826 matches
-
în a forța deținuții să inventeze absurdități înjositoare. Efectul, în acest caz, a fost că toată camera a izbucnit în râs, iar Țurcanu a răcnit, după spusele martorilor, doar ca să nu râdă. Aproape toți cei care trebuiau să își facă 'demascarea' erau obligați de agresori să inventeze orgii sexuale, deseori incestuoase. O victimă exasperată de torturi a început să strige: Aduceți-o pe mama, f... în c... de curvă, să o jupoi eu cu mâna mea. Aduceți-l pe imbecilul de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
destin al lui Pafnutie Pătrășcanu și al lui Titus Leonida, ambii torturați înainte de a schimba taberele, precum nici pe cele ale lui Fuchs și Steier, asupra cărora nu există date certe. În ceea ce privește împărțirea acțiunii în etape, Ierunca identifică patru momente: demascarea externă (informațiile ascunse la Securitate), demascarea internă (denunțarea ajutoarelor primite în închisoare de la gardieni ori alți deținuți), demascarea morală publică (defăimarea familiei, credinței, prietenilor și modelelor) și torturarea altora. Virgil Ierunca arată că acțiunea de la Pitești nu a fost singulară
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
al lui Titus Leonida, ambii torturați înainte de a schimba taberele, precum nici pe cele ale lui Fuchs și Steier, asupra cărora nu există date certe. În ceea ce privește împărțirea acțiunii în etape, Ierunca identifică patru momente: demascarea externă (informațiile ascunse la Securitate), demascarea internă (denunțarea ajutoarelor primite în închisoare de la gardieni ori alți deținuți), demascarea morală publică (defăimarea familiei, credinței, prietenilor și modelelor) și torturarea altora. Virgil Ierunca arată că acțiunea de la Pitești nu a fost singulară, amintind de reeducarea în stil chinezesc
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pe cele ale lui Fuchs și Steier, asupra cărora nu există date certe. În ceea ce privește împărțirea acțiunii în etape, Ierunca identifică patru momente: demascarea externă (informațiile ascunse la Securitate), demascarea internă (denunțarea ajutoarelor primite în închisoare de la gardieni ori alți deținuți), demascarea morală publică (defăimarea familiei, credinței, prietenilor și modelelor) și torturarea altora. Virgil Ierunca arată că acțiunea de la Pitești nu a fost singulară, amintind de reeducarea în stil chinezesc, relatată de Dries van Coillie în Jai subi le lavage de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Dan Dumitrescu a răbufnit abia în momentele dinaintea trecerii în neființă, exclamând: 'Ah, Doamne, cum m-ați înșelat!', dovedind totuși că atitudinea sa era una schizoidă. Au mai existat cazuri de adoptare a convingerilor comuniste și după încetarea acțiunii de demascare, însă numai pe perioada detenției, explicabile prin lipsa informațiilor despre ce s-a întâmplat cu Țurcanu. În cele mai multe situații, persoanele în cauză au fost rapid puse la punct de către ceilalți deținuți, verbal sau chiar fizic, și s-au repliat. Poate
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
importanți sau mai importanți ca el în partid. Ăia au rămas toți. Ei își căutau și o imunitate parlamentară. Putea el să-i scoată pe Hrebenciuc, pe TĂrăcilă ? Hai să fim serioși ! Și atunci am trecut la al doilea stadiu, demascarea publică. Cineva trebuia să apară și să facă publice listele astea negre. Am vrut să-i protejăm pe jurnaliști - și așa ne-a fost tot timpul teamă că jurnaliștii pot să fie cumpărați și amenințați și de-aia am avut
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
imparțiali ai vieții noastre politice și-au impus până acum o rezervă absolută, pătrunși fiind de adevăratele sentimente naționaliste și patriotice, au hotărât editarea acestei reviste politice care va cuprinde pe lângă un program politic bine studiat, pe lângă chestiuni de actualitate, demascarea tuturor briganzilor și nulităților politice cocoțate la cârma și în fruntea instituțiilor publice. Arma noastră neîndurată față de păcătoșii zilelor de astăzi, va fi... Adevărurile”. Cele câteva articole din primele două numere ale revistei: Universitatea noastră, Școlile din Vama, Voința - o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ani figuram și eu pe «lista candidaților cu 50% șanse». Evident, m-am bucurat, crezând că fusesem propus din țară”2. În 1979, iminența decernării premiului pare pentru unii atât de mare, încât în Italia trebuie să apară o violentă demascare a trecutului legionar al lui Eliade pentru a-i diminua șansele - cel puțin așa își reprezenta situația unul dintre numeroșii săi cunoscuți din exil3. Se pare însă că prima intenție de propunere a lui Eliade îi aparține lui Stig Wikander
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
