991 matches
-
acestui fenomen. Gestionarea eficientă stă în primul rând într-o conlucrare eficientă a tuturor autorităților cu atribuții în prevenirea și combaterea consumului de droguri. Fenomenul consumului de droguri ia amploare pe zi ce trece. Deși dependenții de droguri sunt considerați delincvenți, ei sunt în realitate oameni bolnavi, ajunși în stare de iresponsabilitate pentru faptele lor. A trata eficient un consumator de droguri este posibil numai dacă se lucrează cu personalitatea lui, cu oamenii care îl înconjoară și cu acea situație în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
oară, am fost acum 3 ani în 2002, am fost anul trecut, și acum este o vizită mai lungă. D.V.M.: Ce ați văzut la Bârlad? J.Sch.: Am văzut două proiecte: un proiect social, un centru de recuperare pentru copiii delincvenți. Este foarte interesant pentru că este o abordare nouă pentru România și poate pentru mai multe țări, și scopul este de a crea condiții atunci când avem copii cu probleme mai ales în vârstă de 10 până la 14 ani, și nu e
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
a concentrat pe elaborarea conceptului de comunitate, văzut din mai multe perspective, lucrându-se în final cu următoarele comunități: locatarii apartamentelor din blocurile acoperite de mash-uri, chiriașii din casele naționalizate, donatorii de sânge, adolescenții din Complexul de servicii pentru copilul delincvent Titan, București. Spectacolele care vor avea la bază aceste patru comunități (vor fi jucate la sfârșitul lunii) sunt urmate de un al cincilea, axat pe o experiență comunitară directă. Construiește-ți comunitatea cuprinde un atelier de creație destinat copiilor din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
se atingeau, fie se aflau la o distanță de 70 cm. La sfârșitul studiului, fiecare subiect în parte, mai întâi de unul singur, apoi în prezența celorlalți, își exprima punctul de vedere în legătură cu pedepsele ce ar trebui aplicate unui tânăr delincvent. Rezultatele au arătat că subiecții, individual sau în grup, au optat pentru măsuri punitive majore doar dacă făceau parte din grupul celor ce au stat foarte apropiați unul de celălalt. Alte studii demonstrează că în situații de mare densitate, indivizii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
oamenilor, creează stări anxioase și facilitează apariția unor comportamente ridicole."35 "Ambientul și structurile de putere din închisori sînt factorii declanșatori ai ororilor care se petrec în penitenciare, și nu firea sadică a corpului de supraveghetori sau natura antisocială a delincvenților închiși. Concret, structurile de putere din închisori pretind gardienilor să pedepsească deținuții pentru abateri de la reguli, iar aceștia nu au nici o posibilitate de a exercita un oarecare control asupra ambientului."36 Timpul Orice fenomen penitenciar se desfășoară într-un anumit
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
banalitatea limbajului oficial prin producerea de surprize lexicale. Prin marea lui putere de a lua în glumă sau de a ironiza autoritatea, o face mai ușor de suportat unor oameni asupra cărora ea se manifestă violent. Argoul nu este limbajul delincvenților, așa cum îl caracteriza un procuror criminalist (într-un interviu cu titlul "Să nu uităm că argoul este limbajul delincvenților!", în SLAST, nr. 34, 1982, p. 4). El este creația acelor grupuri sociale care au reprezentat pentru autoritățile statului un pericol
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a ironiza autoritatea, o face mai ușor de suportat unor oameni asupra cărora ea se manifestă violent. Argoul nu este limbajul delincvenților, așa cum îl caracteriza un procuror criminalist (într-un interviu cu titlul "Să nu uităm că argoul este limbajul delincvenților!", în SLAST, nr. 34, 1982, p. 4). El este creația acelor grupuri sociale care au reprezentat pentru autoritățile statului un pericol în anumite perioade și care au fost marginalizate, persecutate și arestate. La lexicul argotic au contribuit, după 1948, mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rebel, cultivînd poetica subversiunii. Iar reacția autorităților față de el variază de la ignorare la dispreț. Tratat ca o formă a "subculturii carcerale" (termen introdus în circulație de Gresham M. Sykes 67), este perceput ca o modalitate de justificare a comportamentelor unor delincvenți irecuperabili. Chiar dacă la ei se întîlnesc mai frecvent zvîcniri poetice și muzicale (" Pentru că orice țigan e muzicant", după cum explică directorul unui mare penitenciar) decît la cadre ("Căci rigoarea profesională nu poate fi cîntată în versuri"), cultura lor se sprijină pe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îndocrinații fanatici ai sistemului punitiv, pe care psihologii i-au catalogat ca isterici, perverși, sado-masochiști, paranoici, homosexuali, schizoizi. Credincioși ideologiei totalitare, ei sînt convinși că pe umerii lor a așezat societatea o responsabilitate uriașă: aceea de a-i pedepsi pe delincvenți, un soi de ființe plămădite dintr-o altă materie, inferioară și periculoasă, pe care ei trebuie să o neutralizeze. Își trag seva din dogmatismul ideologic al unor activiști politici aflați, de regulă, la putere. Simpatia lor față de socialism și PSD
