713 matches
-
1810) și două școli una cu 34 de elevi (dintre care 2 fete) la Buda, și o alta la Putinele cu 28 de elevi (dintre care 3 fete). Comuna Burdusaci, cu 1251 de locuitori și formată din satele Bucșa, Burdusaci, Deleni, Gunoaia, Hăghiac, Oprișești și Tochilele, avea și ea patru biserici (trei în Oprișești, una în Burdusaci) și o școală cu 49 de elevi (dintre care 6 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Podu Turcului a aceluiași județ
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
aceluiași județ. Comuna Răchitoasa avea aceeași compoziție și 2569 de locuitori; comuna Buda avea în plus satul Magazia, iar populația ei totală era de 1819 locuitori; în vreme ce comuna Burdusaci avea 2646 de locuitori în satele Bucșa, Burdusaci, Burlug, Cârna, Chicerea, Deleni, Gunoaia, Gura-Sohodol, Hăghiaca, Oprișești, Tochile și Ursa. În 1950, comuna Răchitoasa a devenit reședința raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad, raion din care au făcut parte și celelalte două comune. În 1952, raionul a trecut la regiunea Bacău și în 1956
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
Cârna pe cel de "Lunca". În 1968, cele trei comune au fost trecute la județul Bacău, iar comunele Buda și Burdusaci au fost desființate, satele lor trecând la comuna Răchitoasa. Tot atunci, au fost desființate satele Brătoaia (comasat cu Putini), Deleni, Lunca (comasate cu Tochilea), Gura Sohodol, Poteca și Stupeni (comasate cu Burdusaci). În comuna Răchitoasa se află (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), ansamblu cuprinzând biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1698), zidul de incintă (1704) și clădirile vechi (1739); precum și
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
și Valea Salciei). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Găiceana a aceluiași județ, având aceeași alcătuire; comuna Vultureni avea 2315 locuitori, iar comuna Godinești 2800. Comunei Vultureni i s-au mai adăugat în 1931 și satele Bodeasa, Bostănești, Deleni, Grădești, Gura Ruget si Roșia, în timp ce satele Ghionoaia Nouă și Ghionoaia Veche au fost comasate, formând satul Ghionoaia. În 1950, comunele au fost transferate raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Bacău, după care în 1960
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
concentrată (“mărătoare”), dovada prezenței în adâncime a unui masiv de sare. Izvorul este captat într-un puț, căptușit cu scânduri groase, nivelul saramurii ajungând la suprafața solului. Satele din jur (Tureni, Ceanu Mic, Rediu, Mărtinești, Comșești, Vâlcele, Petreștii de Jos, Deleni, Livada, Plaiuri, Agriș, Crăești, Săliște) se aprovizionau sistematic cu saramură de aici, utilizată în alimentație si pentru conservarea cărnii de porc. Fiind domeniu obștesc, accesul era gratuit pentru sătenii din Micești. Pentru cei ce veneau din alte sate era percepută
Micești, Cluj () [Corola-website/Science/300340_a_301669]
-
Petreștii de Jos (în ; denumirea veche rom. "Petridul de Jos") este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Crăești, Deleni, Livada, Petreștii de Jos (reședința), Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus și Plaiuri. Este situată în Depresiunea Petrești, la poalele Culmii Hășdate a munților Petridului din cadrul munților Trascăului, pe râul Hășdate. Se află la 40 km de Cluj-Napoca și 14
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
la poalele Culmii Hășdate a munților Petridului din cadrul munților Trascăului, pe râul Hășdate. Se află la 40 km de Cluj-Napoca și 14 km de Turda. Comuna se compune din satele Petreștii de Jos, Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus, Crăești, Deleni, Livada și Plaiuri. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Petreștii de Jos se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
pod din beton din Covei, când primar a fost Vasile Cocora.Șoseaua principală se numește aici linie, în sat are vreo 2,5 kilometri, satul fiind lat de ceva mai mult de un kilometru. Locuitorii părții de nord se numesc deleni,iar cei din sud - văleni.Pe buza malului, la ieșirea spre sud, dincolo de apă, se afla o moară, distrusă în anii socialismului.Tot atunci a dispărut și dublul șir de sălcii bătrâne ce însoțeau tot parcursul Balasanului. Ca arhitectură, casele
