6,757 matches
-
său, ce presupune noi mobilități, noi interconectivități care s-au născut prin convergența lumilor fizice, digitale și sociale. .. . Amploarea provocărilor legate de fenomenul urban la care generația noastră trebuie să răspundă nu mai trebuie demonstrată: încălzirea climatică, diminuarea resurselor, explozia demografică, concentrația populației urbane, mărirea numărului de megalopolisuri, metropolizarea lumii, noile boli urbane, impactul digitalizării și al tehnologiei. Marile orașe atrag bogățiile, dar generează, de asemenea sărăcie, bulversând echilibrele teritoriale și economice mondiale. Evoluția situației refugiaților din cauza războaielor și tensiunile
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
care testează rezistența lor la situații destabilizante*1. *1 Carlos Moreno, (2022). Drept de cetate, de la “orașul-lume” la “orașul sfertului de oră”, Igloomedia O politică urbană națională este un cadru politic esențial în vederea stabilirii legăturii dintre dinamica urbanizării, schimbările demografice și procesul general de dezvoltare națională. Aceasta este menită să alinieze politicile sectoriale care au impact asupra zonelor urbane și să creeze un mediu instituțional favorabil. Politica urbană națională a fost recunoscută de comunitatea internațională ca un instrument de politică
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
zonelor rurale”, cu un plan de transformare a așezărilor rurale în orașe cu aproximativ 25.000 de locuitori, care ar fi fost răspândite uniform în toată țara, cu limită de populație stabilită pentru orașele de peste 100.000 de locuitori.*2 Dezindustrializarea, schimbările demografice și urbanizarea necontrolată de după 1989 au dus la ceea ce se vede și astăzi în țesutul urban - expansiune difuză și necoordonată, fără suficientă atenție acordată infrastructurii publice critice și dotărilor urbane. *2 Constantinescu, I (ed.). 2019. Shrinking Cities in
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
Cohesion Policy to Deliver on the Potential of Europe’s Regions [Regândirea regiunilor rămase în urmă: Utilizarea politicii de coeziune pentru a atinge potențialul regiunilor europene]. Banca Mondială, 2018. Deși s-au înregistrat progrese economice, România se confruntă cu o criză demografică, deoarece natalitatea a scăzut și migrația s-a intensificat, ducând la scăderea populației urbane. În anii 2000, România a cunoscut unul dintre cele mai mari exoduri de creiere la nivel global*5, cu între 3 și 5 milioane de români care
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
duală de creștere și micșorare urbană Asemenea modului în care povestea României se împarte în două zone (urban și rural)*8, și povestea municipiilor și orașelor prezintă o traiectorie duală de creștere și declin. Printr-o analiză detaliată a schimbărilor spațiale, demografice, de densitate și ale arealului construit apărute de-a lungul timpului în orașele din România, s-a identificat o extindere urbană cu golirea simultană a centrului urban ca formă dominantă de creștere, în timp ce, la nivelul orașelor de dimensiuni
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
identificat în domeniile infrastructurii rutiere și urbanismului. Peste 60% dintre orașe au declarat că ar prefera să acopere acest deficit prin consolidarea capacității la nivel local și nu prin contractarea de servicii externe. ... V. Clasificarea orașelor din România după dinamica demografică, spațială și economică În total, în România există 2.862 de comune (localități rurale) și 319 orașe (localități urbane). Unitățile administrativ-teritoriale urbane includ capitala, 40 de municipii reședință de județ, 62 de municipii și 216 orașe. În cadrul studiilor de specialitate
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
