1,309 matches
-
întotdeauna printr-o scrisoare? Oricum, uită-te la scrisul lui, e mult prea citeț, nu poate să fie doctor. E clar că individul e un impostor. Poate că e un instalator în halat alb. Cred că ar trebui să-l demascăm. Fran mototoli scrisoarea și o aruncă la coș. Pentru prima dată, rată. — Știi ce, insistă Stevie la sfârșitul programului, închizând ușa în urma ei, cred sincer că ar trebui să te duci acasă. Nu, replică Fran. Mă simt bine, sincer. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Gordon Craig, Tairoff, Martin, Pitoeff sînt pe masa oricărui om de teatru. Pe scenă însă, spiritul lor nu pătrunde”. În nr. 75, un text anonim - „Cronica circului“ - lansează un pamflet mascat contra teatrului canonic. Interactiv și contagios, „clownul, demonul circului” demască - printr-o răsturnare comică - vacuitatea speciilor tradiționale „grave”, „înalte”: „Știe pe Victor Hugo pe dinafară. Îl interpretează în comedie și îl găsește genial. Susține că a fost un humorist. - Am fost și la Teatru. La Roma, la Paris, la București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
comentariile sînt semnate I.V.). Finalul capitolului conține un comentariu subliniat cu majuscule și atribuit aceluiași Darie: „UN MINUT DE ÎNTRERUPERE PENTRU A PREGĂTI CAPITOLUL DE ÎNCHEIERE. PLECAREA: CÎT MAI LITERARĂ. TITLU: PUTANA LA PERSOANA I” în care convenția literară e demascată teatral și insolent. Altfel spus: „Jos Arta, căci s-a prostituat”... Segmentarea pe secvențe - uneori de cîteva rînduri - a textului prin intertitluri derutante sau simboluri grafice e un alt procedeu prin care Vinea se adaptează la „rigorile” avangardiste ale Contimporanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
echivocuri”). Printre trăsăturile stilistice identificate de autor se numără persiflarea clișeului, satira locului comun (acesta adăpostind cel mai adesea generalitatea ideii și absența emoției). Importanța scrierilor lui Urmuz rămîne documentară („un document lingvistic de mare însemnătate, un prilej de a demasca unele din procedeele limbii”), limbajul urmuzian conținînd „vocabule, nonsensuri de genul celor pe care le folosea Lewis Caroll” („nonsensurile prin echivoc ale lui Dodgson”). Dezacordul urmuzian în raport cu „folosința obștească a cuvintelor” țintește, într-adevăr, luminarea „nonsensurilor realității”. Pe urmele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Îmi plac foarte mult Jonathan și Caro. Ce oameni minunați! — Știu, mă aprobă ea. Și ce zici de tipul ăla... Charlie Dutton? — Charlie Dutton? mă prefac eu nepăsătoare, dorindu-mi din tot sufletul să nu roșesc, dar nici să-mi demasc jocul. Ce-i cu el? Lisa ridică o sprînceană a mirare. Ce părere ai de Charlie Dutton? — Cred că și el e Încîntător, răspund. Urmează o pauză. — Ai grijă, mă avertizează ea. Nu-l cunosc, dar am auzit zvonuri despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
departe? Întrebă politicos. La urma urmelor, profesorul nici măcar nu-l asculta. Își făcea notițe În palmbook, avea lucruri mai bune de făcut decât să evalueze pregătirea umililor săi studenți. Totul era doar o prefăcătorie, o farsă - dar apelul acela o demascase, Îi demascase și asta nu putea s-o admită. Trebuia să-l pedepsească. Zero Își dădu seama că avea să fie respins. Ideea Îl necăji, căci Își dorise să meargă la Barcelona mulțumit de el, atât cât putea - În orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
politicos. La urma urmelor, profesorul nici măcar nu-l asculta. Își făcea notițe În palmbook, avea lucruri mai bune de făcut decât să evalueze pregătirea umililor săi studenți. Totul era doar o prefăcătorie, o farsă - dar apelul acela o demascase, Îi demascase și asta nu putea s-o admită. Trebuia să-l pedepsească. Zero Își dădu seama că avea să fie respins. Ideea Îl necăji, căci Își dorise să meargă la Barcelona mulțumit de el, atât cât putea - În orice caz, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
o rudă, fie un prieten. Am greșit cu toții purtîndu-ne urît cu ea - deplîng prima acest lucru - și urez ca de acum fiecare să se asocieze căutării adevărului, căci cu toții nu vom avea liniște atîta timp cît asasinul nu va fi demascat și Împiedicat să mai facă rău. Lăsă cuțitul jos și ridică paharul. - Pentru adevăr! spuse ea. O pădure de cupe se Înălță. „Pentru adevăr!“ De la barul unde se sprijinea de ceva timp, Philippe Își Încrucișă privirea cu aceea a soției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