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Plopșoru este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Broșteni, Broștenii de Sus, Ceplea, Cursaru, Deleni, Izvoarele, Olari, Piscuri, Plopșoru (reședința), Sărdănești și Văleni. Comună este amplasată de-a lungul șoselei DN66, în sudul județului Gorj. Suprafață comunei este împărțită în teren agricol , păduri 3551, diferența rămasă fiind atribuită celorlalte categorii, livezi, pășuni, râuri, bălti, construcții
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
râuri, bălti, construcții. Teritoriul actual al comunei este format din 11 localități și a rezultat în urma reorganizării teritoriale din anul 1968.Satul de centru este Văleni, iar celelalte sate sunt Broștenii de Sus, Cursaru, Broșteni, Ceplea, Izvoarele, Sărdănești, Plopșoru, Piscuri, Deleni, Olari. Satele sunt așezate de-a lungul drumului european 79 pe o lungime de 24 km, cu excepția localităților Piscuri și Deleni, situate de-a lungul drumului comunal 48 pe o lungime de 7,5 km. Comună Plopșoru este situată la
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
Satul de centru este Văleni, iar celelalte sate sunt Broștenii de Sus, Cursaru, Broșteni, Ceplea, Izvoarele, Sărdănești, Plopșoru, Piscuri, Deleni, Olari. Satele sunt așezate de-a lungul drumului european 79 pe o lungime de 24 km, cu excepția localităților Piscuri și Deleni, situate de-a lungul drumului comunal 48 pe o lungime de 7,5 km. Comună Plopșoru este situată la o distanță de 50 km de municipiul Târgu Jiu, reședință județului Gorj. Comună are legături ușoare cu centre urbane ce au
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
enumeram; Modernizare Drum Comunal D.C.48.Plopsoru -Piscuri. Sistem de alimentare cu apă potabilă satele Olari,Plopsoru,Sardanesti ,Văleni. Sistem de alimentare cu apă potabilă satele Izvoarele,Ceplea,Brosteni,Cursaru,Brosteni de sus. Sistem de alimentare cu apă potabilă satele Deleni,Piscuri. Construire sala de sport școlară,comuna Plopsoru. Înființare sistem de colectare selectivă deșeuri reciclabile în comuna Plopsoru. Reparații capitale și utilități școli. Promovează pentru execuție ; Modernizare drumuri sătești și vicinale în comuna Plopsoru. Modernizare drumuri forestiere în comuna Plopsoru
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
octombrie 2013, București) a fost cântăreață română de muzică populară. A fost căsătorită cu actorul Victor Moldovan, și cu textierul, scenaristul Mircea Block, autorul versurilor a mai multor binecunoscute cântece precum "Mi-am făcut bundiță nouă", "Fata neichii", "Sârba de la Deleni", "Ia mai zi-i măi fluieraș", " Merge satul la cules", "Dorul mă cată pe-acasă". S-a născut la data de 19 septembrie 1927 la Chișinău, dar ulterior s-a mutat alături de familie la Târgu-Mureș, apoi la Timișoara și Suceava
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
baza trofeului se află două grupuri statuare care conțin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi. Înălțimea monumentului împreună cu trofeul este aproximativ egală cu diametrul bazei și anume circa 40 m. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48‐1,49 m. Din cele 54 metope inițiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de creneluri, din care s-
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
Pârteștii de Jos este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Deleni, Pârteștii de Jos (reședința), Varvata și Vârfu Dealului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pârteștii de Jos se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,49
Comuna Pârteștii de Jos, Suceava () [Corola-website/Science/301982_a_303311]
-
Lipovăț este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Căpușneni, Chițoc, Corbu, Fundu Văii și Lipovăț (reședința). Are ca vecini la nord comuna Pușcași și municipiul Vaslui, la est comuna Muntenii de Jos la sud comuna Deleni și comuna Bogdănești, la vest comuna Bogdana și la sud-vest comuna Bogdănița. Biserica de lemn din Lipovăț este monument istoric, a fost construită în anul 1628 și are hramul Sfântul Gheorghe. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lipovăț se
Comuna Lipovăț, Vaslui () [Corola-website/Science/310925_a_312254]
-
