2,176 matches
-
meargă bine? Ba-i merg petecele de bine ce-i merge... Am putea ilustra tema aceasta cu sute de exemple și am putea cita toate formulele în cari ea a fost emisă; dar nu e acesta scopul nostru. Ca d-nii democrați să ia de oriunde le vine e rău, dar e natural. Adevărata lor patrie e bugetul, și daca cei mai mulți dintre ei ar fi avut buget peste Dunăre, poate nici nu ne veneau atât de proaspeți dincoace. Astăzi începe a încolți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Romanaților, se dau câte 3 000 de franci pe an unei dame, poloneze se vede, pentru ca fiicele patrioților să-nvețe - pe cheltuiala județului - franțuzește! Iată dar ce se petrece sub guvernul liberal în județe. Răposatul Strat zicea: "Aristocrați la lefi, democrați la biruri". C-o aristocratică ușurință se dau unui tânăr, numai pentru că cutreieră cafenelele Parisului, 3 000 de franci pe an, tot cu acea ușurință se întreține o școală străină de franțuzește. Să nu se crează însă că aceste lucruri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acel aiurea de 20 de ani nu-l mai vedem nicăiri. Ni se mai zice că este lucru democratic să facem ceea ce ne cere guvernul; pentru că trebuie ca să așternem lefile așa încît să poată numi guvernul la asemenea posturi și democrați cari nu au nici o para avere. Ce ciudat lucru mai este și cu democrația în țara noastră! Când este vorba de impozite, democrația le desființează pe toate: și patenta, și monopolul tutunurilor, și licența, numai în numele democrației, și cele ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bugetului, fiindcă are trebuință de bani ca să trăiască bine. Ar trebui să ne lămurim odată asupra lucrului acestuia: "Democrație la impozite, ca să le desființeze, și boier mare la buget, aceste două lucruri nu merg împreună". De este vorba să fim democrați, apoi atunci de ce nu luăm de exemplu democrația care este astăzi în Svițera, ci, îndată ce e vorba de leafă, ne facem ultramonarhici și aristocrați? Iată, din nenorocire, ținta democrației române. Ce ajută dar toate pretextările de principii, naționale ori liberale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cumcă roșii din Buzău s-ar fi convertit și, din mari patrioți, s-ar fi prefăcut în... reacționari? Sîntem siguri că în contra unei asemenea insinuațiuni "Telegraful" ar fi cel dentîi care să proteste în termenii cei mai energici, nemaivorbind de "Democratul" din Ploiești. Nu e însă deloc identică situația din Buzău cu cea din Iași. Fracțiunea, când a fost combătută, era guvernamentală, ceea ce azi nu mai este; ea face astăzi guvernului o opoziție tot atât de accentuată ca și dreapta conservatoare. Această unică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
partea cea mai independentă a corpului electoral, au învins candidații opoziției. E clar că acesta e un avertisment dat guvernului. După informațiunile pe cari "Corespondența politică" din Viena le primește din București guvernul nu dă nici o importanță atitudinii luate de democrații naționali, cari par dispuși a se alia cu conservatorii. Cu toate acestea mișcarea în care au intrat diversele elemente a căror agregare ar putea constitui o opoziție serioasă nu pare a fi atât de indiferentă partidului înaintat, căci prezidentul Camerei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pară rău mai târziu, s-o facă aceasta cel puțin în mod demn, nu reîncălzind acele neadevăruri răsuflate pe care de un timp încoace nici "Romînul" nu le mai întrebuințează, lăsîndu-le cu totul la dispoziția celor de la "Telegraful" și de la "Democratul" din Ploiești. Adevărata explicare însă a înclinației către tabăra Seruriilor și a Pătărlăgenilor ni se pare nouă eșecul suferit de grupul liberalilor moderați în alegerile județene. Nevoind a primi condițiile puse de conservatorii din Iași, nici unul din liberalii moderați n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
obraz și cu multe lefuri! Răposatul Strat, cu bunul său simț, caracteriza de minune ființa și tendențele democrației lucrative: Ni se mai zice că este lucru democratic să așternem lefurile așa încît să poată numi guvernul la așa posturi și democrați cari n-au nici o para avere. Ce ciudat lucru mai este și cu democrația noastră! Când este vorba de impozite, democrația le-ar desființa pe toate numai în numele democrației, și cele ce mai rămân le pun asupra clasei producătoare, care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care mai are ceva. Când este însă vorba de buget, apoi tot acea democrație vedem că se aruncă cu un avânt ardinte asupra bugetului, fiindcă are trebuință de bani ca să trăiască bine. Ar trebui să ne lămurim asupra lucrului acestuia: democrat la impozite și boier mare la buget, aceste două nu merg împreună, De este vorba să fim democrați, apoi de ce nu luăm de exemplu Svițera, ci, îndată ce e vorba de leafă, ne facem ultramonarhici și aristocrați? Iată dar ținta democrației
