749 matches
-
altcineva. Este vorba de o căutare dependentă, o imaturitate a Eului, care nu se poate acomoda cu rigorile sociale și morale. Cauza se află și în unele defecte de educație sau psihotraumatisme emoțional-afective din copilărie, răul model, asocierea cu grupuri delictuale, modul de viață aparent ușor și proiecția simbolică într-un univers erotic imaginar, degradat instinctual. Ca și cerșitul, prostituția este un tip de conduită deviantă, ce reprezintă un scenariu în care intervin tot trei factori, așa cum se poate vedea în
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și în detaliu. Actele alienaților, modul lor de a se comporta în viață, apar drept consecințe necesare, stereotipii anticipative ale stării lor morbide (H. Verger). Întrucât legea penală definește delictele ca fiind direct legate de „faptul material” și de „voința delictuală”, stările de alienare mintală sunt exceptate de la incidența legii penale. Pentru a putea fixa cât mai exact sfera culpabilității și cea a iresponsabilității, se impune stabilirea limitelor alienării mintale în raport cu starea de normalitate (J. Falret, E. Régis). Grasset a formulat
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Scop Act Consecințe Răspundere Expertul trebuie să stabilească dacă, în momentul comiterii actului sau a faptei, subiectul era sau nu în deplinătatea facultăților sale mentale. Expertiza trebuie să stabilească, deci, libertatea de decizie a subiectului și consecințele acesteia privind caracterul delictual al acțiunii sale. În această situație, conceptul de demență sau de alienare mintală are în primul rând o semnificație juridică și nu se calchiază pe cel al conceptelor nosologiei psihiatrice. Gradul de alienare mintală este cel din care decurge și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
specifice tipului de sociopat antisocial; b) Lacassagne și Tarde consideră că orice criminal este expresia unei anumite forme de „boală socială”, ce apare pe un anumit teren constituțional (bio-psihotip), reproducând trăsăturile specifice sociopatiei. 3. Geneza și dinamica personalității și comportamentului delictual Această problemă a preocupat un mare număr de specialiști, care i-au dedicat studii importante (C. Lombroso, G. Tarde, M.B. Clinard, D.C. Gibbons, V. Dragomirescu). Elementul central al problemei privește formarea personalității și felul în care individul își rezolvă propriile
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
își rezolvă propriile situații de viață. Formarea personalității și, implicit, a stării de sănătate mintală se referă la procesul de creștere, dezvoltare și socializare ale individului. Două elemente contribuie la aceasta: a) influența modelului socio-cultural, reprezentată prin: asocierea la grupurile delictuale; nivelul de instrucție școlară sau culturală a individului; structura grupului familial de origine; statutul de emigrant; statutul de minoritar; apartenența la o anumită clasă socială, un anumit clan etc.; b) trăsăturile individuale, reprezentate prin: vârstă, sex; nivelul de inteligență; constituția
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
același timp, o deteriorare a stării de sănătate mintală, de la criminalii profesionali nepatologici până la criminalii neprofesionali patologici (vezi și schema lui M.B. Clinard). W.C. Kovarcens se referă în special la delincvenții tineri, în cazul cărora distinge două variabile asociate: pulsiunea delictuală și tulburarea emoțională. Aceste aspecte se pot vedea clar în schema de mai jos: N tânăr normal tânăr delictual, fără tulburări emoționale -TE AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
schema lui M.B. Clinard). W.C. Kovarcens se referă în special la delincvenții tineri, în cazul cărora distinge două variabile asociate: pulsiunea delictuală și tulburarea emoțională. Aceste aspecte se pot vedea clar în schema de mai jos: N tânăr normal tânăr delictual, fără tulburări emoționale -TE AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la delincvenții tineri, în cazul cărora distinge două variabile asociate: pulsiunea delictuală și tulburarea emoțională. Aceste aspecte se pot vedea clar în schema de mai jos: N tânăr normal tânăr delictual, fără tulburări emoționale -TE AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
N tânăr normal tânăr delictual, fără tulburări emoționale -TE AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
delictual, fără tulburări emoționale -TE AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
