KorAP: Find »[drukola/base=delincvent & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...41 >

1,022 matches

Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691

de cel familial sau social: căminele de bătrâni sau pentru persoane handicapate abandonate de familiile lor sau cei lipsiți de familii personale, căminele-spital de bolnavi cronici cu tulburări somatice sau psihice, centrele de plasament pentru minori, centrele de reeducare pentru delincvenții minori, unitățile militare, internatele de elevi, penitenciarele etc. Dincolo de aspectele lor funcționale cu o destinație precisă, aceste „instituții” reprezintă un spațiu social, psihologic și moral cu o semnificație simbolică precisă. Ele „separă” din masa de indivizi ai Cetății, ai societății

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
specialitatea sa sau dacă este sau nu psihiatru, trebuie să aibă o pregătire de bază în domeniul igienei mintale. Aceste aspecte se desprind cu claritate din cele expuse la capitolele referitoare la psihoprofilaxia bolilor psihice, psihoprofilaxia bolilor somatice și psihoprofilaxia delincvenților. Trăirea subiectivă a suferinței (fie ca boală somatică, fie ca boală psihică) de către bolnav implică o anumită răspundere morală a medicului curant, care trebuie să se reflecte în atitudinea sa față de bolnav și în conducerea tratamentului în vederea restabilirii stării de

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
notează că nici psihanaliza (S. Freud) și nici sociologia (E.H. Sutherland) nu pot răspunde singure acestei chestiuni, întrucât nu toți sociopații sunt nevrotici și nici nu sunt toți produsul unor conduite deviante învățate în grup. Încercând să reconstituie profilul personalității delincventului sociopat, C.R. Jeffrey notează următoarele caracteristici: existența unei depersonalizări sociale; formarea unui Eu și a unui Supra-Eu defectuoase, ca urmare a unei identificări imperfecte cu figurile parentale; integrarea în societate lasă de dorit; sociopatul nu interiorizează valorile culturii globale decât

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
valorică a societății; în plan individual, dezechilibrul moral al persoanei. Sintetizând cele de mai sus, M.B. Clinard propune o schemă de distribuție a modelelor de conduite deviante, după cum urmează: a) domeniul factorilor psihobiologici, de origine pur individuală, în care intră: delincvenții obișnuiți (furturi minore, vagabondaj, infracțiuni față de ordinea publică); prostituatele și homosexualii; delincvenții ocazionali (agresivitate, homicid, vandalism, violuri etc.); cazurile extreme de devianțe sexuale (exhibiționism, sadism, crime sexuale violente etc.); alienații mintal. b) domeniul factorilor socio-culturali, de origine pur socială, în

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
de mai sus, M.B. Clinard propune o schemă de distribuție a modelelor de conduite deviante, după cum urmează: a) domeniul factorilor psihobiologici, de origine pur individuală, în care intră: delincvenții obișnuiți (furturi minore, vagabondaj, infracțiuni față de ordinea publică); prostituatele și homosexualii; delincvenții ocazionali (agresivitate, homicid, vandalism, violuri etc.); cazurile extreme de devianțe sexuale (exhibiționism, sadism, crime sexuale violente etc.); alienații mintal. b) domeniul factorilor socio-culturali, de origine pur socială, în care intră: delincvenții din categoria nemanuală; delincvenții sistematici; criminalii organizați; criminalii profesionali

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
minore, vagabondaj, infracțiuni față de ordinea publică); prostituatele și homosexualii; delincvenții ocazionali (agresivitate, homicid, vandalism, violuri etc.); cazurile extreme de devianțe sexuale (exhibiționism, sadism, crime sexuale violente etc.); alienații mintal. b) domeniul factorilor socio-culturali, de origine pur socială, în care intră: delincvenții din categoria nemanuală; delincvenții sistematici; criminalii organizați; criminalii profesionali. 4. Tipurile de delincvenți În ceea ce privește tipurile de delincvenți, părerile specialiștilor sunt diferite. Astfel, C. Lombroso vorbește despre tipul criminalului înnăscut, marcat prin tare ereditare de ordin biologic și psihiatric. În afara acestuia

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
ordinea publică); prostituatele și homosexualii; delincvenții ocazionali (agresivitate, homicid, vandalism, violuri etc.); cazurile extreme de devianțe sexuale (exhibiționism, sadism, crime sexuale violente etc.); alienații mintal. b) domeniul factorilor socio-culturali, de origine pur socială, în care intră: delincvenții din categoria nemanuală; delincvenții sistematici; criminalii organizați; criminalii profesionali. 4. Tipurile de delincvenți În ceea ce privește tipurile de delincvenți, părerile specialiștilor sunt diferite. Astfel, C. Lombroso vorbește despre tipul criminalului înnăscut, marcat prin tare ereditare de ordin biologic și psihiatric. În afara acestuia, el mai menționează și

