2,731 matches
-
profetic este conturat în a cincea carte a Bibliei, Deuteronomul, corelat, în general, cu reforma religioasă patronată de regele Iosia (2Reg 22-23; 2Cr 34-35) în ultima parte a secolului al VII-lea î.C.; în timpul acestei reforme s-ar fi demolat sanctuarele păgâne și cultul s-ar fi centralizat la templul din Ierusalim ridicat la demnitatea de unic sanctuar legitim. După asedierea Ierusalimului de către babilonieni, templul este distrus și va fi reconstruit spre anul 515 î.C. de primii evrei reîntorși
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Elisabeta, mai mult, inițiativa primăriei de extindere a domeniului public către actuala Insulă a Trandafirilor din parcul Herăstrău pe un teren inițial cedat muzeului prin preluarea drepturilor de administrare au făcut ca o serie de gospodării și instalații să fie demolate abuziv, altele strămutate, altele demontate. După cîțiva ani, în plin război, în condițiile de fapt ale prezenței refugiaților în spațiul muzeului, a pericolului real al distrugerii ireversibile a patrimoniului, o primă măsură a constat în strămutarea acestora. Încetarea campaniilor de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
inventat pe noi...) și, în fine, acceptarea unicității existenței, fiindcă N-ai ce face cu prea multe vieți, din moment ce Restul e totul, când Așa cum stau / cu spatele la soare / ce pavăză bună sunt / pentru pământ... Macarale, betoane, scări de bloc, străzi, case demolându-se și case noi, colțul străzii, apele Dâmboviței etc., arealul orășeanului, imagini din orașul tentacular creează nevoia de prezervare a inocenței, ca garanție a trăirii autentice sau, cel puțin, ca promisiune a posibilității de a se refugia, din când în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Numele i se trage de la un cătun, atestat încă în Evul Mediu, din care regele Louis al XIV-lea a cumpărat, prin anii 1660, o parte, pentru a spori domeniul Versailles. Câțiva ani după aceea, căsuțele sătenilor au fost demolate, iar oamenii au fost strămutați prin alte locuri. în anul 1667, a dispărut și micuța biserică. Dar, despre Trianon vom mai avea câte ceva de spus, ceva mai încolo. Trianon de porțelan în anul 1670, s-a construit pe acel amplasament
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92341]
-
de goștină și câte patru sute vedre vin de vădrărit”. ― Din câte știm, părinte, cu acest hrisov al lui Costandin Dimitrie Moruzi se încheie șirul documentelor referitoare la mănăstirea Dancu. ― De altfel, în 1903, mănăstirea, fiind în pragul prăbușirii, va fi demolată. În timp ce rostea aceste cuvinte, am simțit că puterile bătrânului au scăzut mult și că ar fi bine să ne oprim din cislă. De altfel și palma trecută peste frunte lăsându-i chipul cu ochii închiși mi-a arătat că trebuie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
între timp ne iese în cale mănăstirea Sfânta Vineri. Asta o aflăm din suretul făcut după hrisovul lui Gheorghe Duca voievod la 8 aprilie 1669, când vodă întărește stăpânirea de către mănăstirea Sfânta Vineri, ctitorie a lui Nestor Ureche, mare vornic (demolată în 1895), nu mai puțin de nouă sate, cu tot avutul lor: vii, livezi, vaduri de moară, heleștee, prisăci, vecini, poslușnici. Aceleași drepturi le acordă și “altei mănăstiri, din jos de Galata”, ctitorie a hatmanului Melentie Balica, asupra a nouă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lui Alexandru Ghica la înscăunare, Al. Ioan Cuza, a avut grijă să comunice protocolului turc, că el e militar și sărutarea papucului , e o formulă perimată. Visul lui Alexandru Ghica (care putea să-l coste capul) se înfăptuise în sfârșit, demolând orgolii și ingerințe anchilozate, anticipând căderea Imperiului Otoman. Acel faimos fes, pe care domnul Ghica îl mistuise în buzunar, l-am întâlnit, într-un muzeu Ghica; un obiect fără sens și fără nici o explicație. Sunt convins, că expozantul nu cunoștea
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
postularea nimicniciei naționale, Radu Paraschivescu ne pro voacă terapeutic, în Adevărul, la descoperirea și etalarea pozitivului. Dinlăuntrul meu, strig că are dreptate. Din afară, rânjetul sălbăticit al scepticismului valah mă copleșește. Noroc cu câte-o întâmplare ca asta. După ce te demolează, te lasă pe gânduri și-ți dă un dram de optimism. 1 septembrie 2011 Cu alți ochi spre interbelic O spun iarăși, că nu strică: nu am înțeles niciodată mania (i.e. nebunia) noastră de a ne judeca maniheist, dinspre prezent
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
