1,414 matches
-
o pasiune vinovată. Ulrica o sfătuiește să se ducă pe câmpul unde au loc execuțiile condamnaților pentru a culege iarbă uitării (Della città all'occaso). Riccardo, ascuns, a ascultat discuția și este fericit să afle că și Amelia îl iubește. Deghizat în pescar, Riccardo se prezintă în fața Ulricăi și îi cere acesteia să-i prezică viitorul (Di tu se fidele îl flutto m’a spetta). Ulrica examinând mâna lui Riccardo își dă seama că acesta este un nobil comandant, dar refuză
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
scena 2. Rezumat : Înconjurată de o mulțime de oameni, Ulrica se adresează Regelui abisului (Lucifer) chestionăndu-l asupra soartei lui Silvano, un marinar. Ulrica îi prezice acestuia un viitor favorabil. Aria Di' tu se fedele - din actul I, scena 2. Rezumat : Deghizat în pescar, Riccardo se prezintă în fața Ulricăi și îi cere acesteia să-i prezică viitorul. Aria È scherzo od è follia - din cvintetul din actul I, scena 2. Rezumat : Riccardo ia în derâdere profeția Ulricăi, deși o asigura în continuare
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Don Alvaro. Ea a profitat de confuzia care a urmat morții tatălui ei și a apucat să fugă, dar fără Don Alvaro, pe care l-a pierdut în învălmășeala. Ea îl zărește pe Carlo, fratele ei, care intră în han deghizat în student. Acesta o vânează pentru a răzbuna onoarea familiei și pe tatăl ucis. În timp ce Leonora se ascunde, Preziosilla, tânăra boemiană, observă vicleșugul, dar nu spune nimic care să o trădeze. Carlo și tovărășii lui asculta propunerile Preziosillei care, folosindu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
fiica lui în aceeași seară și îi reamintește că va trebui să poarte deghizarea convenită. Mrs.Quickly surprinde conversația fără că cei doi să o observe. Tabloul 2. Parcul din Windsor lângă stejarul lui Herne. În acest decor nocturn Fenton, deghizat în Oberon, cântă un sonet pentru Nanette comparând muzică cu un sărut (Dal labbro îl canto estasïato vola,). Falstaff își face apariția cu coarnele de cerb fixate pe cap. El numără cu mare atenție cele douăsprezece bătăi ale orologiului; apoi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Vă, vecchio John per la tua via. Sonetul Dal labbro îl canto estasiato vola - din actul III, tabloul 2 Rol : Fenton, iubitul Nanettei Voce : tenor Fach : tenor lejer Loc de desfășurare : Parcul Windsor, Windsor, Anglia, început de secol 15 Rezumat: Deghizat în costumul lui Oberon, Fenton cântă depre dragostea lui pentru Nanaetta. Dal labbro îl canto estasïato vola, Dal labbro îl canto estasïato vola Pei silenzi notturni e va lontano 450 E alfin ritrova un altro labbro umano Che gli risponde
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o seceră), Calul și Maimuța. Moartea purta În gură dinți din cartofi, iar În mâna rămasă liberă purta o cană cu apă sărată. Cel care refuza să guste din apă, era dus la moarte afară. Pentru Cal trebuiau să se deghizeze doi bărbați, iar jocul maimuțelor era un joc de păpuși. Atmosfera de tristețe era mare atunci când defunctul era un fecior sau o fată. În această situație, ei erau Îmbrăcați În haine de mire și respectiv de mireasă, iar pe mormântul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
parizieni mai autentici decât compatrioții lor din capitală. Provincialii și străinii nu sunt periculoși pentru Paris, deoarece individualitatea capitalei îi asimilează și îi supune individualității sale. Existența Parisului îi dizolva și îi conformează codului sau. Cei ajunși la Paris se deghizează în parizieni, copiindu-le costumele, manierele și, mai ales, felul de a vorbi, contopindu-se cu parizienii autohtoni. Femeile, în special, excelează în schimbarea identității, vestimentația sofisticată a secolului al XIX-lea ajutându-le în acest sens83. Identitatea Parizienei este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de persecuție, fără o componentă persecutorie proeminentă). În această categorie intră sindroame greșit identificate, precum "sindromul Capgras" (caracterizat prin convingerea că o persoană cunoscută a fost înlocuită de un impostor identic) sau "sindromul Fragili" (convingerea că o persoană cunoscută este deghizată ca altcineva). Sindroamele de identificare sunt rare și se asociază adesea cu alte tipuri psihiatrice (schizofrenia) sau cu boli organice (demența, epilepsia). Un sindrom frecvent este "sindromul Cotard", în care pacientul crede să și-a pierdut toate bunurile, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