-TE AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de înclinare către comportamentul delictual de grup, incluzând calitatea și structura fiecărui grup; natura relațiilor anterioare cu instituțiile coercitive (poliție, tribunale, case de corecție etc.). 5. Clasificarea delictelor la alienați Conduitele delictuale ale bolnavilor psihic au caracteristici specifice, legate direct de tulburarea stării de sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de înclinare către comportamentul delictual de grup, incluzând calitatea și structura fiecărui grup; natura relațiilor anterioare cu instituțiile coercitive (poliție, tribunale, case de corecție etc.). 5. Clasificarea delictelor la alienați Conduitele delictuale ale bolnavilor psihic au caracteristici specifice, legate direct de tulburarea stării de sănătate mintală, incapacitatea acestora de a aprecia consecințele actelor și a comportamentelor lor, marele potențial antisocial de agresivitate. M. Dide și P. Guiraud au propus o interesantă clasificare
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
furt calificat - psihopați; furt cu etalaj - cleptomani, psihopați, PGP, ASC, demență senilă; furt de alimente - alcoolici, demențe organice, PGP, maniaci. 6. Mecanismele psihopatologice ale delictelor M. Laignel-Lavastine, A. Barbé și Delmas s-au ocupat de studiul mecanismelor psihopatologice ale acțiunilor delictuale. În sensul acesta, ei au remarcat câteva aspecte particulare, din punct de vedere psihopatologic, pentru diferitele forme de delicte. În cazul bolnavilor psihic, actele delictuale apar în corelație directă cu natura tulburărilor psihice ale acestora. Le vom analiza pe rând
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
M. Laignel-Lavastine, A. Barbé și Delmas s-au ocupat de studiul mecanismelor psihopatologice ale acțiunilor delictuale. În sensul acesta, ei au remarcat câteva aspecte particulare, din punct de vedere psihopatologic, pentru diferitele forme de delicte. În cazul bolnavilor psihic, actele delictuale apar în corelație directă cu natura tulburărilor psihice ale acestora. Le vom analiza pe rând în cele ce urmează. Furtul patologic are la bază următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea secundară a
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
morală; ele se caracterizează prin: impudicitate, frigiditate, superstiții, alcoolism, sunt gurmande, agitate, leneșe, vanitoase, vicioase, imprevizibile, mitomane, cu un intelect de limită; se mai notează absența simțului moral, indiferență afectivă, înclinații către rău; sunt imprevizibile și cu un mare potențial delictual; - prostituatele ocazionale sunt persoane morale, dar care au căzut victime mizeriei, provenind din familii dezorganizate; în manifestarea lor ca atare au importanță violurile, răul model; sunt recuperabile; - grupa prostituatelor intermediare ocupă un loc de mijloc între cele de mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
practici abuzive, participării acestora la fundamentarea și luarea deciziilor ce îi interesează în calitate de consumatori. Practic, scopul final, mediat al acestor legi este acela de a proteja interesele consumatorilor c) Relațiile cu dreptul civil se evidențiază mai ales în materia răspunderii delictuale, a nulității și a prescripției extinctive. d) Legăturile cu dreptul proprietății intelectuale se reflectă la nivelul ambelor componente ale dreptului concurenței, acesta conținând reglementări care vin să completeze protecția acordată prin legi speciale drepturilor de proprietate intelectuală. e) Raporturile cu
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
juridic încheiat să fie afectat în vreun fel. Societatea își însușește actul juridic încheiat de membru său culpabil, și recunoaște valabilitatea și îi menține efectele juridice. O altă alternativă a societății ar să exercite împotriva asociatului culpabil acțiunea în răspundere delictuală, urmând să ceară despăgubiri care să acopere paguba efectivă cât și câștigul nerealizat. Cele două sancțiuni sunt alternative și modalitatea specificată va fi hotărâtă de adunarea generală 42. Acest drept se stinge după trecerea a 3 luni din ziua când
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
și obligațiilor către succesori 60. Debitorul obligației de neconcurență, în contractele comerciale, care încalcă acest angajament, își anjajează răspunderea contractuală fața de creditorul clauzei exprese sau tacite. Ea nu se confundă cu reprimarea faptelor de concurență neloială care antrenează răspunderea delictuală a autorului culpabil, chiar în condițiile în care debitorul obligației de neconcurență nu se limitează numai la a o încălca ci săvârșește totodată și fapte de competiție neloială. În temeiul răspunderii contractuale creditorul prohibiției de concurență poate cere instanței să
