710 matches
-
terenurilor din afara localităților, de la munte sau pe plajele de la mare, nu reprezintă tocmai suprafața ideală de a se practica joggingul, deoarece este alunecoasă și poate duce la instabilitate, însoțită de multe ori de pierderea echilibrului și chiar de ușoare accidentări. Denivelările, gropile, pietrele sau alte obstacole camuflate de pământul moale pot reprezenta, de asemenea, tot atâtea cauze sau riscuri de accidentare. Pământul ușor ud (aproape uscat, exemplu: dimineața când pământul este umezit de rouă sau la câteva ore după o ușoară
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
absorbi foarte bine impactul determinat de reluarea alternativă și ciclică a contactului cu solul, atunci când alergăm. La polul opus, riscul existenței anumitor obstacole există și la acest gen de suprafață (jogging cu prudență pentru a se evita posibile obstacole sau denivelări ascunse în iarba, mai ales dacă aceasta este înaltă). De asemenea, dimineața sau imediat după ploaie iarba poate fi foarte alunecoasă, nefiind o suprafață tocmai indicată pentru jogging. Nisipul poate constitui cea mai bună suprafață de alegere pentru jogging, dacă
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
lateral); plutirea și alunecarea pe piept; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul bras; călcarea apei. startul. 4. Schi alpin Procedee tehnice: mers pe teren plat; urcare pe pantă; poziția în coborârea directă; frânarea și ocolirea “în plug”; trecerea peste denivelări prin adaptare și amortizare; coborâri directe; jocuri specifice. 5. Schi fond Procedee tehnice: deplasare cu un pas și împingere simultană cu brațele; deplasare cu doi pași și împingere simultană cu brațele; deplasări pe trasee variate. întreceri. 6. Patinaj Procedee tehnice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pe spate; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul bras; startul; “călcarea apei”. 4. Schi alpin Procedee tehnice: mers pe teren plat; urcare pe pantă; coborârea directă în poziție specifică; ocolirea în “în plug”; ocolirea “în jumătate plug”; trecerea peste denivelări prin adaptare și amortizare; cristiane spre vale cu depărtare. Jocuri specifice. 5. Schi fond Procedee tehnice: deplasare cu un pas și împingere simultană cu brațele; mers alternativ cu împingere în bețe; deplasare cu doi pași și împingere simultană cu brațele
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Joc bilateral. 4. Înot Procedee tehnice: plutirea și alunecarea pe piept și pe spate; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul liber; startul; întoarcerea. 5. Schi alpin Procedee tehnice: poziția în coborârea directă; ocolirea și oprirea prin pivotare; trecerea peste denivelări prin adaptare și amortizare; cristiane spre vale cu depărtare sau deschidere; coborâri directe și printre jaloane. 6. Schi fond Procedee tehnice: deplasare cu un pas și împingere simultană cu brațele; deplasare cu doi pași și împingere simultană cu brațele; mers
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Joc bilateral. 4. Înot Procedee tehnice: plutirea și alunecarea pe piept și pe spate; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul liber; startul; întoarcerea. 5. Schi alpin Procedee tehnice: poziția și coborârea directă; ocolirea și oprirea prin pivotare; trecerea peste denivelări prin adaptare și amortizare; cristiane spre vale cu depărtare sau deschidere; coborâri directe printre jaloane. 6. Schi fond Procedee tehnice: mers alternativ cu împingere în bețe; pasul de patinaj pe teren plat și în urcare. Deplasări pe trasee variate. 7
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
VL = 9 mm Erupe la 6 ani. Coroana are formă de paralelipiped dreptunghiular. Fața vestibulară are contur ce se înscrie într-un trapez cu baza mare ocluzal și baza mică cervical. Marginea vestibulară este cea mai mare și prezintă două denivelări corespunzătoare celor două șanțuri ce delimitează cei trei lobuli de creștere. Are aspectul unei linii frânte, formate din trei “V”-uri, fiecare reprezentând un cuspid vestibular, cu mărimi ce descresc dinspre mezial spre distal. Marginea cervicală este mult mai redusă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ce făcea legătura între șoseaua Națională și marginea dinspre Călugăra a orașului. În general, până la începutul perioadei interbelice infrastructura rutieră a Bacăului a fost caracterizată de un efort administrativ minimal de aliniere stradală, de lipsa trotuarelor și a bordurilor, prezența