2,580 matches
-
1976; Zeitgenössische Dichter aus Rumänien, București, 1981 (în colaborare); Ștefan Bănulescu, Verspätetes Echo, Berlin, 1984 (în colaborare cu Ernest Wichner); Tristan Tzara, Die frühen Gedichte, München, 1984; Gellu Naum, Black Box, Klagenfurt-Salzburg, 1993 (în colaborare cu Georg Aescht), Rede auf dem Bahndamm an die Steine, Zürich, 1998; Oskar Pastior entdeckt Gellu Naum, Hamburg, 2001. Repere bibliografice: Christina Weiss, Töne, töne hemmungslos. Die Jugendgedichte des nachmaligen Groß-Dadaisten Tristan Tzara, „Süddeutsche Zeitung”, 1984, 6 decembrie; Auskünfte von und über Oskar Pastior, Bamberg, 1985
PASTIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
Flămând, București, 1975; Istoria prea înțeleptului Archir cu nepotul său Anadam. O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu, îngr. I. Fischer, București, 1996. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 92-96; Gaster, Lit. pop., 75-76, 150-159, 164-168, 193-195, 461-471; G. Dem. Teodorescu, Operele lui Anton Pann, București, 1891; G.Dem. Teodorescu, Viața și activitatea lui Anton Pann, București, 1893; Iorga, Oameni, I, 59-66; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 230-236; D. Russo, Studii și critice, București, 1910, 27-48; Ibrăileanu, Opere, VIII, 370-371
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
său Anadam. O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu, îngr. I. Fischer, București, 1996. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 92-96; Gaster, Lit. pop., 75-76, 150-159, 164-168, 193-195, 461-471; G. Dem. Teodorescu, Operele lui Anton Pann, București, 1891; G.Dem. Teodorescu, Viața și activitatea lui Anton Pann, București, 1893; Iorga, Oameni, I, 59-66; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 230-236; D. Russo, Studii și critice, București, 1910, 27-48; Ibrăileanu, Opere, VIII, 370-371; Densusianu, Lit. rom., II, 93-109; Pillat, Tradiție, 141-159; Cartojan
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
Ierunca, Vladimir Streinu, Augustin Buzura ș.a. determină o vie pulsație a ideilor, o nouă etapă a recuperărilor. Mai semnează Octavian Paler, Constantin Ciopraga, Mircea Zaciu, Eugen Todoran, Mircea Anghelescu, Mircea Muthu, Iordan Datcu, Ovidiu Constantinescu, Geo Bogza, Edgar Papu, Vasile Dem. Zamfirescu, Radu Tudoran, Viorica Nișcov, Monica Spiridon, Alexandru George, Șerban Foarță ș.a. Revista pune la îndemâna cititorilor mai multe jurnale ale unor scriitori și oameni de cultură prigoniți, cum ar fi cele ale lui Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Al.