există nimic ce nu mi‑ai putea spune. Dar mi‑ai falsificat imaginea fostei tale soții. Ai să spui că ai făcut‑o de dragul căsătoriei, dar ce fel de moralitate mai e și asta? - Perfect adevărat, i‑am răspuns. Mă demascase, la sânge. Ar fi putut să adauge, atunci când Îl acuzam că Îi accepta mai curând pe nihiliști decât pe contemporanii săi academici cu “Înalte principii” că, cel puțin, nihiliștii nu făceau caz de anumite deformații mic‑burgheze, de falsuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mă vadă! GARDIANUL: Trebuie să iasă ceva de aici... ARTUR: Nu cer cine știe ce. Altfel mor degeaba. GARDIANUL: Unde ne aflăm? La dracu’? ARTUR: Sigur! Puțină decență! GARDIANUL (Antrenat.): Puțin temperament! ARTUR: Eu n-am nimic de pierdut. Am să-i demasc! GARDIANUL: S-aduc hârtie și cerneală? ARTUR: Adu! GARDIANUL: Aduc! ARTUR: Trimitem hârtii în tot orașul! Se vor deschide ferestrele. Vor pocni ușile din încheieturi! GARDIANUL (Victorios.): Va sta ploaia! Vom salva orașul! ARTUR: Va sta ploaia! Va sta ploaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Și dintr-o dată fără intenție și fără motiv pictorul își aduce aminte de Lavinia, fiica lui Titus Andronicus, violată de fiii Tamorei sub privirile iubitului ei, pe care-l ucid și-l aruncă în fundul unei râpe. Pentru a nu fi demascați, asasinii îi taie fetei limba și brațele de la coate. Shakespeare o scoate pe scenă imediat după aceste întâmplări, ciuntită, plină de sânge, mută. E noapte, răsare luna și din pădure iese Lavinia cu sângele curgând. Dar să nu știi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de alta. O colaborare veche, fără dificultăți, încă de la prima arestare din august 1952, când Afinoghiu fusese ridicat odată cu lotul de „istorici“ care se aflaseră în serviciul Curții Regale, sau avuseseră legături cu cei care lucraseră acolo. Obănceanu fusese atunci demascat printr-o anonimă venită de la „un grup de tovarăși țărani agricultori conștienți din Întovărășirea Agricolă Drumul victorios al lui Lenin și Stalin“ că ar fi fost în relații apropiate (rudenie chiar?) cu doctorul Mamulea, nonagenar la acea dată, cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Îl încurca la biografia sa, în care lupta împotriva dușmanlor regimului fusese orientată în cu totul alte direcții. Îl incomoda până și numele său de botez, primit în amintirea bunicului. Dar Lavrentie era și numele unui criminal al socialismului, Beria, demascat la Congresul XX al Partidului Comunist (bolșevic) din U.R.S.S., din februarie 1956. A vrut atunci, în 1956, chiar să-și schimbe numele, dar superiorii l-au sfătuit să nu se pripească. „Niciodată nu știi cum te ține minte istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
podul de la marginea satului, când mergeam la CAP și am avut o discuție cu el. Apoi, îi povesti cu lux de amănunte toată întâmplarea. - Rămâne dacă tu știi să apreciezi acest lucru și vom lua hotărârea amândoi dacă îl vom demasca. Frusina se schimbă la față când auzi acestă mărturisire dar se ținu tare. - Foarte bine ai făcut că mi-ai spus, altfel aș fi simțit cu timpul că îmi ascunzi ceva și nu te-aș fi iertat dacă îmi spuneai
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
scris de Ion Golea și de câțiva camarazi de taină și difuzat participanților români la Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților de la București, din august 1953, a pus pe jar autoritățile române (comuniste), a căror propagandă mincinoasă, diabolică a fost demascată În Întregime. „Tineri români care participați la Festival, Cu ocazia trâmbițatului Festival, aveți o datorie sfântă către Țară și anume: Dezvăluiți delegaților țărilor participante viclenia mârșavă a comuniștilor care au transformat frumoasa noastră țară Într-o Închisoare. Spuneți-le și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și cu știința, numai să îl ajut... - Te admir! Cum vei proceda? Am întocmit deja scrisoarea de intenție și am expediat-o prin fax. Am rugat-o pe șefa și prietena mea să o semneze. Nu am dorit să mă demasc înainte de vreme, în caz că este el...Înțeleg, dar, oricum, el nu poate citi să... - El nu poate, din nefericire, dar este acolo un medic, cunoștință de a mea din timpul facultății și...Ei, mie-mi spui! Nu l-ai uitat pe
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
tren... scriu toate acestea întrucît, după ani și ani de analiză a viselor mele, am hotărît să fac tot posibilul pentru a intra în legătură cu torționarul. De fapt, scriu toate aceste rînduri pentru tine, domnule torționar. scriu ca să știi că ești demascat. scriu ca să știi că nu te mai poți ascunde, în orice caz nu te mai poți ascunde de mine. Consideră, domnule torționar, că adevărul a ieșit la iveală și că întreaga umanitate va avea acces la el. Da, domnule torționar