brazdei strămoșești s-a terminat...Lupta pentru salvarea credinței și pentru civilizație continuă”. Ce mult îl bucură ultimul cuvânt! De aceea, păstrează în inimă, cu toată România profundă, imaginea Mareșalului Ion Antonescu, al cărui monument nu va putea niciodată fi demolat de pe acest soclu spiritual. Și iarăși Basarabia-i trează-n suflet De la scumpii săi părinți știa ce jale aduseseră bolșevicii în aceste teritorii din sufletul lui și ale compatrioților. Ocupația sovietică însemnase trecerea prin foc și sabie a Bisericii creștine
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
grupul Mareșalului Ion Antonescu a primit gloanțele în față, Mareșalul ridicând pălăria și strigând “trăiască România!”, demnitatea ieșită din comun a Mareșalului contribuind la altitudinea monumentului său din inima Românilor, monument pe care nimeni și niciodată nu-l va putea demola. În cazul părintelui Matei și al grupului său, lucrurile s-au întâmplat pe dos, pe la spate, pe furiș, ilustrare a lașității și perfidiei. Reflexivul Gheorghiță se mai întreabă dacă vor mai fi fost executați în aceeași fostă Vale a Piersicilor
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
cu ea acolo. Fusese atât de măsurată la telefon. Față în față, prezenta toate complicațiile nevoii de care Weber voia să se îndepărteze. Dar un caz adevărat de Capgras indus de un accident: un fenomen care ar putea încununa sau demola oricare teorie despre conștiință. Ceva ce merita văzut. —Karin? Am discutat despre asta. Eu nu sunt avocat. Sunt om de știință. Apreciez invitația ta de a sta de vorbă cu fratele tău. Dar eu nu sunt aici ca să pun la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
albastru întunecat. Din cele șase uși care străjuiau intrările în șopronul pentru bărci, două cîte două, patru dispăruseră complet, iar dincolo de celelalte două nu se mai afla nimic. Șopronul este gol. Din ordinul autorităților, toate clădirile pentru ambarcațiuni vor fi demolate în această iarnă. Motivul, se spune, este că ar fi o piedică în apărarea orașului. Dar eu nu pot să cred asta. Trebuie să fie altceva. Chiar dacă această iarnă se va sfîrși vreodată, vara nu va mai putea veni niciodată
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
hîrtii. Nu m-ar deranja dacă ar trebui să rămînă acolo pentru totdeauna. Etajul de sus al clădirii care găzduia clubul și camera de consiliu și terasele unde domnii și doamnele lor își beau cidrul, berea și limonada, fusese deja demolat. Cred că arhivele și cupele, sculpturile și plachetele fuseseră adăpostite cu grijă în altă parte. Probabil evidența contabilă e în continuare ținută și chiar argintăria e lustruită, pentru că clubul poate continua să existe cu ușurință fără noi, chiar pe timpul iernii
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
în noaptea asta. Casele pot sta singure, m-am gîndit așa cum mă zvîrcoleam, croindu-mi drum prin strîmtoare. Bărcile au nevoie de oameni. Nu mai e nici o barcă. Șopronul e gol. Mîine sau poimîine, ultima bucată din clădire va fi demolată. Un gînd plutește liber prin aer, o amintire care și-a pierdut aproape toată substanța. Porțiunea dintre cinci sute și o mie de metri este cea mai plictisitoare dintr-o cursă. Important este să găsești un ritm pe care să
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
corpul îi participa, alături de Lyttle, la realizarea planului lor. Mintea, privirea continuau să-i fie acaparate de Mașină. Din apropiere, amploarea pagubelor produse de devastatori era mult mai vizibilă. Secțiuni întregi fuseseră deja, erau în curs sau urmați să fie demolate. Din culoarele întunecoase ieșeau oameni cărând mașini, plăci de metal și diferite aparate; vederea lor îl șocă pe Gosseyn. Și se opri din nou, conștient că asistă la sfârșitul unei epoci Lyttle îl trase de mână. Gestul îl galvaniză pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
cartier de maghernițe dispuse inelar în zona non aedificandi impusă, în fața bastioanelor, de necesitatea conservării unghiurilor de tragere. Largă de 250 metri, "zona", un alt termen evocator pentru parizienii epocii, tolera prezența unor construcții cu caracter precar, care puteau fi demolate în cazul unui conflict. O populație mai curînd marginală, compusă din negustori de zdrențe, meșteșugari modești, și chiar fabricanți de mobile sau întreprinzători nevoiași, găsește aici un loc unde să locuiască și să muncească, în condiții lipsite de confort, dar
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