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu un avânt ardinte asupra bugetului, fiindcă are trebuință de bani ca să trăiască bine. Ar trebui să ne lămurim asupra lucrului acestuia: democrat la impozite și boier mare la buget, aceste două nu merg împreună, De este vorba să fim democrați, apoi de ce nu luăm de exemplu Svițera, ci, îndată ce e vorba de leafă, ne facem ultramonarhici și aristocrați? Iată dar ținta democrației. Atâția amar de ani d. C. A. Rosetti făcea negustorie de vorbe late, strigând libertate și frăție. Cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
începînd de la capul statului. Acum cinci ani, pe când patrioții erau în opoziție, ce fel de educațiune politică dădeau dumnealor țării? Deschidem n-rul "Romînului" de la 12 ianuarie 1874, și aflăm în el următorul prim București: Anunțarăm și noi, după denunțările ziarului "Democratul" din Ploiești, că, mulțămită tăcerii curtenitoare a ziarelor, tăcere determinată și de-o mai bună opiniune decât cea stabilită astăzi asupra aplecărilor unor înalte persoane, s-a suprimat în fine, din averea spitalelor, frumosul și avutul munte Piatra-Arsă... Comunicatul (privitor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu numai pe Rosetti și pe Brătianu, dar și pe întregul partid liberal național, a cărui principii politice sânt mai apropiate de principiile partidului nostru decât principiile tuturor celorlalte partizi. Cel puțin au cu noi această mare asemănare că sânt democrați și au combătut alăturea cu Rusia. Aceste publicațiuni sânt neapărate pentru a înfrunta calomniile. Tototdată te autorizez să publici și această depeșe. Gr. M. Sturdza Deși telegrama de mai sus se împrumută la fel de fel de comentarii, credem că asupra identității
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a respins într-o zi treizeci de contestații, fără să deschiză asupră-le nici o cercetare, deși ele erau însoțite de acte. În acea zi s-a arătat un caz caracteristic care denotă câtă îngăduință au pentru sărmanul popor de jos democrații noștri, a căror majoritate, odinioară în cafenele, astăzi stăpânește acest popor. O femeie văduvă, săracă lipită, având copii, își adăpostește mizeria într-o locuință ce e mai mult bordei decât colibă. Această locuință i-a dat-o de pomană un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
glasul său nu are putere să pătrunză până la urechile protectorilor de odinioară, în teorie, ai bietului "popor suveran, redus la sapă de lemn", cum se cânta altădată la Circ. Ni se raportează textual apostrofa ce a întîmpinat-o reclamanta de la un democrat pe care-l supărase în fine cu stăruințele și lacrimile ei: "Vinde-ți cocioaba dacă n-ai să plătești statului cât ți-a hotărât stăpînirea! Un alt caz iarăși ni se aduce între altele la cunoștință. Aci e vorba de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ar fi vorba de România. Care a trăit drama totalitarismului. Și, vigilentă, nu trebuie să mai îngăduie reapariția derapajelor. În fond, același lucru îl pot face și Juan Carlos, și Chirac, și Berlusconi, și Blair, dar asta, nota bene, în democrații durabile și consecvente cu ele însele. Să revin. Putea lipsi din tacîm omniprezentul Năstase? Nu putea. Îl aflăm în imaginea următoare, grimat ca o statuie impenetrabilă, flancat de un președinte de Uniune, încremenit și el în respect, și... și... de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
emigrația democratică în Moldova, care a dobândit treptat un asemenea ascendent, încât cinci ani mai târziu ea avea la dispoziție biroul lui Gherghel, ispravnicul de Botoșani, „complet inițiat” în planurile democrației poloneze - spunea P. Butkiewicz. Îngrijorată de progresele dobândite de democrați în Principatele Române, partida aristocratică a reacționat cu promptitudine. Ea a pornit o adevărată contraofensivă. Noi emisari și agenți în Principate, inițierea de tratative cu patrioți români aflați la Paris (N. Bălcescu, Goleștii, N. Kretzulescu) în vederea încheierii unei alianțe aveau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al lor, rămas însă și acesta neîmplinit. În mai 1848, P. Butkiewicz pretindea că numai la Iași s-ar fi aflat 500 de polonezi, o cifră care, chiar exagerată fiind, nu este lipsită de semnificație. În ajunul izbucnirii revoluției române, democrații aveau o poziție consolidată în Moldova, unde își propuseseră să alcătuiască o puternică forță de șoc, care să contribuie la răsturnarea regimului lui Mihail Sturdza și la formarea unei baze de acțiune polonă. În februarie 1848, șeful democraților polonezi în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1848, sosi la București, Butkiewicz a fost primit rece de C. A. Rosetti, care împărtășea idei republicane și democratice. Heliade, Tell, Magheru și N. Golescu, pretindea, exagerând paternal, Zablocki (instructorul militar polonez în Țara Românească), <că> „urmau mai mult indicațiile democraților noștri decît ale mele”; pentru că a te da drept republican era la modă și pentru că democrații îi induceau în eroare că în Polonia răscoala era iminentă, ceea ce convenea românilor, care îl vedeau pe țar ocupat acolo. Nici unul dintre cei indicați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