un oraș le poate avea sub administrare. Figura 3 Ilustrare schematică a unităților spațiale de analiză Dinamica duală a creșterii și a declinului. În ultimele decenii, dinamica urbană din România a urmat un tipar dual de creștere și declin. Tendințele demografice, spațiale și economice locale nu sunt întotdeauna aliniate, existând diferențe mari din punct de vedere al intensității de manifestare a creșterii sau a declinului din cele 319 orașe, ceea ce indică complexitatea României urbane și diversele forme în care a
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
mari din punct de vedere al intensității de manifestare a creșterii sau a declinului din cele 319 orașe, ceea ce indică complexitatea României urbane și diversele forme în care a fost remodelată în ultimele decenii. Cu toate acestea, intersecția datelor demografice, spațiale și economice permite o grupare a orașelor în funcție de dinamica dominantă de creștere, stagnare sau contracție, menită să informeze o implementare nuanțată a SNDU. Dinamica demografică Din 1992, populația României a scăzut cu 3,7%, tendința fiind constant negativă
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
care a fost remodelată în ultimele decenii. Cu toate acestea, intersecția datelor demografice, spațiale și economice permite o grupare a orașelor în funcție de dinamica dominantă de creștere, stagnare sau contracție, menită să informeze o implementare nuanțată a SNDU. Dinamica demografică Din 1992, populația României a scăzut cu 3,7%, tendința fiind constant negativă. Structura demografică s-a schimbat semnificativ, deoarece rata natalității a scăzut de la 13,6% la 9,2% din 1992, iar România se confruntă cu a patra cea mai mare
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
și economice permite o grupare a orașelor în funcție de dinamica dominantă de creștere, stagnare sau contracție, menită să informeze o implementare nuanțată a SNDU. Dinamica demografică Din 1992, populația României a scăzut cu 3,7%, tendința fiind constant negativă. Structura demografică s-a schimbat semnificativ, deoarece rata natalității a scăzut de la 13,6% la 9,2% din 1992, iar România se confruntă cu a patra cea mai mare rată de emigrare din UE. În prezent, 16% din totalul populației urbane are 65
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
cea mai numeroasă grupă de vârstă, cea născută după decretul comunist pro-natalitate din 1969, se apropie de vârsta de pensionare. În același timp, procentul copiilor sub 14 ani a scăzut de la 25% în 1992 la 14% în 2020. Tendințele demografice naționale au implicații directe asupra comunităților urbane și reprezintă o parte importantă a procesului de elaborare a politicilor și, în cele din urmă, a deciziilor de investiții și a managementului dezvoltării. În ceea ce privește sporul demografic, există unele particularități
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
în 2020. Tendințele demografice naționale au implicații directe asupra comunităților urbane și reprezintă o parte importantă a procesului de elaborare a politicilor și, în cele din urmă, a deciziilor de investiții și a managementului dezvoltării. În ceea ce privește sporul demografic, există unele particularități regionale care ar trebui luate în considerare. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, regiunea istorică a Moldovei, creșterea populației este atipică, în comparație cu celelalte regiuni ale României. Imigrația este principalul motor din spatele acestei schimbări, deoarece în
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
reprezentând o dinamică anormală în comparație cu tendințele naționale. Pentru a ilustra acest aspect, această creștere a populației nu este compensată de o creștere spațială comparabilă. La nivel local, orașele de toate tipurile se confruntă, în general, cu un declin demografic, cu unele excepții determinate de i) rolul jucat în dezvoltarea regională sau națională (pol de creștere, reședință de județ) și ii) conexiunile geografice și proximitatea față de orașele mari și oportunități. Față de 2003, orașele au pierdut 5,1% din populația