JURNALUL LITERAR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287693_a_289022]
-
struguri, Jocul cu moartea, Pădurea nebună și Ce mult te-am iubit. Traduceri: V. Em. Galan, Brachland erblüht, București, 1957, Im Freibauerndorf, București, 1959; Marin Preda, Wagemut, București, 1960; Zaharia Stancu, Glocken und Trauben. Rumänische Meisternovellen, Berlin, 1962, Spiel mit dem Tode, Berlin, 1963, Die Tochter des Tataren, Berlin, 1964, Wie sehr hab ich dich geliebt, Cluj, 1970; Jean Bart, Europolis, Berlin-București, 1974; Eine Welt wird geboren. Auswahl rumänischer Gegenwartsdichtung, București,1974 (în colaborare); Veronica Porumbacu, Tore, București, 1975; Mihai Eminescu
KITTNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
Al. Sân-Giorgiu, Th. D. Speranția, Oreste, D. Karnabatt, Zaharia Bârsan, D. Teleor (semnează și Roelet), Const. A. Giulescu, Gr. Braniște, Mihail Procopiu, Liviu Coman, Al. T. Stamatiad, Claudia Cridim (Claudia Millian), Aurel Iancu, I. Botez, I.M. Vântureanu, Victor Eftimiu, Mircea Dem. Rădulescu, B. Nemțeanu. Ioan Slavici publică în foileton Nuța, precum și schițele Leu paraleu, O încurcătură, O noapte fioroasă. Semnează proză Emil Gârleanu, Delabârsa (St. O. Iosif), N. Țimiraș, M. Sadoveanu, Vasile Savel, Ioan Adam, D. Teleor, N. Dunăreanu, Al. Cazaban
MINERVA LITERARA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288154_a_289483]
-
culturii este „Mișcarea literară și artistică” („Carnet literar și artistic”), cu informații despre ultimele apariții editoriale, expoziții, spectacole de teatru și concerte. În primii ani, multe articole au caracter polemic: D. Ovid Densușianu plagiază de G. Pascu, Premiile bucureștene de Dem. Theodorescu, Dezmințirea d-lui C. Stere, În jurul unei chestii literare (despre „furtuna ridicată în literatura românească de d. Duiliu Zamfirescu, cu prilejul intrării d-sale în Academie”), O scrisoare deschisă de G. Ibrăileanu către C. Dobrogeanu-Gherea. Deși sporadice, rubricile despre
MISCAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
cât și prin ample prezentări și comentarii: Poezia lirică franceză, Dramaturgia sârbească, Portrete scandinave, Aspecte din literatura rusă, Scriitori celebri și autobiografiile lor, O incursiune în literatura bulgară ș.a. „Cronica teatrală” (cu variantele „Teatrele bucureștene”, „Note teatrale”) e semnată de Dem. Theodorescu, C. Săteanu (Arald) ș.a. L.Cr.
MISCAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
ales deputat, prilej cu care se stinge și procesul intentat împotriva sa, ca și a altor foști miniștri conservatori, de către guvernul liberal (i se imputase, între altele, acordarea unor burse de studii în străinătate lui A. Lambrior, G. Panu, G. Dem. Teodorescu, Spiru Haret, C. Meissner). Reales în Adunarea Constituantă la 4 mai 1879, se distinge prin spiritul său de larg umanism, cu prilejul discutării regimului juridic al străinilor din România. Trăind din avocatură, M. nu neglijează preocupările literare, continuând să
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
MOLDOVA, cotidian apărut la Iași în 1940-1941 și în 1943, având ca prim-redactor pe Adrian Păscu și fiind condus de un comitet format din I.Fr. Botez, Dem. Suțu, Al. Nichita. În afara unor cronici dramatice semnate de I. Fr. Botez și a unor poezii de Radu Gyr, între 26 august și 9 septembrie 1940 ziarul are săptămânal o pagină intitulată „Moldova literară și artistică”. I.Fr. Botez va publica
MOLDOVA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288223_a_289552]
-
, baladă populară din ciclul baladelor de vitejie. Aparținând eposului medieval, a fost pusă în circulație, printre primii, de V. Alecsandri prin colecția sa. În culegerea lui G. Dem Teodorescu varianta Miu Cobiul este pusă în legătură cu o legendă despre satul și pădurea Cobia, cuib al haiducilor legendari. Acțiunea baladei evoluează în majoritatea variantelor în același sens. Tema este cea a luptei dintre doi voinici, Miu Cobiul (sau Mihu Copilul
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
valoare de formulă în momentele esențiale ale acțiunii, repetiția amplificatoare în construcția frazei („Au șeaua te apasă, / Au iarba nu-i grasă, / Pajiștea frumoasă?”) sau enumerări cu nuanță umoristică. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 62-68; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 490-500; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900, I, partea I, 187-189, 195-197, 205-206, partea II, 1228; G. Giuglea, G. Vâlsan, De la românii din Serbia, București, 1913, 63-69; Folclor din Oltenia și Muntenia, îngr