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
vandalism, violuri etc.); cazurile extreme de devianțe sexuale (exhibiționism, sadism, crime sexuale violente etc.); alienații mintal. b) domeniul factorilor socio-culturali, de origine pur socială, în care intră: delincvenții din categoria nemanuală; delincvenții sistematici; criminalii organizați; criminalii profesionali. 4. Tipurile de delincvenți În ceea ce privește tipurile de delincvenți, părerile specialiștilor sunt diferite. Astfel, C. Lombroso vorbește despre tipul criminalului înnăscut, marcat prin tare ereditare de ordin biologic și psihiatric. În afara acestuia, el mai menționează și alte tipuri: criminalii pasionali, criminalii ocazionali, criminalii obișnuiți etc.

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
extreme de devianțe sexuale (exhibiționism, sadism, crime sexuale violente etc.); alienații mintal. b) domeniul factorilor socio-culturali, de origine pur socială, în care intră: delincvenții din categoria nemanuală; delincvenții sistematici; criminalii organizați; criminalii profesionali. 4. Tipurile de delincvenți În ceea ce privește tipurile de delincvenți, părerile specialiștilor sunt diferite. Astfel, C. Lombroso vorbește despre tipul criminalului înnăscut, marcat prin tare ereditare de ordin biologic și psihiatric. În afara acestuia, el mai menționează și alte tipuri: criminalii pasionali, criminalii ocazionali, criminalii obișnuiți etc. A.R. Lindesmith și

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
comite acte criminale datorită unor tulburări psihice sau stresului unor situații. M.B. Clinard vorbește de două grupe de criminali: criminali de profesie; criminali ocazionali sau patologici (alienați mintal), neprofesionali. În sensul acesta, M.B. Clinard face o clasificare a tipurilor de delincvenți și a comportamentului criminal, distingând nouă tipuri. El constată existența unei înrudiri între tipurile de criminali profesionali și tipurile de criminali neprofesionali, pe care o ilustrează cu tipurile intermediare, care nu sunt decât forme gradate ale aceleiași devianțe sociopatice, evoluând

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
droguri, muncitorii clandestini; criminalii profesionali obișnuiți: bandele de tineri, bandele de adulți; criminalii „gulere-albe”: oamenii de afaceri, clericii, politicienii și funcționarii guvernamentali; criminalii obișnuiți neînnăscuți: cei care comit furturi neînsemnate, vagabondaj; prostituatele și homosexualii: cei care comit conduite homosexuale, prostituție; delincvenții ocazionali: cei care comit omoruri, acte de vandalism; devianțele sexuale: exhibiționismul, violul; criminalii patologici: bolnavi mintal. În ceea ce privește geneza conduitelor deviante de tip criminal, două grupe de factori intervin în cazurile analizate de M.B. Clinard: a) factori sociogenetici comuni tari: modelul

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
de criminali: criminali profesionali, criminali organizați, criminali profesionali obișnuiți, criminali „gulere-albe”; b) factori psihogenetici individuali: tulburări de comportament, constituții psihopatice, stări reactive, perversiuni sexuale, boli psihice; aceștia acționează în cazul următoarelor forme de criminali: criminali obișnuiți neînsemnați, prostituate și homosexuali, delincvenți ocazionali, devianțe sexuale, criminali patologici. Se observă, așa cum spuneam anterior, în cazul clasificării lui M.B. Clinard, o creștere progresivă a potențialului agresivității criminale și, în același timp, o deteriorare a stării de sănătate mintală, de la criminalii profesionali nepatologici până la criminalii

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
Clinard, o creștere progresivă a potențialului agresivității criminale și, în același timp, o deteriorare a stării de sănătate mintală, de la criminalii profesionali nepatologici până la criminalii neprofesionali patologici (vezi și schema lui M.B. Clinard). W.C. Kovarcens se referă în special la delincvenții tineri, în cazul cărora distinge două variabile asociate: pulsiunea delictuală și tulburarea emoțională. Aceste aspecte se pot vedea clar în schema de mai jos: N tânăr normal tânăr delictual, fără tulburări emoționale -TE AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
tulburarea emoțională. Aceste aspecte se pot vedea clar în schema de mai jos: N tânăr normal tânăr delictual, fără tulburări emoționale -TE AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de înclinare către

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de înclinare către comportamentul delictual de grup, incluzând calitatea și structura fiecărui grup

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de înclinare către comportamentul delictual de grup, incluzând calitatea și structura fiecărui grup; natura relațiilor