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
116 orașe au scăzut sub pragul oficial minim de 10.000 de locuitori pe care o localitate trebuie să-l atingă pentru a fi considerată urbană, orașul cel mai puțin populat, Băile Tușnad, având numai 1.600 de locuitori. Figura 4 Tendințe demografice în perioada 1992-2020 în România, în mediul urban, periurban și în alte zone rurale Sursa: Prelucrări după datele INS Tempo (POP107D, 104D1, 310D) Figura 5 Dinamica demografică în orașele-nucleu zonele periurbane și zonele urbane funcționale, după tipologia urbană, 2003-2020
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
periurbane și zonele urbane funcționale, după tipologia urbană, 2003-2020 Sursa: Prelucrări după datele INS Tempo (POP107D, 104D1, 310D) Figura 6 Dinamica demografică în România în perioada 2003-2019 Sursa: Prelucrări după datele INS Tempo (POP107D, 104D1, 310D) Tabelul 3 Clasificarea dinamicii demografice în 260 de aglomerări urbane, în funcție de sporul populației, 2003-2018 Dinamica populației 2003-2018 ≥10% Buftea, Cluj-Napoca, Eforie, Iași, Recaș, Timișoara ≥5% Bistrița, Cajvana, Ciacova, Mihăilești, Podu Iloaiei, Rădăuți, Sibiu, Solca, Șomcuța Mare, Suceava, Ungheni, Vicovu de Sus ≥2% Alba
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
Sebiș, Sinaia, Slănic, Brăila, Ștefănești, Strehaia, Târnăveni, Țicleni, Uricani <-15% Făurei, Lupeni, Moldova Nouă, Petroșani, Roșiori de Vede, Săveni, Ștei, Sulina, Turnu Măgurele, Vânju Mare, Zimnicea, Zlatna Sursa: Prelucrări după datele INS Tempo (POP107D, 104D1, 310D) Tabelul 4 Clasificarea dinamicii demografice în 59 de zone periurbane, în funcție de sporul populației în 2003-2018 Dinamica populației 2003-2018 ≥10% Aidud, Bragadiru, Chitila, Cisnădie, Ghimbav, Măgurele, Năvodari, Odobești, Otopeni, Ovidiu, Pantelimon, Popești-Leordeni, Râșnov, Săcele, Salcea, Ștefănești, Tăuții-Măgherăuș, Techirghiol, Voluntari ≥5% Pecica ≥2% Baia
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
Vlăhița ≥-10% Comănești, Nucet, Panciu, Simeria, Slănic-Moldova, Toplița ≥-15% Azuga, Bumbești-Jiu, Bușteni, Câmpia Turzii, Comarnic, Fieni, Hunedoara, Ocna Mureș, Pătârlagele, Plopeni, Predeal, Tălmaciu, Vulcan <-15% Aninoasa, Bălan, Vașcău Sursa: Prelucrări după datele INS Tempo (POP107D, 104D1, 310D) Dinamica spațială Reorganizarea demografică națională în jurul zonelor urbane mari și declinul demografic urban general au remodelat forma și structura orașelor și a împrejurimilor acestora. Zonele urbane prezintă două modele generale: pe de o parte, zonele urbane mari trec printr-un proces de expansiune
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
Azuga, Bumbești-Jiu, Bușteni, Câmpia Turzii, Comarnic, Fieni, Hunedoara, Ocna Mureș, Pătârlagele, Plopeni, Predeal, Tălmaciu, Vulcan <-15% Aninoasa, Bălan, Vașcău Sursa: Prelucrări după datele INS Tempo (POP107D, 104D1, 310D) Dinamica spațială Reorganizarea demografică națională în jurul zonelor urbane mari și declinul demografic urban general au remodelat forma și structura orașelor și a împrejurimilor acestora. Zonele urbane prezintă două modele generale: pe de o parte, zonele urbane mari trec printr-un proces de expansiune accelerată a amprentei urbane, depășind cu mult creșterea demografică
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
demografic urban general au remodelat forma și structura orașelor și a împrejurimilor acestora. Zonele urbane prezintă două modele generale: pe de o parte, zonele urbane mari trec printr-un proces de expansiune accelerată a amprentei urbane, depășind cu mult creșterea demografică, această amprentă extinzându-se uneori în primul inel periurban, iar, pe de altă parte, nucleele urbane ale orașelor de toate tipurile se confruntă cu fenomenul de golire a centrului urban. Dinamica duală constituie provocări importante pentru dezvoltarea durabilă, în special
