926 matches
-
a oferi cîmp liber unora și de a face presiuni asupra altora, de a exclude, pe de o parte, și de a o face folositoare, pe de alta, de a le neutraliza pe unele și de a profita de pe urma altora... Delincvența ca ilegalism controlat este un agent în slujba ilegalismului grupurilor conducătoare."197 Rezistența autorităților, manifestată prin interzicerea unor bunuri și reducerea sau pervertirea unor drepturi, nu este ceva specific României sau țărilor estice, deși în aceste spații ea s-a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Bolile mintale, favorizate de anxietate, dar și de disfuncționalități în condițiile de viață și de ereditate, sînt tot mai numeroase, transformînd închisorile în aziluri psihiatrice. Conform estimărilor medicilor din Penitenciarul Iași, peste 30% din arestați suferă de grave probleme psihice, delincvența lor fiind consecința unei inalienări ce necesită intervenția terapeutică din spitalele de specialitate, și nu din închisori, unde posibilitățile de tratare medicală sînt reduse (cel mai adesea se prescriu antidepresive, anxiolitice, psihotrope, litium). "Psihiatria nu are vocație pentru tratarea delincvenților
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
medicilor trebuie să se sesizeze și în cazul abaterilor sau neglijențelor doctorilor din pușcării (epidemia de rîie de la Codlea din anul 2002 este dovada iresponsabilității cadrelor medicale, nesancționate pînă în prezent). Reforma sanitară presupune înțelegerea închisorii ca spital și a delincvenței ca o boală socială și deci recompunerea politicii instituționale în funcție de imperativele sanitare. Puterea cadrelor medicale trebuie să iasă din cabinetele sau spitalele în care a fost retrasă și să se extindă la întreg spațiul închisorii, mai ales la nivelul celulelor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mod aproape fatal înaintea tribunalelor pe cei ce i-au fost dați în grijă. Însă ea îi fabrică în sensul că a introdus în jocul dintre lege și infracțiune, dintre judecător și infractor, dintre condamnat și călău realitatea necorporală a delincvenței care îi leagă pe unii de ceilalți și, pe toți laolaltă, îi prinde în aceeași capcană... Fabricînd delincvență, închisoarea a oferit justiției penale un cîmp de obiecte unitar, autentificat de "științe", care i-a permis acesteia din urmă să funcționeze
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în sensul că a introdus în jocul dintre lege și infracțiune, dintre judecător și infractor, dintre condamnat și călău realitatea necorporală a delincvenței care îi leagă pe unii de ceilalți și, pe toți laolaltă, îi prinde în aceeași capcană... Fabricînd delincvență, închisoarea a oferit justiției penale un cîmp de obiecte unitar, autentificat de "științe", care i-a permis acesteia din urmă să funcționeze într-un orizont general al "adevărului"."256 E clar deci că "închisoarea nu este fiica legilor ori a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
raport de forțe existent în societatea medievală românească, toate nemulțumirile populare care căpătau dimensiuni tot mai mari au fost subordonate unui sistem juridic ce le excludea din societate, aruncîndu-le la marginea acesteia. Încadrînd nemulțumirile și revoltele împotriva autorităților în aria delincvenței dominată de hoții, tîlhării, crime și violuri -, pușcăria a identificat ordinea socială cu pasivitatea, cu conformismul. Cu Legea din 1874 se încheie formarea sistemului carceral românesc. Cu ajutorul lui Ferdinand Dodun de Perrières, hotarele dintre dezordinea socială și infracțiune s-au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
total de instituția care l-a fabricat și de infractorii care o populează, el ajunge să le prelungească detenția prin tot felul de mecanisme interne care-i rup de lumea reală, întorcîndu-le pașii înapoi în închisoare. Afirmația lui Michel Foucault: "Delincvența este un produs al închisorii" capătă consistență dacă înțelegem că instituția menține forțat o barbarie anticivilizatoare și o cultură inutilă unei societăți normale. Dacă secolul al XIX-lea a fost unul al birocrației și laicizării, secolul XX a fost unul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
