794 matches
-
opinia publică și de cercurile diplomatice. Elena Văcărescu, Elena Romniceanu, Alexandrina Cantacuzino, Elena Meissner au fost primite, împreună cu alte personalități ale feminismului internațional, de cancelarul Austriei, Schober, căruia i-au înfățișat realizările și proiectele mișcării de femei. O seamă de delegate au făcut o vizită de 3 zile în România, remarcând eficiența instituțiilor create pentru emanciparea femeii, în special activitățile inițiate de „Casa femeii” din București, considerate un model demn de a fi urmat 3. Luând cuvântul în numele C.I.F. și al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
iugoslavă și cehoslovacă, referitoare la modalitățile de colaborare economică, militară și culturală între statele din această parte a Europei 1. În condițiile în care devenea din ce în ce mai evident că un conflict armat generalizat nu se mai putea evita, Alexandrina Cantacuzino, împreună cu delegatele femeilor franceze și spaniole la Sesiunea Societății Națiunilor din aprilie 1938 de la Geneva, a propus ca guvernele statelor membre să creeze - pe baza unei convenții internaționale - zone neutre, unde urmau să fie adunați, îngrijiți și protejați de bombe și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
luat parte la primul Congres internațional postbelic al femeilor, de la Paris (noiembrie 1945), convocat la propunerea femeilor franceze, în frunte cu Eugenie Cotton, și a votat pentru înființarea Federației Internaționale Democratice a Femeilor (F.I.F.D., 1 decembrie 1945). Marea majoritate a delegatelor din România erau însă activiste ale U.F.A.R., aflată sub direcția P.C.R. De altfel, alegerea Parisului pentru ținerea Congresului și prezidarea acestuia de Eugenie Cotton nu au fost întâmplătoare. Influența comuniștilor francezi era puternică în opinia publică, iar numeroase personalități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
fără a intra în partide politice. Chestiunea aceasta este de altfel prematură. Diriguitorii ne introduc treptat în viața politică și bine fac. Ne vom rosti în ceasul când toate drepturile ne vor fi acordate. Au mai rostit discursuri, d-șoara Cerkez, delegata municipiului, d-nele g-ral Anastasiu, Filitti și Elena Romniceanu. Întrunirea s-a terminat la ora 1, cu înscrierea numeroaselor doamne din asistență, ca membre ale uniunii grupării femeilor române. T.B. Dreptatea din 8 decembrie 1929. 4TC "4" Marea întrunire feministă de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Civilă Și Politică a Femeilor Române" Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române (A.E.C.P.F.R.) a ținut o întrunire publică în sala Teatrului Ventura din București, în ziua de 28 februarie a.c., ora 9 1/2 dim., cu delegate din provincie, pentru a discuta și lua măsurile necesare pentru a realiza cât mai curând revendicările drepturilor civile și politice ale femeilor. La convocarea făcută au răspuns un mare număr de femei și de reprezentante ale Asociațiunii, nu numai din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
conferință secțiunile: București, prin tov-ele Cati Constantinescu și Melania Pop, Reșița, prin tov-a Erna Weissman, Cluj, prin tov. I. Kandel și cele 5 secțiuni din Valea Jiului, prin tov-a Szüszer. Conferința a fost deschisă de tov-a Eugenia Deleanu care a urat delegatelor bun sosit în numele secretariatului central al Uniunii. A prezidat tov-a Iosephina Bocșa, care a dat cuvântul tov-ului Lotar Rădăceanu, care în numele partidului a constatat progresul satisfăcător al Uniunii noastre în cei trei ani de la înființare și a îndemnat la continuarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
fi supuse - ca în Valea Jiului - tutelei tovarășilor din partid și sindicate, care ar trebui să fie lăsate să-și gospodărească singure secțiunile, spre a căpăta astfel practica necesară. Tov. Bela Ehrenfeld, secretar al Confederației generale a muncii, a îndemnat pe delegate să dea o mai mare atenție propagandei pentru recrutarea de membre la sindicate. Tov-a Cati Constantinescu, în numele secțiunii din București aduce salutul acesteia și își exprimă regretul că organizația feminină din Capitală este încă slabă, arătând că aceasta se datorește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