cădeau molcom. M-am apropiat și am privit spre fereastră în piața largă a Palatului, unde avusese loc „rebeliunea”. Visam cu ochii deschiși. Vedeam coloanele de ostași care încercuiseră Palatul, ofițeri cu chipurile încruntate, marșul nostru cu cântec și evrei deghizați în legionari, hora Unirii. Visul ar fi continuat dacă n-aș fi simțit o durere mai veche la genunchi, provocată de o cădere la un exercițiu la ora de gimnastică. Văzând că funcționarul nu se sinchisește de prezența mea am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
din Moldova, al Asociației Scriitorilor din Moldova și al Asociației Scriitorilor din Brașov), unde postmodernismul poate fi întâlnit într-o formulă remanentă, stângace. În a doua carte, C. proiectează o „Dimitriadă” antidemiurgică. Falsul Dimitrie este un personaj demonic ce se deghizează în stil Pessoa și încearcă să ridice evenimentul cotidian la proporția de act existențial semnificativ. SCRIERI: E închis, vă rugăm nu insistați, Constanța, 1994; Falsul Dimitrie, Târgu Mureș, 1994; Salvați Bostonul, Chișinău, 2001. Repere bibliografice: Emilian Galaicu-Păun, Dumitru Crudu, VTRA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286542_a_287871]
-
șirurile de bănci roșii pe designul fațadei, obiectivul le subție, se înșiră fără murmur, solemnitatea restabilirii de zi auctorială, la podul peste Trotuș două căruțe cu țigani, prima dată cînd vezi că face cu mîna, salută spre tren, s-a deghizat filo-țigancă în propaganda etniei? DN 12 A paralel, șoferul încastrat în tablă gonește foc în patru timpi, aberațiile tehnologice dau coerență prezentului, eroul intrat ca aberație, largă priveliștea de vale, casele mărunte cu țiglă, Subcarpații golași, coaste împădurite din nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o fată, are și ea un loc de muncă! noroc, nea Nelule, te cunosc de cînd dădeai la tenis! sportul, nu munca, pasiunea se vede, șosetele albe pe picior, poza de la plajă pe bluză, șapca, furtul de pămînt la oraș, deghizat în jucător de tenis, impiegații trec pe lîngă vagoane și întorc tăblițele, Roșiori București! mitografia conversației de sat, s-au făcut roșiile, bălaie, ascultă vorba mamei deplasarea rurală! din sacoșă iese smocul de leuștean, la Atîrnați, la prima, satul dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
organele NKVD, dintre care 3.819 erau dezertori și 502 se eschivau de la mobilizare. Cele mai afectate de aceste fenomene erau raioanele din dreapta Nistrului. Acești bărbați ziua se ascundeau în păduri, tufișuri, iar noaptea lucrau pe câmpuri. Uneori ei se deghizau, îmbrăcându-se în haine femeiești. După mărturiile de arhivă, aceștia trăiau în bordeie săpate în pământ sau își făceau locuințe pe copaci. Atitudinea de nesupunere față de armata roșie era influențată și susținută și de rudele celor înrolați căci îi influențau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Cristian Popescu, raportările la optzecism și nouăzecism nu spun prea mult despre adevărul poeziei lui P. E o lirică bine structurată, ce se distinge printr-o profunzime și o seriozitate de tip „modernist”, poate ușor desuetă dacă nu ar fi deghizată în haine la modă precum intertextualitatea, aluziile livrești, practicile textualiste, epicul, pitorescul, prozaicul ori ludicul ironic-absurd. Temele sunt moartea, transcendența, neputința ieșirii din timp și din spațiu, căutarea de sine, căutarea lui Dumnezeu și a unei religiozități proprii, născută din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
în bizarele cămăruțe interioare. Firește, nu era nimeni. În timp ce hoinăream prin casă, am deschis larg toate ușile și ferestrele, lăsând briza proaspătă și călduță a stâncilor împrejmuitoare să circule prin încăperi. Mi-am scos pălăria și fulgarinul cu oare mă deghizasem, și mi-am tras afară cămașa din pantaloni. Mi-am umplut un pahar mare cu un amestec de sherry dulce cu bitter și am ieșit afară pe iarbă, unde am rămas câtva timp, înălțându-mă pe vârfuri și lăsându-mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de breaslă, astfel că, recurgând la un procedeu ingenios și amuzant, al scrierii unui roman cu cheie în care personajele fictive să aibă un corespondent în lumea reală, a plăsmuit Principele, o necruțătoare parabolă a regimului comunist. În roman apar, deghizați sub diverse nume fictive, toți șefii insurecției antibarbiste: Geo Bogza este Macarie Cuful, îndărătul personajului Neftiotache Buhuș se ascunde Fănuș Neagu, pătimașul Eugen Jebeleanu este vârât în pielea lui Antonie Spadone, bardul pro-sovietic Dan Deșliu este Lazăr Scriba de Trapezunda
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