republicane și democratice. Heliade, Tell, Magheru și N. Golescu, pretindea, exagerând paternal, Zablocki (instructorul militar polonez în Țara Românească), <că> „urmau mai mult indicațiile democraților noștri decît ale mele”; pentru că a te da drept republican era la modă și pentru că democrații îi induceau în eroare că în Polonia răscoala era iminentă, ceea ce convenea românilor, care îl vedeau pe țar ocupat acolo. Nici unul dintre cei indicați de Zablocki nu poate fi asociat, prin concepție, partidei democratice polone, către care erau atrași din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țar ocupat acolo. Nici unul dintre cei indicați de Zablocki nu poate fi asociat, prin concepție, partidei democratice polone, către care erau atrași din motive de oportunitate politică. Zablocki nu a greșit însă în privința lui C. A. Rosetti: „era partizan al democraților noștri și a primit rece pe Bodmer” (Butkiewicz). Cele două partide poloneze, la rândul lor, continuau o dispută nenorocită. Butkiewicz îl disprețuia pe Zablocki (neatașat formal nici unei grupări), în vreme ce în Moldova - nota Korsak - cele două partide poloneze erau convinse că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să fie angajați în tratative Al. Golescu și I. Câmpineanu, de a impune o înțelegere între români și emisarul otoman (Emin Efendi) cu respectarea capitulațiilor, de a trata prin Lenoir înființarea unei legiuni polone, de a scoate din țară pe democrații polonezi, de a impune românilor să întrețină relații nu cu cine vroiau democrații polonezi, ci cu cine vroia Adam Czartoryski, în vreme ce polonezii trebuiau să intre în raporturi cu românii numai prin intermediul agenției lui Adam Czartoryski, adică a lui M. Czajkowski
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o înțelegere între români și emisarul otoman (Emin Efendi) cu respectarea capitulațiilor, de a trata prin Lenoir înființarea unei legiuni polone, de a scoate din țară pe democrații polonezi, de a impune românilor să întrețină relații nu cu cine vroiau democrații polonezi, ci cu cine vroia Adam Czartoryski, în vreme ce polonezii trebuiau să intre în raporturi cu românii numai prin intermediul agenției lui Adam Czartoryski, adică a lui M. Czajkowski; de a convinge pe români să acorde ajutor pentru tipărirea proclamațiilor poloneze, de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acționa în unitate cu Zablocki etc. Evident, împlinirea acestor obiective ar fi extins exagerat natura misiunii pentru care se angajase Pulawski, căci, în fond, era vorba de programul partidei aristocratice, la care M. Czajkowski a adăugat unele idei personale: repudierea democraților (neacceptată de Adam Czartoryski) și federația slavo-română, din care ungurii erau eliminați. Pe de altă parte, Czajkowski ignora deliberat poziția conducătorilor români, țintind la un fel de tutelă a partidei aristocratice poloneze, ceea ce nu putea să ducă decât la eșecul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
militară și fortificații și instrumente topografice. Făcând bilanțul misiunii sale în Țara Românească, Zablocki nota în decembrie 1848 că Heliade, Tell, Magheru, N. Golescu urmau chipurile sfaturile democraților polonezi, nu pe ale sale, că C. A. Rosetti „era partizan al democraților noștri” (polonezi), că la intrarea turcilor în București el, Zablocki, l-ar fi întrebat pe Tell dacă în caz de atac românii vor riposta, la care acesta din urmă i-a răspuns: „Nu, fără lupte inutile, plecați să-l ajutați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în Moldova să înceapă răscoala, după ieșirea trupelor țariste. Acestea din urmă, după cum se știe, n-au părăsit Moldova, dar o încercare totuși de răscoală s-a produs. Ea n-a fost însă opera partidei lui Adam Czartoryski, ci a democraților. Dealtfel, emisarul partidei aristocratice, Butkiewicz, era preocupat cum să-l folosească pe D. Rallet în scopul „distrugerii influenței democraților”. Ce-i drept, Butkiewicz se străduia să unească întreaga emigrație polonă din Moldova, dar sub conducerea partidei aristocratice. La 6 iulie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]