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
laș și fricos. Finalul reflectă atitudinea diferențiată a cântăreților populari și, implicit, evoluția variantelor acestui cântec bătrânesc. În culegerea lui V. Alecsandri, domnul, mustrat de Miu, se căsătorește cu sora haiducului, codrul preamărindu-l ca pe un erou. La G. Dem. Teodorescu, acțiunea evoluând mai firesc și mai aproape de gustul popular, domnul primește pedeapsa supremă: este omorât, iar trupul, sfârtecat în bucăți, este trimis înapoi oastei. De groază, boierii „pe fugă se punea / Dunărea de nemerea / Peste Dunăre trecea / Vestea-n
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
valoarea sugestivă a hiperbolei. Alături de balada Corbea, Miu Haiducul s-a impus, prin conținut și valoare artistică, ca una din cele mai reprezentative creații din ciclul baladelor de vitejie. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 206-209; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 500-509; Cristu S. Negoescu, Poezii populare alese. Balade, București, 1896, 26-44; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900, I, partea I, 156-163, partea II, 1074-1078; C. N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga, Vălenii de
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
Gheorghe Crăciun, Homo europaeus, VTRA, 1995, 10; Titu Popescu, „Pentru Europa”, „Observator” (München), 1995, 2-4; George Pruteanu, Râsul în cer și pe pământ, „Dilema”, 1996, 186; Victor Neumann, Diletantism sau profesionism, F, 1996, 9; Joseph Croitoru, Die grosse Sehnsucht nach dem Westen, „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, 1996, 256; George Pruteanu, Careu de ași, „Dilema”, 1997, 216; Radu G. Țeposu, Criza ideii de literatură, „Cuvântul”, 1997, 3; Constantin M. Popa, Vocația europeană, R, 1997, 1-2; Al. Cistelecan, Al doilea manifest, VTRA, 1997, 2
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
mai largă răspândire teritorială, a dat naștere celor mai numeroase interpretări și se dovedește a fi cel mai rezistent în timp. Alături de varianta-arhetip, au circulat și alte variante de mare valoare artistică. De la vestitul lăutar brăilean Petrea Crețul Șolcanu, G. Dem. Teodorescu a cules în 1884 varianta cunoscută sub numele Oaia năzdrăvană. Această baladă, ce se distinge printr-un viguros patos epic, este considerată reprezentativă pentru tipul muntenesc al Mioriței. Tot așa cum varianta culeasă de la cântărețul Gh. Avasiloaiei din Goești, județul
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
mioritice a dat naștere la o vie dispută. În viziunea lui Lucian Blaga, moartea transfigurată metaforic în nuntă nu ar fi decât o „unire sacramentală cu o stihie cosmică”. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 1-4; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 435-437; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, partea I, București, 1900, 3-4; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909, 24; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913, 70; Ov. Densusianu
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
1920; Pleacă berzele, București, 1921; Lulu Popescu, București, 1921; Roșu, galben și albastru, București, 1924; Manechinul sentimental, București, 1926; Allegro ma non troppo, București, 1927; Spovedanii, București, 1927; Amantul anonim, Craiova, 1928; Corigent la limba română, cu ilustrații de Lucia Dem. Bălăcescu, București, 1928; Cetiți-le noaptea, București, 1930; Strofe pentru toată lumea, București, 1930; Bărbierul regelui Midas, București, 1931; Porumbița fără aripi, București, 1931; 3 și cu Rezeda 4, București, 1933; Nu sunt ce par a fi..., București, 1936; Nevasta lui
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
, Dem.[etru] (1872, Mărculești, j. Ialomița - 16.XII.1943, București), poet. După ce termină cursul secundar la Liceul „Sf. Sava”din București, unde a avut printre colegii de clasă viitoare personalități ale culturii române (G. G. Mironescu, P. P. Negulescu și Ilie
MOLDOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288231_a_289560]
-
pentru susținerea, indirectă, a tovarășilor de idei angrenați în polemici, a transpus în românește studiul Arta și morala al lui Ferdinand Brunetière. SCRIERI: Versuri, București, 1895. Traduceri: Maurice Vaucaire, Poetul, București, 1894. Repere bibliografice: D’Ap. [Scarlat Ciornei D’Apolodor], Dem. Moldoveanu, „Independentul”, 1893, 163; [Al. Macedonski], Bibliografie, L, [1895], 1; Cincinat Pavelescu, „Versuri”, „Țara”, 1895, 553; Alex. Velescu, Dem. Moldoveanu, „Gazeta tribunalelor”, 1937, 8-9; Predescu, Encicl., 564. V.D.
MOLDOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288231_a_289560]
-
lui Ferdinand Brunetière. SCRIERI: Versuri, București, 1895. Traduceri: Maurice Vaucaire, Poetul, București, 1894. Repere bibliografice: D’Ap. [Scarlat Ciornei D’Apolodor], Dem. Moldoveanu, „Independentul”, 1893, 163; [Al. Macedonski], Bibliografie, L, [1895], 1; Cincinat Pavelescu, „Versuri”, „Țara”, 1895, 553; Alex. Velescu, Dem. Moldoveanu, „Gazeta tribunalelor”, 1937, 8-9; Predescu, Encicl., 564. V.D.
MOLDOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288231_a_289560]
-
controlat, îndrumat de serviciile secrete americane, incluzând numeroși ofițeri sub acoperire. Cu o formulă folosită în chiar corespondența dintre diversele organisme americane implicate în finanțarea, sprijinul logistic și susținerea în orice altă manieră a Congresului, acesta era a little Deminform (dem vine, evident, de la democracy), o replică pe măsura și, greu de reprimat acest gând, în stilul Kominformului. În 1967, revista Ramparts a dezvăluit întreaga afacere a finanțării și coordonării strategice a Congresului de către CIA, revelațiile fiind confirmate în același an
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pref. Dan C. Mihăilescu, București, 1996; Scrieri despre teatru, tr. Irina Dimiu, îngr. și pref. Claudia Dimiu, București, 1998. Repere bibliografice: Noica, Semnele, I, 289-291, 320-321; Perpessicius, Opere, IV, 26-27; Ionescu, Război, II, 106-110, 114-115; G. Călinescu, George Magheru, Mihail, Dem. Pascu, Petru Stati, ALA, 1936, 805; Mihail Sebastian, Întâlniri cu teatrul, îngr. Cornelia Ștefănescu, București, 1969, 91-93; Boz, Anii, 168-169; Dan Grigorescu, Shakespeare în cultura română modernă, București, 1971, 208-209; Ist. teatr. Rom., III, 520-523; V. Corchiș, G. Voșloban, Lirica
ACTERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
înaintând spre „lumina dătătoare de puteri noi”. Rubrici: „Pagina literară”, „Însemnări”, „Sport”, „Viața economică”, „Viața internațională”, „Teatru-Cinema”, „Pagina școalei buzoiene”, „Aici se râde”, „Medalioane”etc. Numărul celor care trimit versuri este mare, iar printre semnatari apar și nume mai importante: Dem. Iliescu, Mircea Streinul, George Gregorian, Alexandru Călinescu, Mihail Arbore, Octav Sargețiu, D. Iov, Virgil Carianopol, Aron Cotruș (Fragment din țară), V. Voiculescu (Cântecul ursului, În sihla de imagini, Androginul), M. Ghimbășanu, Margareta Isbășoiu, Radu Gyr (Țara) și, în fine, Stelian
ACŢIUNEA BUZAULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285160_a_286489]
-
noastre este strict literar. Pe linia creațiilor literare noi cinstim: credința, aprinzând lumini peste umbletul lui Hristos în țara noastră; românismul, pe care-l vedem slujit mai mult pe tăria dacică decât pe pompoasa fală latină.” Semnează versuri Margareta Isbășoiu, Dem. Iliescu și Ion Caraion; proză - N. Niculescu, Clemența Beșchea, N. Alexandrescu-Toscani, N. Bucuroiu, Geo Dobrescu, Lya Huțu; traduceri - Dem. Iliescu (din lirica italiană), Traian Mărculescu. Cronică literară fac N. Niculescu, Criticus, Alexandru Lungu, iar publicistică scriu Nichifor Crainic (Un Eminescu
ACŢIUNEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285161_a_286490]