-o pe specialistul în treburile Serviciilor Secrete domnul Ceapă -, ce mare scofală deghizarea? Îl crezi pe unul om ca și tine, îl vezi la piață cu căruciorul și seara, ca toată lumea, la o bere, iar când colo el e colonel deghizat în om al muncii de la bloc“. Locatarii au dat din capetele lor cu mutre de turnători, spioni, teroriști și sabotori și, brusc, și-au dat seama că vreo câțiva, nu numai de la scara 6, ci și de la celelalte scări, aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
șters-o de îndată ce am fost duși la hotel, lăsând răsfirate pe pat pașapoartele, dar nu și diurna. Când n-ai mai avut de-a face cu valută, francii de-o cafea îți par o avere. Cu francii noștri, ofițerul acela deghizat în însoțitor administrativ putea să bea treizeci de cafele, dacă se așeza la masă, și șaizeci, dacă le servea în picioare. Ghidul, care tot securist era, a luat o mutră de înmormântare și ne-a somat să ne lăsăm bagajele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de Crăciun ; felicitările cu vinietă, însoțite de obiceiul expunerii lor în timpul săptămînii fatidice pe șemineul celui care le primește ; chetele Armatei Salvării, care își atîrnă cazanele în chip de talere pentru pomană în piețe și pe străzi ; în fine, personajele deghizate în Moș Crăciun pentru a primi cererile copiilor în marile magazine. Toate aceste obiceiuri, care li se păreau pînă acum cîțiva ani puerile și bizare francezilor ce vizitau Statele Unite și erau văzute ca unul dintre semnele cele mai evidente ale
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
cerînd din casă în casă și le dădeau în schimb donatorilor crenguțe verzi. Îi vom regăsi pe copii în aceeași poziție de negociere și e bine să notăm aici că, pentru a umbla cu cerutul de Sfîntul Nicolae, copiii se deghizau uneori în femei : femei, copii, adică, în ambele cazuri, neinițiați. Or, există un aspect foarte important al riturilor de inițiere căruia nu i s-a acordat întotdeauna suficientă atenție, dar care clarifică natura lor mai în profunzime decît considerațiile utilitare
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Lidia Dubi iar secția a fost codificata, în mesajele Komintern, drept Punctul 20. Mai trebuie precizat și un alt detaliu telmic. Secția de la Berlin a Komintern era încadrată cu agenți GPU (din 1934, NKVD), care au însoțit delegația Kominternistilor Români - deghizați în oameni de afaceri, până la granița sovietică. Pe teritoriul U.R.S.S., Alexandra Iliescu Ignat și ceilalți oameni de afaceri români au avut dreptul la maximum 20 de dolari, bani de buzunar. Întreg Congresul al V-lea a fost dominat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
lui, deși deseori mă făcea bleg: Bagă-ți urechile în căciulă, blegule! Și asta n-o uitam. Îmi dădeam seama că n-o spunea cu răutate, o spunea când îl supăram. Astfel, mă ierta. De sărbătorile de iarnă, bunicul se deghiza în Moș Crăciun. Își punea barbă albă de vată și o glugă roșie pe cap. Bunica ne spunea să așteptăm cuminți. Noi, copiii, ne ițeam pe la uși și pe la geamuri să-l vedem pe Moș Crăciun cum vine prin troiene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
apărut sub direcția lui Mihail Roller (istoric improvizat, ajuns un fel de „dictator“ al istoriografiei românești). Istoria „burgheză“ de până atunci pusese accentul pe ideea națională și pe legăturile cu Occidentul. Acum, naționalismul era prohibit, singurul acceptat fiind cel rusesc (deghizat În „internaționalism“ sovietic). Accentul s-a deplasat pe „lupta de clasă“ (Între burghezul român și muncitorul român era o prăpastie) și pe integrarea În spațiul slav, În vedetă fiind puse raporturile „frățești“ cu Rusia și cu Uniunea Sovietică. Din trecutul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care avea voie să se uite la jocuri stând în partea de nord a stadionului. Femeile care încălcau această regulă erau omorâte. Nu se cunoaște, însă, să se fi aplicat vreodată această pedeapsă, cu toate că se cunoaște legenda Kalipateirei, cea care, deghizată în haine bărbătești (de antrenor, deoarece ea îl antrenase pe fiul său Pisirodos, pentru box) a intrat pe stadion să-și vadă fiul concurând și câștigând cununa de măslin. Când fiul său a câștigat, a sărit din tribună să-l
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
a postului de radio Europa Liberă: "Programele, credeau americanii, trebuie simplificate în așa fel încât să poată fi urmărite cu folos de orice farmer. Ei vedeau Uniunea Sovietică, la fel ca Europa Centrală și de Răsărit, populate de niște țărani deghizați în cowboys. Cu același nivel mental și bagaj intelectual. Eu exagerez acum, desigur, dar nu caricaturizez. Eu, firește, aveam numai propuneri elitiste. În afara incifrărilor obligatorii: partitura muzicală, formula matematică, terminologia filosofică, ermetizarea versului, nimic nu mi se părea imposibil de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]