Băgaciu (în maghiară: "Szászbogács", în germană: "Bogeschdorf") este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Băgaciu (reședința) și Deleni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Băgaciu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (34,52%), romi (31,16%) și maghiari
Comuna Băgaciu, Mureș () [Corola-website/Science/310650_a_311979]
-
Dobrin este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Deleni, Doba, Dobrin (reședința), Naimon, Sâncraiu Silvaniei și Verveghiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dobrin se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (78,01%). Principalele
Comuna Dobrin, Sălaj () [Corola-website/Science/310739_a_312068]
-
de gaze naturale ale României sunt situate în Transilvania, Moldova, Muntenia și Marea Neagră, cu aproximativ 75% din ele aflânduse în Transilvania, în special în județele Mureș și Sibiu. Cel mai mare câmp de gaze naturale din România se află la Deleni, descoperit în 1912 și se află între comuna Băgaciu și Județul Mureș cu rezerve dovedite de 85 miliarde metri cubi. Alte câmpuri de gaze naturale sunt cele de la Filitelnic (40 miliarde metri cubi), câmpul de la Roman-Secuieni (24 miliarde metri cubi
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
componentă (reședința), și din satul Pârcovaci. Orașul se află în nord-vestul județului Iași, pe malul Bahluiului. Este străbătut de șoseaua națională DN28B, care leagă Iașiul de Botoșani. La Hârlău, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ281A, care deservește comuna Deleni. La Hârlău se află capătul de linie al căii ferate Podu Iloaiei-Hârlău, pe care circulă trenuri de călători cu destinația Iași. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Hârlău se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
Facebook. La 8 octombrie 2016, împreună cu alte 16 localități din raionul Ungheni, au semnat Acorduri de înfrățire cu 16 localități din Județul Iași, realîzînd cu mici pași reîntregirea neamului Românesc. Au fost semnate scrisorile de intenție: Măcărești - Cozmești, or. Cornești - Deleni, Boghenii Noi - Dobrovăț, Hîrcești - Erbiceni, Buciumeni - Grozești, Cetireni - Lespezi, Teșcureni - Mogoșești-Siret, Unțești - Moșna, Costuleni - Movileni, Florițoaia Veche - Plugari, Măgurele - Răchiteni, Rădenii Vechi - Șirețel, Condrătești - Sinești, Valea Mare - Tutora, Mănoilești - Victoria, Petrești - Voinești. După un an de la anexarea vremelnica a Basarabiei
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
sat Armășoaia Refacere drum sătesc - 0,600 km, sat Toporești Refacere drum sătesc - 1,000 km, sat Toporești Refacere drumuri sătești - 2,000 km, sat Tanacu Refacere străzi - 6,000 km, sat Costești Refacere drumuri sătești - 3,500 km, sat Deleni Refacere rigolă betonată pe drum sătesc - 0,150 km, sat Deleni Refacere pod situat în punctul Vasiluta, sat Grumzoaia Refacere DC 37 - 0,050 km Principală 100 în zona fostului CAP, sat Vutcani Refacere 2 fântâni Refacere drumuri sătești - 0
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
drum sătesc - 1,000 km, sat Toporești Refacere drumuri sătești - 2,000 km, sat Tanacu Refacere străzi - 6,000 km, sat Costești Refacere drumuri sătești - 3,500 km, sat Deleni Refacere rigolă betonată pe drum sătesc - 0,150 km, sat Deleni Refacere pod situat în punctul Vasiluta, sat Grumzoaia Refacere DC 37 - 0,050 km Principală 100 în zona fostului CAP, sat Vutcani Refacere 2 fântâni Refacere drumuri sătești - 0,862 km Refacere drumuri sătești - 0,800 km Refacere drumuri sătești
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
baza trofeului se află două grupuri statuare care conțin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi. Înălțimea monumentului împreună cu trofeul este aproximativ egală cu diametrul bazei și are circa 40 metri. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48-1,49 m. Din cele 54 de metope inițiale, se mai păstrează doar 48. Deasupra metopelor se află o friza cu 26 de creneluri, din care
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
folosite pentru irigații. Datorită faptului că apa este sărată, ea este improprie consumului casnic. Pe Aliaga și afluenții săi au fost construite mai multe baraje și rezervoare de mici dimensiuni. Principalele localități traversate de răul Aliaga sunt satele Catzbach, Ferșampenuazul-Mic, Deleni și Glăvani.
Râul Aliaga () [Corola-website/Science/318230_a_319559]