denivelărilor ș.a. În anul 1895 orașul avea „12 străzi mari bine aliniate, dar nepavate, ci numai șoseluite (...) și încă 30 de străzi care unesc între dânsele străzile mari”, toate impracticabile „în timpul dezghețului și ploilor”. Cele mai importante străzi din oraș aveau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care să nu depășească 12 luni. ... f) Pentru instalațiile portabile ce efectuează cântăriri dinamice ale axelor vehiculelor, zonele de apropiere trebuie să nu aibă pantă longitudinala, iar pantă transversala, pentru drenaj, trebuie să fie mai mică sau egală cu 1%. Denivelările maxime ale receptorului de sarcină și ale zonei de apropiere, pe 8 metri înainte și după receptorul de sarcină, trebuie să fie de maxim ±3 mm față de orizontală sau față de planul pantei transversale, iar planeitatea zonei de apropiere în afara celor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174859_a_176188]
-
atinge aproximativ viteza de încercare înainte de intrarea în zona de apropiere. ... g) Pentru instalațiile portabile care sunt utilizate numai pentru cântăriri statice ale axelor vehiculelor, pantă longitudinala maximă admisă este de 1%, iar pantă transversala maximă admisă este de 4%. Denivelările maxime ale receptorului de sarcină și ale zonei de apropiere, pe 8 metri înainte și după receptorul de sarcină, trebuie să fie de maxim ±6 mm față de orizontală sau față de planul pantei transversale sau longitudinale, iar planeitatea zonei de apropiere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174859_a_176188]
-
utilizarea tabelului anterior. Procesul de interpolare și extrapolare este prezentat în Apendicele 2. Următorii factori vor fi luați în considerare: 3.1. Unghiul de degajare a terenului Dacă terenul dintre stația de emisie și locul de recepție este caracterizat de denivelări, nivelul de câmp perturbator determinat pentru locul de recepție va fi corectat. Unghiul de degajare va fi determinat pentru o distanță maximă de 16 km (vezi Apendicele 4). Factorii de corecție pentru diferite unghiuri de degajare sunt indicate în Apendicele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
deasupra nivelului mediu al terenului pentru domeniul definit la paragraful 3.2 de la receptor pe direcția punctului de emisie. Înălțimea echivalentă a antenei de recepție trebuie luată în considerare pentru calculul lui h1 (conform cu tabelul din paragraful 3). 3.3. Denivelarea terenului DELTA h Denivelarea terenului este definită după cum urmează, depinzând de distanța d dintre emițător și receptor. Factorii de corecție pentru denivelarea terenului nu vor fi aplicați pentru căile de propagare maritimă. Pentru d Pentru distanțe mai mici de 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
terenului pentru domeniul definit la paragraful 3.2 de la receptor pe direcția punctului de emisie. Înălțimea echivalentă a antenei de recepție trebuie luată în considerare pentru calculul lui h1 (conform cu tabelul din paragraful 3). 3.3. Denivelarea terenului DELTA h Denivelarea terenului este definită după cum urmează, depinzând de distanța d dintre emițător și receptor. Factorii de corecție pentru denivelarea terenului nu vor fi aplicați pentru căile de propagare maritimă. Pentru d Pentru distanțe mai mici de 10 km nu se va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
antenei de recepție trebuie luată în considerare pentru calculul lui h1 (conform cu tabelul din paragraful 3). 3.3. Denivelarea terenului DELTA h Denivelarea terenului este definită după cum urmează, depinzând de distanța d dintre emițător și receptor. Factorii de corecție pentru denivelarea terenului nu vor fi aplicați pentru căile de propagare maritimă. Pentru d Pentru distanțe mai mici de 10 km nu se va lua în considerare denivelarea terenului Pentru 10 km = d = 50 km: Neregularități ale terenului DELTA h pentru 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
după cum urmează, depinzând de distanța d dintre emițător și receptor. Factorii de corecție pentru denivelarea terenului nu vor fi aplicați pentru căile de propagare maritimă. Pentru d Pentru distanțe mai mici de 10 km nu se va lua în considerare denivelarea terenului Pentru 10 km = d = 50 km: Neregularități ale terenului DELTA h pentru 10 km ≤ d ≤ 50 km d(1) = 4,5 km d(4) = d-4,5 km Pentru d 50 km: Denivelarea terenului DELTA h este definită ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