față. De la teoriile privind inutilitatea ei (nu reeducă, nu individualizează pedepsele, dezvoltă o cultură inutilă, e nerentabilă, nu diminuează sentimentele de insecuritate ale populației, nu reduce rata criminalității etc.) s-a trecut rapid la cele privind nocivitatea instituției carcerale (creează delincvență și sporește recidiva, devenind adevărată "universitate a crimei", aruncă în mizerie familiile deținuților, menține o stare de barbarie, favorizînd gruparea arestaților în găști periculoase public, favorizează abuzuri și jafuri ale cadrelor imposibil de controlat, absoarbe sume uriașe, semnificativ mai mari
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ba chiar dăunătoare. Ea desocializează și egalizează în același timp eșecurile. Refuzul sistematic al civilizației și îmbrățișarea barbariei ca virtute este un mod de refuz al societății. El se exprimă printr-un discurs despre "apelul la lege", "criza valorilor", "creșterea delincvenței", "toleranța zero" ca forme simbolice acceptabile prin care este insinuată ideologia securitară represivă. Previzibila expansiune a cîmpului penal în spațiul public va face ca penalitatea, criminologia să nu mai confiscate de discursul juridic și polițienesc, ci să devină apanajul unor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Judicial Decisions, Open University Press, Milton Keynes, 1987. Astaloș, George, Pe muche de șuriu. Cînturi de ocnă, Editura Tritonic, București, 2002. Aurousseau, D.; Laborde, M., Paroles de bandits, Éditions du Seuil, Paris, 1976. Banciu, Dan; Rădulescu, Sorin M., Evoluții ale delincvenței juvenile în România. Cercetare și prevenire socială, Editura Lumina Lex, București, 2002. Banciu, Dan, Control social și sancțiuni sociale, Editura Victor, București, 1999. Banditer, Robert, La prison républicaine, Éditions Fayard, Paris, 1992. Banditer, Robert, Rapport de la Commission de l'enquête
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și implicațiile acestuia asupra personalității condamnatului, Editura Mirton, Timișoara, 2003. Pop, Olivian, Trecut și prezent. Centrul de reeducare Găești pe coordonatele devenirii, Editura Ando Tours, Timișoara, 2000. Pop, Olivian, Misiunea bisericii în penitenciar, Editura Tradiție, București, 2000. Preda, Vasile, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. PRI, ANVP, NACRO, Le contrôle des conditions de détention dans les prisons d'Europe, PRI, Paris, 1997. PRI (Penal Reform International), Droits humains et détenus vulnérables, PRI, Paris, 2003. Priestley, Philip
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
offenders, Routledge/Kegan Paul, Londra, 1984. Rădulescu Mihai, Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducării, Editura Ramida, București, 1998. Rădulescu, Sorin M., Devianță, criminalitate și patologie socială, Editura Lumina Lex, București, 1999. Rădulescu, Sorin M.; Banciu, Dan, Introducere în sociologia delincvenței juvenile, Editura Medicală, București, 1990. Rădulescu, Sorin M.; Banciu, Dan, Sociologia crimei și criminalității, Editura Șansa, București, 1996. Reik, Theodor, Le besoin d'avoeur: psychanalyse du crime et du chatiment, Éditions Payot Rivage, Paris, 1997. Roumajon, Yves, Enfants perdus, enfants
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Frank, Criminal Justice Today, A Brief Introduction, Prentice-Hall, New Jersey, 2004. Soljenițîn, Aleksandr, Arhipeleagul Gulag, 3 vol., Editura Univers, București, 1999. Stănciulescu, Ovid; Moroiu, Constantin, Cercetări asupra regimului penitenciar din veacul XIX, Tipografia Fondul Cărților Funduare, Cluj, 1933. Stănișor, Emilian, Delincvența juvenilă, Editura Oscar Print, București, 2003. Stănișor, Emilian; Bălan, Ana; Pripp, Cristina, Universul carceral, Editura Oscar Print, București, 2004. Stoica, Mihai Gheorghe, Concepții și teorii prihologice și psiho-sociale privind delincvența, Editura Multimedia, Arad, 1998. Sutherland, Edwin H.; Cressey, Donald R.
