2,451 matches
-
o imago mundi reală (spunînd ca în basmul lui Andersen că "împăratul e gol"). Dacă sarcinile primei faze cantitative a democratizării au fost realizate (mai multe mijloace ziare, posturi de radio și televiziune pentru mai mulți indivizi), aspectele calitative ale democratizării rămîn încă un deziderat (agenți mediatici credibili, o televiziune cu adevărat publică etc.). 10.6. Comunicare, ecologie informațională În foarte recentele sale scrieri de morală (1998, cap. Despre presă) Umberto Eco oferă o schematizare a presei italiene ca sistem, aproape
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1945), după ce i-au fost „remise documentele ordonate”, a cerut să i se pună la dispoziție, de două ori pe lună (pe 15 și 28 ale lunii), note informative despre starea de spirit în armată (mai ales despre procesul de democratizare, trecerile în rezervă, ideile antisovietice cu motivele acestora și cazuri concrete), despre acțiunile organelor de propagandă (este vorba de noul organism, Inspectoratul Educației, Culturii și Propagandei în Armată și structurile sale, înființate după model sovietic) privind democratizarea armatei, modul în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
despre procesul de democratizare, trecerile în rezervă, ideile antisovietice cu motivele acestora și cazuri concrete), despre acțiunile organelor de propagandă (este vorba de noul organism, Inspectoratul Educației, Culturii și Propagandei în Armată și structurile sale, înființate după model sovietic) privind democratizarea armatei, modul în care este sprijinită și aplicată de ostași. De asemenea, colonelul Eremin a mai solicitat organigrama Secția a II-a, pe servicii și birouri, tabelul nominal cu personalul din serviciul extern. Reprezentantul sovietic mai preciza că, pentru „nevoile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
vechiului regim, reprezentînd dreapta istorică. Clericalismul care le-a adus sprijinul Bisericii altădată se spunea că Biserica anglicană era partidul conservator care se roagă -, capacitatea de a mobiliza lumea rurală, ca și o bună organizare, le-a permis să supraviețuiască democratizării, să se mențină în mod onorabil și uneori chiar să obțină majoritatea absolută. A) Partidele majoritare. Anumite partide conservatoare apărătoare ale puterii regale și dominate de nobilime s-au adaptat votului universal mai bine decît adversarii lor liberali, pînă la
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ani mai tîrziu și avînd un viitor compromis. Magyar Demokrata Forum MDF a fost creat în septembrie 1987 în urma unei reuniuni oficioase convocate la inițiativa lui Imre Pozsgay, comunist reformator, care va fi sufletul tranziției. Ca mișcare socială ce dorea democratizarea țării, nu ca partid, MDF a strîns la un loc contestatarii membri ai partidului și opozanții care acceptă colaborarea cu aceștia. O dată cu cea de-a doua fază a tranziției, deschisă de comuniștii reformatori Rezsö Nyers, Imre Pozsgay ajunși la conducerea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
să profite de decepțiile alegătorilor față de economia de piață. III. Concluzii Dificultățile politice și economice inerente tranziției au dat naștere la multe resentimente și, din acest motiv, la clivaje în țările din grupul Vișegrad. Avînd o mare importanță la începuturile democratizării, clivajul Stat/societate civilă cunoaște diverse forme. Acesta a dispărut în Slovenia, în timp ce în Slovacia personalitatea controversată a lui Vladimir Meciar, care polarizează partidele pro sau contra lui, a răsturnat sistemul de alianțe. În Republica Cehă, Forumul Civic al președintelui
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de decantare a conflictelor și clivajelor în înțelesul lui Rokkan -, stabilizarea unui veritabil sistem de partide pare să nu fie nici pe departe terminat. Această constatare trebuie să fie bine nuanțată, căci fiecare țară a atins un alt nivel de democratizare. Acolo unde există un nivel de cristalizare suficient pentru a face posibilă o analiză politologică minimă, adică în Ungaria, Ceho-Slovacia și într-o măsură mai mică în Polonia, se pot trage cîteva concluzii. În raport cu partidele politice din Europa Occidentală, regiune
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a moralității, de profesionalizare, de culturalizare, de autocunoaștere și autoeducație, de spiritualizare, de autodezvoltare continuă. La care se poate adăuga și îndeplinirea dorinței de libertate, înscrisă în natura umană, căci este un sens al ei tot mai actual, în contextul democratizării vieții sociale complexe calea spre libertate. Desigur că trebuie atunci schimbată și mentalitatea după care se poate realiza obținerea libertății doar prin educația formală, instituționalizată, printr-o metodologie clasică, ci mai ales prin acțiunea pedagogică corelată a tuturor influențelor cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să-l modeleze, să comunice, să atingă standardele cu succes) (T. Bush, 2003, pp. 1-21). Sau sunt sintetizate motive pentru care să fie promovat leadershipul în fața managementului clasic administrativ, ca schimbare de paradigmă (Tomlinson, 2004): • noile obiective formative ale educației, • democratizarea