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de înclinare către comportamentul delictual de grup, incluzând calitatea și structura fiecărui grup; natura relațiilor anterioare cu instituțiile coercitive (poliție, tribunale, case de corecție etc.). 5. Clasificarea delictelor

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
și pedepse aplicate copilului; - fugile impulsive, dar conștiente și conservate amnezic, ale psihopaților; - vagabondajul patologic din cazul demențelor senile, deliranților sau oligofrenilor; - vagabondajul economic sau social (șomeri, exilați, profesiuni ambulante, dezertori, bolnavi psihic evadați din spitale); - vagabondajul migrator (bande de delincvenți). Atentatele la moravuri și prostituția au următoarele forme: - prostituatele înnăscute sunt, după clasificarea lui C. Lombroso, psihopate cu o imaturitate afectivă și morală; ele se caracterizează prin: impudicitate, frigiditate, superstiții, alcoolism, sunt gurmande, agitate, leneșe, vanitoase, vicioase, imprevizibile, mitomane, cu

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
bolnavii psihic cu potențial antisocial. În plus, în cazul bonavilor psihic care au comis delicte sau crime; după expertiza psihiatrică medico-legală, care stabilește gradul de discernământ, prin hotărârea judecătorească este stabilită responsabilitatea penală în raport cu fapta comisă. În cazul în care delincventul este găsit iresponsabil, instanța judecătorească hotărăște ca, în baza Art. 113 C.P., acesta să fie internat, prin aplicarea măsurilor de siguranță, într-o instituție psihiatrică cu un regim special, în vederea tratamentului psihiatric sub supraveghere. Dacă starea sa psihică s-a

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
tratamentului psihiatric sub supraveghere. Dacă starea sa psihică s-a ameliorat sau remis, tot prin hotărâre judecătorească, sunt ridicate măsurile de siguranță, în baza Art. 114 C.P. Aceste aspecte au un caracter medico-judiciar și privesc atât obligativitatea tratamentului bolnavilor psihic delincvenți sau criminali, cât și protecția societății față de actele antisociale ale acestora. În ceea ce privește stabilirea statutului social-juridic al bolnavului psihic, sunt prevederi diferite în raport cu natura cauzei, după cum urmează: - în materie civilă, se dispune, după caz, instituirea măsurilor de interdicție ale individului, fie

[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
Corola-publishinghouse/Science/345_a_870

cu copilul. Mergeți cu fruntea sus cu copilul în parc, chiar dacă știți că va protesta la plecare, chiar dacă știți că nu se va juca precum ceilalți copii. Aveți mereu în minte faptul că micuțul dumneavoastră nu este bolnav și nici delincvent: este un copil cu o tulburare care are nevoie de multă muncă pentru a se recupera. * „Când se va sfârși coșmarul acesta? Când se încheie terapia?” Nimeni nu va poate da un răspuns sigur la aceste întrebări. Dacă un specialist

AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA (2012) [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519

o populație de o mie două sute de locuitori! În timp ce exploram malurile râului, cinci plutași, după ce veniseră la furat la o fermă, puseseră mâna pe câteva păsări dintr-o curte. Postul rus se adună la țipetele fermierului și îi prinde pe delincvenți. Erau moldoveni, și furtul fusese comis pe teritoriul rus. Au loc tratative între ofițerul comandant și comisarul român; acesta din urmă pleda insistent pentru arest și ciomăgeală; ofițerul rus înapoie zburătoarele, le impuse o amendă ușoară ciorditorilor și le dădu

by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794

furt (74); rău (46); tîlhar (30); fură (27); închisoare (25); bani (20); fura (20); infractor (19); furător (18); pedeapsă (14); bandit (11); jaf (11); necinstit (11); răufăcător (11); țigan (9); cinstit (8); poliție (7); pușcărie (7); răutate (7); sărac (7); delincvent (6); a fura (6); bijuterii (5); frică (5); hoață (5); mască (5); nemernic (5); Ponta (5); prost (5); rușine (5); bătaie (4); deștept (4); fugar (4); laș (4); om rău (4); politician (4); șmecher (4); tîlhărie (4); viclean (4); avere

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391

cele din cadrul familieiă. Masura În care pedeapsa previne reiterarea comportamentului agresiv este greu de demonstrat. Cert este că recidivismul este un exemplu clar al eșecului programului de recuperare bazat pe pedeapsă. Privat de libertate, aflat sub influența directă a altor delincvenți mai experimentați, adolescentul poate Învăța ușor alte trucuri pe care să le punăîin practică În libertate. In cazul familiei, așa după cum s-a mai aratat, sistemul educativ folosit de părinți, bazat pe sancțiuni severe, inclusiv agresiunea fizică, are un impact

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]