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
veacul XIX, Tipografia Fondul Cărților Funduare, Cluj, 1933. Stănișor, Emilian, Delincvența juvenilă, Editura Oscar Print, București, 2003. Stănișor, Emilian; Bălan, Ana; Pripp, Cristina, Universul carceral, Editura Oscar Print, București, 2004. Stoica, Mihai Gheorghe, Concepții și teorii prihologice și psiho-sociale privind delincvența, Editura Multimedia, Arad, 1998. Sutherland, Edwin H.; Cressey, Donald R., Principes des criminologie, Éditions Cujas, Paris, 1966. Stoian, Mihai, Minorii în derivă, București, 1972. Sykes, Gresham M., The Society of Captives: A Study of a Maximum Security Institution, Princeton University
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
conținut și scop, teză de doctorat nepublicată, 2000. Thom, Françoise, Limba de lemn, Editura Humanitas, Bucuresti, 1993. Thomas, J.E.; Steward, A., Imprisonment in Western Australia: Evolution, Theory and Practice, UWA Press, Nedlands, 1978. Thorwald, Jurgen, Un secol de luptă cu delincvența, Editura Moldova, Iași, 2000. Todorov, Tzvetan, Confruntarea cu extrema. Victime și torționari în secolul XX, Editura Humanitas, București, 1996. Tournier, Pierre V.; Chemithe, Philippe, Contribution statistique à l'étude des conduits suicidaires en milieu carcéral (1975-1978), 2 vol., Centre National
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe site-ul DGP: www.anp.ro. Citatele următoare, dacă nu li se menționează altă sursă, provind din rapoartele oficiale, publicate pe site sau în paginile Revistei Administrației Penitenciare. 56 Cele mai numeroase omagii constatate se pot citi în cartea Delincvența juvenilă, scrisă de Emilian Stănișor, directorul general al Penitenciarelor, în 2003, Editura Oscar Print, București, în care ministrul justiției și coordonatoarea acestei teze de doctorat, Rodica Stănoiu, este citată de mai bine de 100 de ori în mai puțin de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
p. 72. 164 Ibidem, p. 96. 165 Sheldon și Eleanor Glueck, Delinquants en Herbe, Éditions Insomniaque, Lyon, 1956, prezintă un "Tabel de predicție socială", în care propune identificarea delincvenților potențiali pe baza a 5 factori sociali: Clasificare (scor) Rată de delincvență Rată de non-delincvență Nr. total de cazuri Mai puțin de 200 8,2% 91,8% 293 Între 200-250 37,0% 63,0% 108 Între 250-300 63,5% 36,5% 192 Peste 300 89,2% 10,8% 297 Factori predictivi Scoruri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de non-delincvență Nr. total de cazuri Mai puțin de 200 8,2% 91,8% 293 Între 200-250 37,0% 63,0% 108 Între 250-300 63,5% 36,5% 192 Peste 300 89,2% 10,8% 297 Factori predictivi Scoruri de delincvență Disciplina minorului asigurată de tată slabă severă dar prietenoasă prea severă sau neregulată 59,8 9,3 72,5 Supravegherea minorului de către mamă corespunzătoare exemplară necorespunzătoare 9,9 57,5 83,2 Afecțiunea tatălui pentru minor caldă și supraprotectivă indiferentă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
trebuie pus "în serviciul proiectului social"1. Astfel, contractul de coeziune socială presupunea: un proiect urban de coeziune socială, programe cu obiective și acțiuni clar delimitate (habitatul și cadrul de viață, accesul la ocupare, reușita educațională, sănătatea populației, cetățenia, prevenirea delincvenței), înmulțirea parteneriatelor și implicarea lor pentru a avea în vedere tot ce putea influența situația cartierelor (locuri de muncă, dezvoltare economică, transport, locuințe, habitat, populare, poluare, educație, cultură, sănătate, inserție socială). S-a urmărit concertarea diferitelor dispozitive: programe locale privind