relațiilor, • poziția centrală a educatului în instruire, • rolul reflecției, • aplicarea și susținerea de alternative în soluționarea problemelor, • valorificarea experienței școlare și extrașcolare, • accentul pus pe stimularea și evaluarea performanței, • valorificarea evaluării continue și a feedbackului, • stimularea acțiunii-cercetare, • afirmarea rolului consilierii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pleacă în căutarea de valori noi, care i-ar permite să fie din nou în armonie cu sine. Acest demers implică mult curaj, deoarece se înscrie, în general, într-un curent opus și este contrar intereselor sale. În procesul de democratizare a statelor socialiste în-tâlnim un mare număr de convertiți. Aceștia erau la origine tineri care și-au început angajamentul public înflăcărați de dorința sinceră de a construi socialismul și de credința că aveau să facă astfel dreptate. Unii, mai în
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
acestei situații. Criza creată de această ruptură a fost declanșată de studenți. Ei au devenit un vârf de lance al acțiunii și nu opoziția instituțională, ca sindicatele sau partidele de opoziție în timp ce colectivitatea consimțise să cheltuiască sume mari în scopul democratizării studiilor. Acest paradox se explică dacă înțelegem statutul tinerilor și locul pe care îl ocupă mediul universitar. Acesta din urmă reprezintă un loc privilegiat, la adăpost de determinismele sociale obișnuite. Studentul a părăsit mediul protejat al familiei, nu mai e
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Practic, societățile foste comuniste au îmbrățișat mai devreme (de exemplu Germania de Est, Ungaria, Polonia, statele baltice, Slovenia) sau mai târziu (Bulgaria, România, Slovacia) fără prea multă raționalizare sau reflexivitate o ideologie a unei evoluții sociale imaginate ca dezvoltare către democratizare sau liberalizare și globalizare. Dacă privim înapoi acum, se poate spunem în termenii lui Smith (1973), că revoluția totală nu a fost a lui 1989, ci a ultimului deceniu al secolului trecut. Pentru a înțelege ce a însemnat revoluția pentru
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ca fiind provenită din voința celor mulți, rolul fundamental în democrație ne face să considerăm că avem de-a face cu o noțiune "strategică" pentru oricine urmărește să aprofundeze funcționarea instituțiilor democratice, naționale sau internaționale, pornind de la formele incipiente de democratizare a vieții publice, continuând cu statul-națiune și până la statul post-modern. Cetățeanul este persoana care aparține, pe linie de descendență familiară sau de legătură teritorială, unui anume stat național. Acesta se diferențiază de străin, atâta vreme cât este subiect al legislației propriului stat
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
constituire, structurare, funcționare, al atribuțiilor și funcțiilor, cât și în privința rolului și locului în societate, a relațiilor cu celelalte instituții ale statului. Instituția parlamentului a jucat în decursul timpului, încă de la apariția sa în secolul XIII, un rol hotărâtor în democratizarea statelor. Ulterior, odată cu proclamarea principiului separației puterilor statului 4, s-au conturat două modele principale ale aplicării acestui principiu: modelul englez și modelul nord-american, respectiv regimul parlamentar și regimul prezidențial. Consacrat inițial în sistemele constituționale europene, regimul parlamentar a fost
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
votului cenzitar nu exprimă voința, interesele întregii națiuni, ci a unei părți a acesteia, structura sa fiind determinată de ponderea formei de cens, avere, vârsta, sex, instruire. c) Votul universal La începutul secolului al XX-lea, în procesul general de democratizare a vieții politice, tot mai multe și diverse grupuri sociale au cerut dreptul de participare direct și activ la construcția noii dezvoltări sociale. Radicalizarea vieții politice, nevoia de democrație, teama de a nu rămâne izolați în contextul noului curs al
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
există nicio altă instituție sau persoană care deține dreptul de a modifica sau de a nu lua în seamă deciziile parlamentare. Această realizare a așa numitei Glorious Revolution de la 1688 s-a transformat astăzi într-un adevărat obstacol în calea democratizării sistemului politic britanic, facilitând, după cum susțin criticii, sub conducerea primului ministru Margaret Thatcher, întoarcerea către statul autoritar. Acest reproș nu se îndreaptă formal împotriva democrației parlamentare din această țară. El vizează faptul că în Marea Britanie nu s-a făcut încă
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
guvernelor regionale este pur și simplu că relațiile internaționale de astăzi nu mai sunt apanajul exclusiv al executivului. Într-o lume globalizată, există oportunități pentru mulți actori, inclusiv pentru regiuni și parlamentele lor. Există, de asemenea, un element clar de democratizare într-o astfel de dezvoltare care nu ar trebui ratată. În final, mai trebuie precizat că noile forme de diplomație au apărut pe parcursul anilor, dar de asemenea, că paradiplomația le-a întărit, pentru că rămâne distinctă de diplomația tradițională. Diplomații economice