dea o mai mare atenție organizării femeilor în București. Tov. Lotar Rădăceanu, secretarul partidului, spune că femeile trebuie să se organizeze aparte conform statutului partidului și spune că trebuie neapărat să se mărească cota de centralizare la Uniune. Apelează la delegate să voteze în acest sens. Tov. B. Ehrenfeld, din partea Confederației, susține același punct de vedere. Tov-a E. Deleanu, raportoare, răspunde pe larg criticilor. Se iau apoi în considerație rapoartele moral și material, se respinge cu unanimitate propunerea Cernăuți pentru schimbarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ales noul comitet central al Uniunii, compus din tov-ele Elena Gherman, Lilly Rădăceanu, Cati Constantinescu și Eugenia Deleanu - București, Iosephina Bocșa - Reșița, Erna Weissman - Cernăuți, Jeanetta Safir - Ploiești, Tatiana Grigorovici - Cernăuți, E. Szüszer și Ana Lakatoși din Valea Jiului și o delegată ce va fi aleasă de secțiunea Cluj. În comisia de control: Paraschiva Brăftăleanu - București, G. Borsai - Lupeni și o tovarășe ce urmează a fi, de asemenea, delegată de secțiunea Cluj. Din cauza lipsei de timp, referatele tov-elor Weissman, Bocșa și Rădăceanu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ținut pentru întâia oară într-un oraș din Vechiul Regat mulțumită energiei și dorinței distinsei președintă a Asociației feministe din Oltenia, D-na Maria Pop, care, prin neobosita sa activitate, a reușit să organizeze acest Congres în mod strălucit. Participarea delegatelor din toate „provinciile țării a contribuit nu numai la rezolvarea unor importante probleme sociale, dar a cimentat unirea sufletească a femeilor române cu sentimente de iubire, ce s-au răspândit în toate unghiurile țării, sădind încredere reciprocă. Presa reprezentată a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Regat și Basarabia, care sunt în inferioritate față de surorile lor române din Ardeal și Bucovina, ce s-au bucurat de aceste drepturi, chiar sub vechea dominație străină. D-l Ministru Hamangiu a promis a lua în considerare doleanțele prezentate de delegatele Congresului, la lucrarea unificării. Această promisiune nu a putut fi realizată atunci, pentru că soarta crudă a răpit după aceea, în scurtă vreme, pe distinsul Ministru al Justiției, Hamangiu, din activitatea sa. Activitatea „Uniunii” și „Asociației pentru drepturile femeii” nu a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ca fiecare în țara ei să susțină măsurile cele mai potrivite și juste în favoarea reconstituirii economice a lumii și a păcii între popoare. Alianța e în legătură și cu guvernele din toate țările prin reprezentantele ei și cu S.N., având delegate în toate organele constitutive ale Genevei. În adevăr, în toate comisiile și subcomisiile S.N., în Biroul Internațional al muncii, în organele de cooperație internațională în domeniul intelectual, al artelor, al științei, al educației, învățământului, radiofoniei, cinematografului educativ, conferința dezarmării, comisiunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
9. Lupta contra stupefiantelor. 10. Pacea și lupta pentru abolirea războaielor etc. Cum procedează Alianța în studierea și familiarizarea filialelor sale cu aceste chestiuni? Care sunt metodele ei? Prezidentele de comisiuni trimit chestionare relative la fiecare problemă pusă în studiu. Delegatele din fiecare țară răspund, dând date asupra chestiunilor puse, arătând fiecare stadiul în care se găsește în țara sa acea problemă din punctul de vedere al legilor și al moravurilor și făcând propuneri, sugestiuni proprii conform părerii ce are acea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
din fiecare țară răspund, dând date asupra chestiunilor puse, arătând fiecare stadiul în care se găsește în țara sa acea problemă din punctul de vedere al legilor și al moravurilor și făcând propuneri, sugestiuni proprii conform părerii ce are acea delegată, sau conform atmosferei din țara sa. Prezidenta din comitetul internațional al comisiunii, ordonează și coordonează materialul primit, îl pune în discuție dacă e cazul la primul Congres, în care se iau rezoluții, se votează și sunt înaintate, pe de o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
deces. 3. Asigurarea contra șomajului. 4. Reducerea orelor de muncă (40 de ore). Directorul B.I.T. atrage în convocarea adresată guvernelor atențiunea acestora asupra art. 7 din pact conform căruia femeile pot oricând fi desemnate în aceleași condițiuni cu bărbații ca delegate sau consiliere tehnice oricare ar fi chestiunile de tratat. Iar dacă se pun în discuție chestiuni ce privesc interesele femeii, cel puțin unul din consilierii tehnici trebuie să fie o femeie. Femeile dar să fie mândre de această dreaptă recunoaștere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
situația economică actuală și metodele de remediere a diferitelor cauze și greutăți de care suferim etc. au fost discutate, iar rezoluțiile votate au fost comunicate tuturor guvernelor și organizațiilor feministe din lume. În comisiuni restrânse ca și în ședințe publice, delegatele noastre au participat și au emis păreri apreciate. La ultimul congres de la Istanbul în aprilie 1935, doamna Maria Dimitriu-Castano m-a reprezentat și s-a achitat în modul cel mai demn. A fost apreciată pentru competența și tactul ei. Doamnelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
internaționale din Marsilia în 1933 și Istanbul în 1935. Pentru toată activitatea menționată mai sus, ai făcut mereu sacrificii materiale, sforțări fizice, intelectuale și morale prin răspunderea ce ți-ai luat. Ai făcut apoi cel mai mare serviciu Asociației - ca delegată a comitetului central din Iași, înființând filiale în Tulcea, Mangalia, Silistra... răspândind astfel ideile cuprinse în statute în Dobrogea - provincie atât de dorită de noi, pe care o considerăm ca sora noastră mai mică și iubită în consecință. Din inimă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