1990 încoace pentru a obține același lucru". O mare spaimă pare a fi, după căderea regimurilor comuniste, deschiderea arhivelor și, implicit, aflarea adevărului despre așa-zișii eroi comuniști (mai toți spioni în slujba Moscovei) idolatrizați de comuniștii și simpatizanții occidentali. Demascarea derutează, ei vor să creadă în visurile lor asupra unui comunism care, în fapt, n-a existat niciodată. Cum remarcă în "Le Monde" (28 dec. 1996) un ziarist: "adevăratul comunism acela care a existat se răzbună prin... arhivele sale". Arhive
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
alte închisori, vor fi afluiți la Pitești, o închisoare complet izolată de oraș. Nimeni din cei adunați acolo încă nu știa ce infern se va declanșa începînd cu 6 decembrie 1949. Reeducarea se producea în patru etape. Prima era denumită demascarea externă în care deținutul își afirma lealitatea față de partid și O.D.C.C., mărturisind tot ce reușise să nu spună în timpul anchetelor de la Securitate, toate legăturile din afară și complicitățile, cei care l-au ajutat etc. Informațiile obținute, se înțelege, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ce reușise să nu spună în timpul anchetelor de la Securitate, toate legăturile din afară și complicitățile, cei care l-au ajutat etc. Informațiile obținute, se înțelege, prin tortură, în această etapă depășeau tot ce adunaseră cei de la Securitate în timpul anchetelor. Urma demascarea internă, cu mult mai bogată și mai prețioasă în date pentru Securitate. Cel schingiuit demasca pe cei care i-au fost alături, l-au sprijinit pentru a rezista regimului din detenție prieteni, camarazi de celulă, personal administrativ al închisorii, anchetatori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
etape, prin informațiile furnizate, aduceau servicii de nesperat, în condițiile unor anchete obișnuite, Securității; îi permitea arestarea elementelor dușmănoase din afară și eliminarea din administrația internă a personalului mai îngăduitor. După epuizarea primelor două se trecea la a treia etapă, demascarea morală publică, în care studentul era obligat să-și calce în picioare tot ce avea mai sfînt, familie, prieteni, iubită sau soție, pe Dumnezeu; nimic nu era iertat, era pus să inventeze cele mai îngrozitoare lucruri la adresa celor dragi, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ne rămîne decît tăcerea și groaza că așa ceva a fost cu putință. La mijlocul anului 1952, Securitatea și conducerea partidului hotărau încetarea "reeducării" prin tortură neîntreruptă. Și cum trebuiau aflați niște țapi ispășitori, s-a înscenat un proces tipic comunist, de demascare a celor care au introdus "reeducarea" în închisori la ordinul șefilor legionari din afara țării, fără știrea partidului și guvernului. Versiune aberantă, pe care nici cei care au instrumentat-o n-au susținut-o pînă la capăt. Cert este că o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fost nici atunci, nici după Revoluție judecați și condamnați. Vinovații reali de cele întîmplate la Pitești, cum precizează Virgil Ierunca în Fenomenul Pitești și aproape identic Costin Merișca în Tragedia Pitești, au fost autoritățile comuniste, cei din conducerea Securității, inițiatorii demascărilor și, în al doilea rînd, grupul celor vreo 20 de deținuți conduși de Eugen Țurcanu, care au torturat fără a fi fost ei înșiși torturați mai înainte. "Dar în nici un caz, atenționează Costin Merișca, nu-i putem pune alături pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Decembrie a lui Demostene Botez deși tratează aceeași temă... An-son-hi de V. Porumbacu, Ochii de Mihai Dragomir, Un om și-un frate sovietic de Eugen Frunză sau Copii coreeni la Congresul păcii de A. E. Baconsky au o țintă comună: demascarea atrocităților săvîrșite de imperialiști în Coreea însă fiecare poet ajunge la scopul propus cu mijloacele sale specifice. Numeroase poezii-manifest bine realizate vom întîlni, de pildă, la Maria Banuș: Patronul, scrisă cu prilejul naționalizării industriei grele, Cîntecul soarelui, apel poetic pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care fuseseră și la Auschwitz, spuneau că acolo era floare la ureche față de ceea ce au pățit aici!". Împreună cu alți elevi de liceu (era în ultimul an la Liceul Comercial din Botoșani), este trimis la Tîrgșor pentru reeducare prima condiție fiind demascarea celor din afară. Strămutat, în scurt timp, la Gherla, aici va începe reeducarea după modelul Pitești reeducatori fiind doi "piteșteni", Bărgăoanu și Dimischi. În afara bătăilor pînă la leșin, era trecerea "la poziție": "Stăteam ore în șir în poziții incomode, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lupte prin mijloacele care le erau la dispoziție, care le erau la îndemînă". Țara Făgărașului a fost una din marile redute de luptă în apărarea libertății și demnității naționale. Pentru distrugerea luptătorilor, delațiunea devine politică de stat. "Experiența criminală a demascărilor de la Pitești se reedita la scară națională. Satele Făgărașului