cu aspect uleios, ce imprimă acestor organe un aspect mozaicat. Pe unele soiuri, asemenea simptome sunt mascate putându-se constata doar deformarea frunzelor și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]