acestora. Fiecare organizațiune își poate păstra programul ideilor fundamentale care stau la baza acelei organizațiuni însă F.F. crede că din punct de vedere mai sus expuse se poate realiza o unire. Constituirea unui comitet executiv compus din una sau două delegate ale fiecărei grupări; alcătuirea unui secretariat; fond special pentru acțiune; editarea unei gazete manifeste, apeluri; întruniri publice pe capitale de județ și țară; delegații și memorii la Consiliul de Miniștri; prezentarea unui memorandum în Parlament. Rep. Gazeta femeii, nr. 57-58
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
împiedică propaganda completei ei emancipări; 16. Apărarea păcii, condiția vitală a civilizației, prin respectarea tratatelor internaționale, care garantează integritatea frontierelor, conform programului Ligii Națiunilor. Ca mijloace practice pentru popularizarea și realizarea acestui program propunem: 1. Convocarea unei ședințe comune a delegatelor tuturor organizațiilor care aderă la propunerile de mai sus. 2. Întrunirea în comun a tuturor membrelor acestor organizații. 3. Întruniri publice în diferite puncte ale orașului și întruniri publice generale. 4. Lansarea unui apel comun. 5. Deschiderea unei campanii de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
distinsa prezidentă generală, Doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino, a fost realeasă vicepreședintă în Comitetul de Conducere al acestei mari Asociații, care cuprinde consilii naționale din 60 de state de pe glob. Au luat parte la alegere prin vot secret peste 2.000 delegate din toate continentele. Doamna Cantacuzino fiind absentă de la Congres, reușita D-sale capătă o mai mare însemnătate și ridică mult prestigiul femeii române. Cu această ocazie d-na baroană Böel, președinta Consiliului Internațional a propus să se trimeată d-nei Cantacuzino
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
primind medalia cu diplomă, de care poate fi mândru Bihorul. Reuniunea a jertfit bani și la fondarea filialei din Bihor a „A.R.P.A.” dându-și și pe acest teren obolul ei, cu care s-a simțit datoare. Reuniunea participă prin delegate la congresul anual al „R.F.R.” din Transilvania, la care s-a afiliat împreună cu toate reuniunile din Ardeal, Banat și Crișana, în anul 1923, unde se prezintă cu demnitate, reprezentând femeia română din Bihor. Reuniunea este pretutindeni, unde se cere contribuție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
București în ziua de 3 aprilie 1920. D-na Valentina Focșa propusese un plan și un program în acest sens Asociației Feministelor de la Iași, plan ce a obținut adeziunea acestei Asociații, apoi împreună cu D-na Maria I. Popovici, care era delegata feministelor din Iași, au continuat opera de înfăptuire în București, constituindu-se un comitet de inițiativă a cărui președintă a fost desemnată Simona Lahovary, iar secretară D-na Valentina Focșa. Acest comitet a fost completat și lărgit în ședința din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
adunare, întărire sufletească și trupească, precum și o bună recreație în vremuri destul de grele. A funcționat numai o lună de la 2 august-1 septembrie și a numărat 150 de coloniste. ș...ț Activitatea cu refugiații poloni Asociația Creștină a Femeilor Române, prin delegata sa, a continuat să participe la opera de ajutorare a refugiaților polonezi. S-a ținut legătura cu cele 10 centre feminine dintre care cele mai multe în Oltenia și care au avut de scop organizarea muncii și acțiunii culturale pentru femeia polonă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
S-a ținut legătura cu cele 10 centre feminine dintre care cele mai multe în Oltenia și care au avut de scop organizarea muncii și acțiunii culturale pentru femeia polonă și ajutorarea și ridicarea moralului, și satisfacerea nevoilor acestui grup. Asociația prin delegata sa a vegheat și a ținut legătura prin Comisiunea de ajutorare și a ajutat la rezolvarea diverselor probleme dând sprijinul de care au avut deseori nevoie. În țară, centrul București a încercat să țină raportul mai departe cu filialele sale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
apărarea păcii”, căci „prin sângele și lacrimile noastre am ajuns la victoria atât de scump cucerită și nu ne mai temem s-o pierdem acum, când am câștigat pacea”. Aceeași mândrie, aceeași încredere în forțele feminine sună și în cuvintele delegatei sovietice: „Stăpânite de o mare dragoste de patrie și de o mare ură contra fascismului care aduce sclavia, moartea, distrugerea și întoarcerea în timpurile cele mai întunecate ale evului mediu, milioane de femei sovietice luptând în rândurile Armatei Roșii, lucrând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]