sînt împînzite de agenți care recrutează informatori, delațiunea devenise o politică de partid și de stat, mai eficace decît orice pluton de execuție. Denunțul e ridicat la rang de lege, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a obține în final niște inși dezumanizați, învinși, combatanți scoși din luptă. Alături de studenții legionari, intră în reeducare și studenți aparținînd altor partide, chiar și cei din interiorul partidului comunist, arestați pentru diverse delicte. În camera 4 de spital încep demascările". Datorită mărturiilor publicate după anul 1989 de cei trecuți prin reeducare, s-a putut stabili că la Pitești s-au perindat circa două mii de deținuți politici. În procese recunoscute oficial, o mie de persoane. Generalul Nicolschi nu recunoaște nimic, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care nu vor Întârzia. Împresurat de o mulțime amenințătoare, Corneliu Coposu a fost evacuat din sediul partidului său sub supravegherea chiar a prim-ministrului Petre Roman. „Ei s-au demascat“, a spus șeful guvernului Într-un scurt discurs adresat asediatorilor. „Demascarea“ dușmanului de clasă era exact formula utilizată În anii ’50! În martie, la Târgu Mureș, oraș transilvănean cu populație jumătate română, jumătate maghiară, s-a petrecut un alt episod de acest gen (având În plus o coloratură etnică). țărani români
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din „ciclul fecioarei războinice”, tipul a cu basmul tip un ochi râde și altul plânge, cu diferența că ajutorul năzdrăvan vine de la o cățea, și nu de la cal. Travestită în flăcău, mezina împăratului depășește probele de vitejie și încercările de demascare a sexului ei, împlinind obligația tatălui de a trimite un fecior la oastea dușmanului său. Situația inițială, a cerinței aparent imposibil de îndeplinit, a fost catalogată de V. I. Propp în Morfologia basmului drept funcția („faptă săvârșită de un personaj
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Discuția, poate pentru că era convențională, formală, a decurs într un climat destins, până când unul dintre vorbitori, al cărui nume nu are rost să-l pomenesc aici, a recurs în cuvântul său, pentru a-și dovedi probabil vigilența ideologică, la o demascare în stilul de odinioară, la care părea, oficial, să se fi renunțat. El a pretins, așadar, că în ultimul timp se devia ideologic, că apăreau prin revistele Uniunii poezii mistice, și a furnizat exemplul unei poezii de Leonid Dimov, unde
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
libertate a presei. În cadrul zonei gri, corupția politică implică în cea mai mare parte o varietate de practici asumate care dau motive de îngrijorare doar când se depășește vreo limită sau când scopul politic, comercial sau criminal este servit prin demascare. Distincția dintre lobbying, însăși materia politicii democratice, și rent-seeking (a-și pune interesele personale deasupra celor ale electoratului) are adesea prea puțin înțeles practic. Totuși, existența unei asemenea distincții este probabil un produs al mitului, răspândit în Statele Unite odată cu adulația
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
transformările capitaliste au schimbat caracterul corupției, acestea în mod cert nu i-au diminuat câtuși de puțin aria de acoperire; dimpotrivă, într-un număr de foste țări ,,din lumea a doua" ele au dus atât la creșteri, cât și la demascarea a ceea ce fusese anterior ascuns. În Rusia, gazdă la acea vreme a aproximativ 3000 de grupuri criminale, iar în unele orașe imposibil de controlat: membrii Dumei s-au plâns în iulie 1994 că legea propusă de ei privind corupția înlăturase
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
fără posibilitatea recompensei este o motivație ineficientă, aceasta este, oricum, doar o parte a problemei. Într-o lucrare clasică, Banfield propune o politică de ,,amenințări și momeli", inducând loialitatea prin politici salariale, folosind amenințarea cu sancțiuni pentru a agrava consecințele demascării și monitorizând activitățile agenților prin control sistematic pentru a crește probabilitatea depistării (Banfield 1975). În general, cu cât însemnătatea pe care indivizii se percep a o avea în propria societate este mai mare, cu atât mai puțin probabil este să
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
și adesea scopul de slăbire a unei facțiuni și întărire a alteia, erau toate prezente. Din nou tipic pentru țările cu grad ridicat de corupție, participarea la o astfel de corupție sau măcar tolerarea ei era de rigueur la Curte. Demascarea ei era dincolo de puterea oricărui curtean, iar încercarea de a face acest lucru nu ducea decât la separarea de facțiunea proprie, respectivul fiind privat de sprijinul necesar pentru supraviețuire. Singurele consecințe ar fi fost cu siguranță izolarea, probabil expulzarea de la
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]