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
se poate îndrepta spre a obține reparația prejudiciului și împotriva unui terț, complice la încălcarea prohibiției de concurență, fapta acestuia fiind un delict civil, de concurență neloială și care atrage incidența Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloialeși răspunderea delictuală. În mod curent, atât în materie civilă cât și în materia concurenței solicitarea daunelor-interese se întregește cu rezoluțiunea contractului, care duce la desființarea cesiunii fondului de comerț, care va reveni în întregime în patrimoniul vânzătorului, obligat să restituie prețul sau
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
acestor situații, potrivit regulilor generale de antrenare ale răspunderii consacrate de Codul civil. 2. Răspunderea pentru concurență neloială 2.1. Răspunderea civilă Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale consacră drept fundament al acțiunii în concurență neloială răspunderea civilă delictuală. Ea este mijlocul de apărare la care face trimitere art. 6 din Legea 11/1991 care arată că persoana care săvârșește un act de concurență neloială va fi obligată să înceteze sau să înlăture actul, să restituie documentele confidențiale însușite
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
uzanțelor cinstite. Nu este posibilă o listă exhaustivă a actelor de concurență neloială. Comportamentele prin care se exprimă aceasta sunt în consecință numeroase și variate, pe măsura inventivității umane. Forma de vinovăție este, la fel ca în cazul răspunderii civile delictuale clasice, indiferentă 170. Prejudiciul este reflectarea în planul consecințelor a actelor și faptelor de concurență neloială. Prejudiciul se poate manifesta, în esență, sub următoarele forme: deturnarea clientelei (pierderea clientelei suferite de întreprinderea victimă a practicilor neloiale), uzurparea unei valori economice
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
exemplu, notorietatea întreprinderii victimă). În pofida multitudinii surselor, formelor de manifestare și a consecințelor sale, prejudiciul concurențial are o unitate fundamentală, determinată de unicitatea izvorului juridic: art. 998, art. 999 C. civ. Temeiul său juridic esențial este și rămâne responsabilitatea civilă delictuală sau cvasidelictuală. Ceea ce trebuie indemnizat este doar prejudiciul cert, adică cel actual și cel virtual, ambele fiind susceptibile de o evaluare imediată. Repararea prejudiciului produs prin fapte de concurență este condiționată și de probarea raportului de cauzalitate existent între fapta
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
și de probarea raportului de cauzalitate existent între fapta de ilicită și prejudiciu cauzat întreprinderii victimă 171. Aspecte procesuale Prevăzută în partea finală a art. 6 din Legea 11/1991 este supusă, în principiu, probării condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale. Art. 9 din Legea 11/1991 recunoaște posibilitatea acordării despăgubirilor pentru prejudiciul moral, fără nici o referire la natura drepturilor sau intereselor lezate. Calitatea procesuală activă aparține oricărei persoane fizice sau juridice ce are calitatea de comerciant, consumatorii în măsura în care au suferit
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
de înlocuire mai mare de 5% la valoarea rămasă ┌────┬─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐ │Nr. │ Denumirea Estimați posibilitatea unor riscuri de viitoare litigii (Da/ Nu) | | | din următoarele categorii: 1. Revendicări ale dreptului de proprietate 2. Revendicări de daune datorită nerespectării unor prevederi contractuale sau răspunderii delictuale superioare valorii de 10% din capitalul social 21. Considerați ca societatea poate fi confruntată cu probleme de protecție a mediului? (Da/Nu). În caz afirmativ, faceți o scurtă descriere a acestora: .............................................................................. .............................................................................. .............................................................................. .............................................................................. 22. Societatea este unic producător național pentru vreun produs
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109841_a_111170]