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
învățîndu-le, el pe ele, poezii. Îl țintuiau. Atâta calitate posedau și ele. Se pricepeau de minune să țintuie. Ți se înfiora pielea de plăcere, dacă se învrednicea vreuna dintre meseriașele astea să-ți presteze lucrul cu pricina, la câți nu demascaseră ele prin ședințele de Partid și la câți nu țintuiseră ele la stâlpul infamiei. Atunci cântări Sinistratul că din 50-60 de obscure doamne Breslașu nu izbuteai să întocmești nici măcar o vertebră dintr-o autentică doamnă Macedonski. Oricine s-ar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ei apar vide de orice conținut, precum vide apar toate proiectările finaliste și iluziile teologice ale omului. A avea conștiința unei îndelungi agonii este a desprinde experiența individuală dintr-un cadru naiv și din integrarea ei naturală, pentru a-i demasca nulitatea și insignifianța, este a ataca înseși rădăcinile iraționale ale vieții. A vedea cum se întinde moartea peste această lume, cum distruge un arbore și cum se insinuează în vis, cum ofilește o floare sau o civilizație, cum roade din
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
caracterizează această beție neagră în care moartea apare în seducția groaznică a ochilor de șarpe din coșmaruri. Dar a avea astfel de senzații și imagini înseamnă a fi atât de legat de esența realității, încît viața și moartea și-au demascat iluziile pentru a se realiza în tine în forma cea mai substanțială și mai dramatică. O exaltată agonie îmbină ca într-un vârtej îngrozitor viața cu moartea și un bestial satanism împrumută lacrimi voluptății. Viața ca o lungă agonie și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de iarnă, friguroasă, Într-un apartament modest, prost Încălzit, doi soți, „bine pregătiți politic”, citesc Scânteia și dezbat Împreună articolul tradus din Pravda. Și, brusc, ei Înțeleg... pericolul ce venea din partea evreilor. Și se decid să acționeze. Să scrie, să... demaște! Un nou tip de „turnătorie”, cea de familie! Diversele rapoarte informative ale Securității oglindesc starea de spirit a populației evreiești În acel moment greu. Astfel, Leiba Marcu, un tânăr de 28 de ani din xe "Botoșani"Botoșani, caracterizează procesul xe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
care ei înșiși trăiesc. În acest mod încearcă el să îi ajute să se elibereze. Nu vrea să le deștepte vechile iluzii, însoțitoarele lor dintotdeauna, cele care cred ei le fac suportabile mizeriile vieții terestre, ci ar vrea să le demaște. Să îi scoată pe oameni din starea lor de vis cu ochii deschiși, să îi aducă la rațiune, să îi facă să își conștientizeze propriile forțe și facultăți. Doar așa vor putea transforma realitatea astfel încît să nu mai fie
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
amintim că și pentru el, ca și pentru Le Bon și Tarde, religia este structura princeps a tuturor credințelor colective. Așadar, e firesc ca prin ea să denunțe toate viziunile asupra lumii, indiferent care ar fi conținutul lor particular. Va demasca, cel puțin parțial, realitatea legăturii care unește conducătorul de mulțime, legătură căreia îi consacră mai multe texte, începînd cu Psihologia maselor și analiza eului. În general malefic, conducătorul este o forță în același timp multiformă și în întregime nudă și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de republicani că sunt slabi în apărare, încât sunt hotărâți să-i întreacă pe republicani în lupta împotriva terorii. Cu toate acestea, consider că este important ca Partidul Democrat să preia conducerea la Camera Reprezentanților în 2006, ceea ce ar putea demasca erorile administrației Bush momentan ținute sub tăcere. Având în vedere felul în care au fost măsluite alegerile pentru Congres, preluarea conducerii nu va fi o sarcină ușoară, în ciuda întoarcerii opiniei publice împotriva administrației Bush. Mai mult, Partidul Republican este susținut
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
științifică pentru a fi acceptate. Sigmund Freud și Karl Marx susțineau amândoi că teoriile lor au influențat evenimentele din domeniile respective datorită faptului că erau științifice. îLa vremea respectivă, legile științifice trebuiau să fie deterministe.) Popper a reușit să le demaște, mai ales pe cele ale lui Marx, arătând că nu puteau fi testate după schema sa și, ca atare, nu erau științifice. Dar Popper nu a mers suficient de departe. El nu a recunoscut că studiul fenomenelor sociale întâmpină un
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]