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fost centrate cu precădere pe cartier (resorbția habitatului insalubru, reabilitarea clădirilor etc.), folosindu-se "instrumente" care teritorializau politicile de luptă contra excluderii (zonele de educație prioritare 1981, misiile locale 1982, operațiunile de prevenție pe timpul verii 1983, consiliile de prevenire a delincvenței 1984 etc.). Trecerea de la DSQ la DSU a exprimat voința de a trata cartierul printr-o politică mai largă, la scara orașului, la scara aglomerației urbane. Între 1994-1999 s-a urmărit simplificarea procedurilor de contractualizare: în 1994 au fost semnate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
concertare etc. De exemplu, în Franța anilor 1980, programul "Ensemble, refaire la ville" ("Împreună să refacem orașul") a inventat expresiile: dezvoltarea socială a cartierelor, misii locale pentru ocuparea tinerilor, zone de educație prioritare cu educatori specializați, consilii comunale pentru prevenirea delincvenței etc., a căror aplicare a necesitat intervenția unor persoane calificate, competente. Reorientarea politicilor a dus la un alt număr de instrumente: Planul departamental privind locuințele pentru persoanele defavorizate (PDLPD), Fondurile Solidaritate-Locuințe (FSL), Planul Local privind Habitatul (PLH), Planul de Ocupare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comunicării sociale, al informării, ci vorbea despre contagiune"5. A face ca orașul să devină locuibil consta, în principal, în reducerea problemelor locuirii, adică problema participării la viața socială, la aceea a habitatului. Criza morală a populațiilor urbane (beție, adulter, delincvență etc.) era raportată la neajunsurile condițiilor de locuire. Prin această reducere a orașului la o simplă concentrare de locuințe 6 se viza combaterea promiscuității maghernițelor și favorizarea vieții intime a familiei. Căci, după cum subliniază Michelle Perrot, dacă familia, care este
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de demolările marilor ansambluri "riscă să fie adesea mișcări de excludere, și nu de integrare și ascensiune"389. Fundația "Abatele Pierre" continuă să deplângă comportamentul primarilor care "nu doresc locuințe sociale în orașul lor, pretextând că acestea atrag sărăcia și delincvența pe teritoriul lor, și care nu fac nimic altceva decât să devalorizeze instrumentele prin care această sărăcie și delincvență ar putea fi reduse"390. Carențele politice ale dreptului la locuință În fața acestui egoism municipal încăpățânat pe care aleșii îl ascund
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Abatele Pierre" continuă să deplângă comportamentul primarilor care "nu doresc locuințe sociale în orașul lor, pretextând că acestea atrag sărăcia și delincvența pe teritoriul lor, și care nu fac nimic altceva decât să devalorizeze instrumentele prin care această sărăcie și delincvență ar putea fi reduse"390. Carențele politice ale dreptului la locuință În fața acestui egoism municipal încăpățânat pe care aleșii îl ascund cu greu, atunci când nu-l proclamă cu glas tare, soluția lor de a exporta în orașe învecinate familiile considerate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
închis" constrângător 531, populația zonelor urbane defavorizate, în lipsa unei influențe asupra societății, "atacă toate semnele ordinii, care sunt polițiștii, clădirile publice, chiar și cetățenii obișnuiți care intră pe teritoriul lor unde veniturile provin din asistență, din trafic ilegal și din delincvență"532. Incivilitățile întâlnite în mijloacele de transport în comun constituie unul din cele mai clare simptome ale unei societăți în care, chiar dacă asigură o relație fizică a cetățenilor și teritoriilor, regulile comune nu mai sunt împărtășite. În inima acestei noi
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]