unor lungi dezbateri, căci aceasta însemna eliminarea definitivă Fortificațiile Thiers și utilizarea spațiului lor la nivelul porții Clignancourt a concesiunii și deci o gaură în încasările fiscale ale municipalității. O lege din 1919 le scoate din drepturi: ele puteau fi demolate și înlocuite cu imobile de uz civil. În 1926, o a doua lege decide că se putea construi pe terenurile din zonă. În scurt timp, ele sînt anexate de orașul Paris, care se întindea atunci pînă la limitele zonei non
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
corpul îi participa, alături de Lyttle, la realizarea planului lor. Mintea, privirea continuau să-i fie acaparate de Mașină. Din apropiere, amploarea pagubelor produse de devastatori era mult mai vizibilă. Secțiuni întregi fuseseră deja, erau în curs sau urmați să fie demolate. Din culoarele întunecoase ieșeau oameni cărând mașini, plăci de metal și diferite aparate; vederea lor îl șocă pe Gosseyn. Și se opri din nou, conștient că asistă la sfârșitul unei epoci Lyttle îl trase de mână. Gestul îl galvaniză pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
mei n-au aer. Masca îi ucide." Ionescu își mușcă buzele. Aveau un gust sărat. Spatele și genunchii răniți îi sângerau. " O să murim aici și nici dracu' n-o să ne găsească! Un sicriu rotund de ciment. Peste ani de zile, demolând... Două schelete cu două măști..." Mâna îi tremura îngrozitor. Căruntul ridică încet, pe furiș, degetul de pe trăgaci. Ținea capul pe spate. Pânza de pe ochiul rănit devenise opacă. " Probabil n-am fost niciodată atât de aproape de moarte... Șoferul... Un tip curajos
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
zis candid: "Parcă s-a dus un fir". S-a înroșit violent și m-a privit cu ură. "Tîmpitule", a șuierat printre dinți. 23 decembrie Pornind de la dispensar, am vrut să scurtez drumul. Am nimerit pe o stradă unde se demolau niște case. Molozul de la zidurile dărâmate, amestecat cu apa ploilor și zăpezilor, se transformase în noroi. Camioane vechi, cu roțile murdare, lăsau urme adânci în care se strângeau băltoace tulburi pe care, când mi-am mânjit cu totul pantofii, am
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
omului, poziția care i se potrivește în univers este aceea de nenorocit. — Eu nu-s nenorocită. — Ba ești. Nu, nu-s. — Ba da. Ești. — Ignatius, nu-s nenorocită. Dac-aș fi, ț-aș spune. Dacă eu, beat fiind, aș fi demolat o proprietate particulară și prin aceasta mi-aș fi aruncat copilul în gura lupilor, m-aș bate în piept și aș jeli. Aș sta îngenuncheat, drept penitență, până mi-ar sângera genunchii. Apropo, ce pedeapsă ți-a dat preotul ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
solidă și organizată într-un morman haotic de cioburi. Cum era de așteptat, strada care forma un unghi drept cu aceasta era închisă circulației. Ca să-și livreze marfa, olarul va fi nevoit s-o ia prin dosul clădirilor care se demolau, să facă un ocol, să meargă apoi drept înainte, ușa la care trebuia să bată se afla la colțul cel mai îndepărtat față de locul unde se afla, exact la cealaltă extremitate a unei drepte imaginare care ar traversa oblic clădirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
care-l interesa. Cu toate acestea n-a fost deosebit de surprins când dădu peste un spațiu amplu, deschis, fără mărfuri, care evident era destinat să faciliteze accesul spre locul săpăturilor. O parte din peretele de rezistență, între doi stâlpi, fusese demolat, pe acolo se intra. Cipriano Algor se uită la ceas, era două și patruzeci și cinci de minute. Deși redusă, iluminarea permanentă a etajului subteran nu lăsa să se vadă dacă vreo lumină în interiorul excavației amortiza bezna care avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
zis candid: „Parcă s-a dus un fir”. S-a înroșit violent și m-a privit cu ură. „Tâmpitule”, a șuierat printre dinți. 23 decembrie Pornind de la dispensar, am vrut să scurtez drumul. Am nimerit pe o stradă unde se demolau niște case. Molozul de la zidurile dărâmate, amestecat cu apa ploilor și zăpezilor, se transformase în noroi. Camioane vechi, cu roțile murdare, lăsau urme adânci în care se strângeau băltoace tulburi pe care, când mi-am mânjit cu totul pantofii, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Poate că și el este poet, ca și mine. Este Întotdeauna o plăcere un pic năucitoare să-l asculți pe rus, mai ales după cîteva pahare. — Am văzut multe orașe americane, perorează Zamyatin. Aproape fiecare clădire din ele a fost demolată, astfel Încît nimeni să nu-și poată vizita trecutul decît În amintire, iar amintirile oamenilor trebuie acum să cuprindă cu mult mai multe lucruri din cauza chestiilor pe care le văd la televizor. Poate că atunci cînd se gîndesc la vechea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]