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
și al zonelor urbane funcționale. Se subliniază astfel importanța ca zonele metropolitane să capete mai multă putere legislativă și ca acest nivel de planificare să devină o cerință pentru o dezvoltare urbană integrată pe orizontală și coerentă. Tabelul 6 Dinamica demografică a zonelor urbane care prezintă o creștere accelerată a zonelor construite CREȘTERE ACCELERATĂ >10% Reședință de județ Alba Iulia, Baia Mare, Bistrița, Brașov, București, Cluj-Napoca, Miercurea Ciuc, Oradea, Piatra-Neamț, Ploiești, Sibiu, Slobozia, Suceava, Târgoviște, Târgu Mureș, Timișoara, Zalău Oraș periurban
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
Reghin, Sebiș, Titu Sursa: Prelucrări după CORINE Land Cover 2006-2018.*12 *12 Oraș = creștere a amprentei bazată pe cota clădirilor industriale și comerciale - cota clădirilor industriale și comerciale în totalul creșterii fondului construit >50%. * definit în secțiunea următoare. Tabelul 7 Clasificarea demografică a orașelor care prezintă o creștere moderată a zonelor construite CREȘTERE MODERATĂ (5% -10%) Reședință de județ Botoșani, Buzău, Constanța, Craiova, Focșani, Galați, Iași, Pitești, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Slatina, Arad* Oraș periurban Bragadiru, Popești Leordeni Oraș din zona ZFU
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
Pitești, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Slatina, Arad* Oraș periurban Bragadiru, Popești Leordeni Oraș din zona ZFU a reședinței de județ Avrig, Băicoi, Ungheni, Videle Alte orașe din zona ZFU Curtea de Argeș, Fetești, Turceni, Sighișoara Alte orașe Târgu Cărbunești Dinamica demografică Creșterea populației urbane Reședință de județ Iași Oraș periurban Bragadiru, Popești Leordeni Oraș din zona ZFU a reședinței de județ Ungheni Creșterea populației periurbane (exclusiv) Reședință de județ Arad*, Pitești, Botoșani, Buzău, Constanța, Sfântu Gheorghe, Craiova, Galați, Satu Mare, Focșani
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
1992-2020 Sursa datelor: Institutul Național de Statistică, seturi de date la cerere: Angajați la nivel de punct de lucru al unei companii, 2011, 2018; set de Date TEMPO POP104D și POP310D. Metodologia de măsurare și grupare a dinamicii dezvoltării urbane (demografică, spațială și economică) Cuantificarea dinamicii demografice Selectarea datelor Dinamica populației este cuantificată în baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) în fiecare an și la fiecare recensământ. Populația rezidentă permanentă este înregistrată la nivel de localitate în fiecare
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
Statistică, seturi de date la cerere: Angajați la nivel de punct de lucru al unei companii, 2011, 2018; set de Date TEMPO POP104D și POP310D. Metodologia de măsurare și grupare a dinamicii dezvoltării urbane (demografică, spațială și economică) Cuantificarea dinamicii demografice Selectarea datelor Dinamica populației este cuantificată în baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) în fiecare an și la fiecare recensământ. Populația rezidentă permanentă este înregistrată la nivel de localitate în fiecare an, pe baza adresei oficiale de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
ajustări la datele anuale privind populația rezidentă permanentă – POP107D, pentru a elimina bias-ul regional creat de concentrarea imigranților „formali" din regiunea Moldova, care nu trăiesc efectiv în acea zonă, și o altă ajustare a datelor pentru localitățile unde modificările demografice au survenit sub impactul reorganizării teritoriale. Pentru a corecta în cadrul seturilor de date aspectul particular creat de imigrare, am ajustat volumele de populație de la nivel de localitate astfel încât să nu ia în considerare imigranții cu domiciliul în
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]