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de profil politic, economic, de securitate sau consacrate problemelor sociale exprimă necesitatea ca acestea să cunoască direct evoluțiile și problemele cu care se confruntă societatea, să reflecteze în consecință la opțiunile electoratului și să valideze acțiunile întreprinse. Accentuarea tendinței de democratizare a organizațiilor internaționale este ilustrată de constituirea, după 1990, a unor organizații parlamentare Adunarea Parlamentară a CSCE/ OSCE și Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre. Adunările parlamentare au fost create în cadrul unor organizații precum Consiliul Europei, OSCE, CEMN, Comunitățile
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
responsabilități: 1. de a prezenta cetățenilor statelor membre idealurile și scopurile organizației; 2. de a susține adoptarea unei legislații naționale care să permită cooperarea între statele aflate în acest areal geografic; 3. de a susține parlamentele naționale în eforturile de democratizare și consolidare a diplomației parlamentare; 4. de a promova cooperarea economică, politică și socială între organizație, statele mebre și alte state. Adunarea parlamentară are un președinte, al cărui mandat se exercită prin rotație, de fiecare parlament membru al organizației, pentru
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
13 ani. Lărgirea iminentă a UE la 25 membrii până în 2004 și 27 până în 2007 a dus la urgentarea examinării problemelor constituționale rămase nerezolvate în urma tratatului de la Amsterdam. Parlamentul European a identificat două imperative de pe agenda Conferinței Interguvernamentale din 2000336, democratizarea instituțiilor europene și eficientizarea acesteia. Pe lângă aceste imperative, a mai indicat trei probleme specific instituționale: scopul votării unanime în Consiliul, prin procedură co-decizională, importanța voturilor în Consiliu, și structura Comisiei. Parlamentul a subliniat obiectivele sale din cadrul Conferinței într-un raport
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
internațional. Se constată astfel că, indiferent de tipul de organizare statală, indiferent de regimul politic constituțional (parlamentar sau prezidențial), Parlamentul are un rol fundamental în evoluția statului de drept. Încă de la apariția sa, Parlamentul a avut un rol hotărâtor în democratizarea statului. Actuala structură a parlamentului este rezultatul acțiunii și combinării mai multor factori: structura statală, sistemul constituțional, necesitatea modernizării și creșterii eficienței acestui organism, factori național-istorici, tradiții. Ponderea, contribuția acestor factori în stabilirea structurii parlamentului variază de la o societate la
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
organizații cu vocație continentală, organizații regionale și organizații locale; * nu există un prototip al înființării adunărilor parlamentare a organizațiilor internaționale. Unele adunări parlamentare au fost prevăzute în tratatele constitutive ale organizațiilor internaționale, iar altele au apărut ulterior, din dorința de democratizare a organizațiilor internaționale; * nu există un mod unitar de poziționare a adunării parlamentare față de organizația internațională propriuzisă și față de adunarea generală a acesteia. Unele adunări parlamentare au fost concepute ca fiind parte a organizației, altele au fost înființate în afara organizației
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de boala comunismului, boală considerată pe atunci foarte contagioasă. Ehei, pe vremea ceea, aceste State Unite ale Americii, nu ajunseseră în starea de strâmtorare și calicie de acum, ca să fie nevoiți să intre cu armata în țări cu petrol, ca în schimbul democratizării cu tunul, să le ia pe gratis petrolul, ci își permiteau să mai trimită câte un Armstrong pe lună și să se distreze de minune, împușcând tot într-o veselie, vietnamezii care erau așa de molâi, încât nu alergau mai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
tuturor celor dezavantajați de soartă, un sistem de valori inversat în care analfabetul care din întâmplare are bani, este văzut drept elită a societății, crima organizată, genocidul unor popoare întregi pentru a le fura bogățiile naturale, sub masca unei ipotetice democratizări făcute cu pușca, tunul și bomba. In timp ce Europa Libera era condusă de niște evrei bine instruiți, alți conaționali ai lor se ocupau în estul Europei și URSS de consolidarea comunismului. Nu a fost nici singura și nici ultima
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
în Florida. Și de atunci, numai servicii a dus președinților americani. Cum vreun stat, avea petrol destul ca să dea pe gratis americanilor, pe loc era declarat că adăpostește oameni de a lui Bin Laden și armata americană venea urgent cu democratizarea și combaterea terorismului. Când industria americană de armament lâncezea iar, sau era nevoie de ceva suplimentare de fonduri la serviciile secrete, hop iar îl scoteau pe Ossama din debara, și acesta făcea de vreo două ori bau, bau într-un
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]