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de securitate în detrimentul celor de dezvoltare umană toate acestea contribuie la menținerea unui sistem normativ formal și informal anacronic. Deși structura populației carcerale e radical diferită de cea existentă acum 15 ani și este în continuă schimbare, crescînd numărul toxicomanilor, delincvenților sexuali și a evazioniștilor fiscali, cadrul normativ care ghidează viața în instituțiile de pedeapsă continuă să fie mai degrabă apropiat de cel existent în închisorile comuniste decît de cel din penitenciarele statelor vest-europene. Acest fapt este observabil de orice vizitator
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
inclusiv tema egalității, văzută doar ca o idealizare a invidiei. Liberalismul anglo-saxon (promovat de David Hume, Adam Smith, Adam Ferguson, dar și de francezi precum Montesquieu, Benjamin Constant și Alexis de Tocqueville) a pus accentul pe corectarea carențelor educaționale ale delincvenților și pe reducerea coerciției. Liberalismul francez (reprezentat de Enciclopediști și Rousseau, Condorcet, dar și de englezul Thomas Hobbes) s-a axat pe sporirea coerciției și pe impunerea unor instituții de izolare a delincvenților. Ambele filosofii au cunoscut o vastă difuziune
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pus accentul pe corectarea carențelor educaționale ale delincvenților și pe reducerea coerciției. Liberalismul francez (reprezentat de Enciclopediști și Rousseau, Condorcet, dar și de englezul Thomas Hobbes) s-a axat pe sporirea coerciției și pe impunerea unor instituții de izolare a delincvenților. Ambele filosofii au cunoscut o vastă difuziune în țările vest-europene, dar au suferit grave modificări prin contactul cu filosofia marxistă, care propăvăduia intervenția statului ca agent principal și chiar unic de administrare a pedepsei. Modelul occidental a fost vreme îndelungată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
reprime agresivitatea (exprimarea ei fiind o formă de eșec personal sau o patologie dată de o socializare inadecvată). Această reprimare creează stări de depresie și dezechilibre psihice, femeile delincvente fiind cel mai adesea în conflict cu sine, pe cînd bărbații delincvenți sînt în conflict cu alții. Această socializare diferită explică de ce bărbații produc mai multe acte criminale decît femeile și de ce femeile delincvente sînt privite deseori ca victime. Din acest punct de vedere, repartizarea infracțiunilor pe sexe este un indicator important
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aventura, indisciplina, etc. specialiștii în delincvența juvenilă arătînd că cele mai multe din delictele comise de adolescenți au la origine asemenea manifestări specifice vîrstei. Bineînțeles că nu toți adolescenții care trăiesc în acest univers specific trec prin faza delincvenței. Pentru a fi delincvent mai trebuie ceva în plus, iar explicarea acestui "altceva" a dat naștere multor teorii în domeniu. Unii autori spun că e vorba de o imaturitate afectivă, alții că din contră de o maturitate precoce. Unii vorbesc de slăbiciuni de caracter
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
asupra lor, acuzînd în acest sens societatea. Presiunea socială delictogenă nu are efecte asupra tuturor tinerilor, ci doar asupra acelora care au cunoscut perturbări grave ale procesului de socializare, pe diferite paliere ale lui: familie, școală, anturaj. În familiile minorilor delincvenți se constată frecvent stiluri educative contradictorii, lipsa de afecțiune a mamei sau, din contră, afecțiunea exagerată, lipsa de autoritate a tatălui sau o autoritate excesivă (fapte ce creează sechele caracteriale greu reparabile), lipsa de supraveghere și control, folosirea insuficientă, inadecvată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sînt motivațiile normale ale unui eu normal. Ele devin criminogene cînd conțin "negarea celuilalt sub forma nimicirii sau spolierii lui, negație care, prin agresivitate, trece din stadiul dialectic în stadiul ofensiv"164. De-abia în această fază ei devin propriu-zis delincvenți, avînd acea "matrice a desocializării" bine structurată și caracterizată tot după Mucchielli prin: 1. refuzul participării la viața socială normală; 2. refuzul societății și al valorilor sale; 3. marea capacitate de adaptare la realitate și încrederea în sine; 4. un
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o centralizare asupra sinelui, cu satisfacții permanente de sine, admirarea de sine, supraestimarea; 5. intoleranța la frustrare, asociată cu nevoia de putere, de forță; 6. agresivitatea, afirmarea de sine și hipogenialitatea; 7. egocentrismul etic ca sistem de valori în universul delincventului constituit prin: a) valorizarea negativă a dezangajării sociale, prin valorizarea: I. agresivității; II. forței brutale; III. libertății ca dezangajare socială; IV. obiectului pe care trebuie să și-l însușească; b) valorizarea pozitivă a idealizării de sine, a puterii ego-ului: I.
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
onoarea și amorul propriu; II. dominație putere; III. plăcerea, folosirea averii și dorința de a avea; IV. lăcomia de bani, atribuirea și conservarea; V. afirmarea de sine și realizarea scopurilor personale. De-abia cu aceste trăsături structura mintală a minorului delincvent devine organizată, coerentă, reprezintă un Univers al Desocializării, cînd conștiința lui morală și legăturile lui sociale sînt puternic perturbate. Soții Sheldon și Eleanor Glueck au demonstrat încă din 1930 acest lucru, tabelul lor de predicție socială, elaborat prin compararea a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cînd conștiința lui morală și legăturile lui sociale sînt puternic perturbate. Soții Sheldon și Eleanor Glueck au demonstrat încă din 1930 acest lucru, tabelul lor de predicție socială, elaborat prin compararea a două eșantioane de 500 de minori, unul de delincvenți, altul de nedelincvenți, arătînd că probabilitatea de a obține cele mai mari scoruri de delincvență o au minorii proveniți din familiile lipsite de coeziune (96,9), cei lipsiți de afecțiunea (86,2) și supravegherea mamei (83,2). Un minor care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
5), nu este supravegheat de mamă (83,2), iar tatăl său își manifestă ostilitatea față de el (75,9), la fel ca și mama sa (86,2), va obține un scor total de 317,8, avînd aproximativ 90% șanse să devină delincvent. Sau dacă un minor face parte dintr-o familie lipsită de coeziune (96,9), unde ambii părinți se văd foarte rar și-și petrec timpul în afara căminului, el va avea 9 șanse din 10 să devină delincvent și numai una
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
șanse să devină delincvent. Sau dacă un minor face parte dintr-o familie lipsită de coeziune (96,9), unde ambii părinți se văd foarte rar și-și petrec timpul în afara căminului, el va avea 9 șanse din 10 să devină delincvent și numai una să rămînă nedelincvent 165. "Nesocializat, nedisciplinat și needucat, în primele sale încercări de a se exprima și de a se forma, copilul recurge la minciună, la șiretenie, la mînie, la ură, la furt, la agresiune, la atac
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pentru a-și construi sentimentul de securitate, de aprobare pe care această lume a adulților îl asigură, un comportament nonconformist de egoism și delincvență, sperînd că astfel poate cîștiga dragostea și acceptarea părinților săi."166 Încercările de explicare a actului delincvent ca o "reacție agresivă contra angoasei de castrare", ca o "afirmare excesivă a virilității în condițiile fricii în fața pasivității femeii" sau ca manifestare a unei gene criminale dominante în structura eredității par mai degrabă niște exhibiții intelectuale decît explicații științifice
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
exhibiții intelectuale decît explicații științifice. E drept că pot fi constatate aberații cromozomiale la unii infractori sau că sentimentele de inferioritate pot lua și una din formele amintite mai sus, dar asta se întîmplă la un număr foarte mic de delincvenți. Cei mai mulți dintre ei sînt victimele unor medii sociale infestate sau, pentru a vorbi în termenii lui Kurt Lewin, ei sînt copii normali situați însă într-un cîmp psihologic de forțe provocatoare, în care forțele de control sînt slabe sau inexistente
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care îl parcurge un minor de la normalitate la devianță nu este întotdeauna același. În penitenciare pot fi întîlniți copii ce provin din familii bine structurate, care n-au avut probleme școlare și nici nu s-au asociat în bande de delincvenți, ci au furat poate pentru prima oară în viața lor din dorința de aventură, iar alții îndemnați de sărăcie și mizerie, încercînd să-și ajute familia. Pot fi găsiți, de asemenea, adolescenți care, într-un moment de gelozie cruntă, și-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
viața lor din dorința de aventură, iar alții îndemnați de sărăcie și mizerie, încercînd să-și ajute familia. Pot fi găsiți, de asemenea, adolescenți care, într-un moment de gelozie cruntă, și-au ucis prietena. Aceștia nu prezintă un comportament delincvent organizat, așa cum a fost caracterizat mai sus. Dar asemenea cazuri sînt totuși rare. Marea majoritate a tinerilor arestați au ales calea infracțională pentru că valorile cele mai importante ale unei societăți (familia, școala, munca) au fost complet împrăștiate. Proveniți din medii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]