nu se va lua în considerare denivelarea terenului Pentru 10 km = d = 50 km: Neregularități ale terenului DELTA h pentru 10 km ≤ d ≤ 50 km d(1) = 4,5 km d(4) = d-4,5 km Pentru d 50 km: Denivelarea terenului DELTA h este definită ca diferența dintre înălțimile ce depășesc cu 10% și respectiv 90% înălțimile terenului măsurate pe o distanță cuprinsă între 4,5 km și 25 km precum și între d - 25 km și d - 4,5 km
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
d 50 km d(1) = 4,5 km d(2) = 25 km d(3) = d-25 km d(4) = d-4,5 km Curbele de propagare pentru traseele de propagare terestre sunt bazate pe DELTA h = 50 m. Dacă mărimea denivelării terenului este diferită de DELTA h = 50 m, atunci vor trebui aplicați factori de corecție pentru nivelurile de câmp perturbator deduse din curbele de propagare. Factorii de corecție corespunzători sunt dați în Apendicele 3. Dacă distanța dintre emițător și receptor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
în Apendicele 3. Dacă distanța dintre emițător și receptor este mai mare de 200 km, atunci se va utiliza valoarea pentru d = 200 km. 3.4. Factorul de corecție pentru frecvențe Curbele de propagare, corecțiile privind unghiul de degajare și denivelarea terenului se aplică doar pentru frecvențele de 100 MHz, 600 MHz și 2 GHz. Pentru alte frecvențe, sunt necesare inter- sau extrapolările în conformitate cu Apendicele 2. 3.5. Diagrama antenei Dacă sunt utilizate antene directive sau reglate ca antene pentru emisie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
0 m ≤ h1 ≤ 10 m Procedeul de extrapolare a nivelului de câmp la distanța cerută d [km], unde h1 are valori cuprinse între 0 și 10 m este bazat pe distanțele în km până la orizont fără a lua în considerare denivelările pământului, scrise ca d(H)(h) = 4.1 radical(h) unde h este valoarea cerută pentru înălțimea antenei h1 în metri. Pentru d Pentru d ≥ d(H) (h1) nivelul de câmp este dat de curba pentru înălțimea de 10 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
E(inf): valoarea nivelului de câmp pentru f(inf) E(sup): valoarea nivelului de câmp pentru f(sup) Apendicele 3 la Anexa nr. 5 Curbele pentru factorul de corecție a atenuării Apendicele 3 include curbele pentru factorul de corecție în funcție de denivelările de teren DELTA h pentru frecvențe de 100 MHz (FIGURA 1), 600 MHz (FIGURA 2) și 2000 MHz (FIGURA 3). Pentru frecvențe sub 100 MHz sau peste 2000 MHz, interpolarea trebuie înlocuită cu extrapolarea valorilor de la cele mai apropiate două
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
pe care tocmai am semnalat-o, fiindcă acestea vizează statornicia și, desigur, întemeierea -uniorizontalismului judicativ. Acesta din urmă nu anulează așa numita diferență de nivel ontologic, chiar "diferența ontologică", luată, deseori, ca diferență între ființă și ființare; dictatura judicativului produce denivelări ontologice tocmai pentru a se feri de multiplicarea necontrolată a orizonturilor tematice, adică de conținuturile absolut diferite ale unor întruchipări (constituiri obiectuale) ale gândirii. Problema diferențelor dintre nivelurile ontologice și orizonturile tematice va fi în atenția mea în continuare, dar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
8.1. La examenul vizual al probelor sudate nu vor fi admise: a) crăpături și fisuri în sudura sau în zona influențată termic: ... b) șanțuri marginale; ... c) cratere în sudura sau pori; ... d) lipsa de pătrundere la rădăcina sudurii; ... e) denivelări ale marginilor tablelor sau țevilor mai mari de 10% grosime; ... f) la țevi, pe lângă cele prevăzute la alin. a - e, trebuie că axa țevii să nu fie franța în dreptul sudurii și diametrul interior să nu fie redus în dreptul sudurii datorită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181543_a_182872]
-
a evalua stadiul perspectivelor și metodelor critice, justificate și cântărite, la vedere, înainte de a fi puse la lucru. Valoarea demonstrativă a studiului ține și de modul neostentativ de adaptare a unei metodologii moderne. De altfel, ansamblul exegezei e lipsit de denivelări sau stridențe și - lucru remarcabil la proporțiile lucrării - perfect echilibrat. Este una dintre marile izbânzi critice de după 1945. În viața literară și publică P. este cunoscută ca o editoare cu o activitate epatantă, nu numai ca suprafață, ci și ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
-ă nom. degradarea A SE DENATURA Vitaminele se denaturează la temperaturi mari tranz.: Temperaturile mari denaturează vitaminele part. denaturat, -ă nom. denaturarea A SE DENIVELA Terenul s-a denivelat din cauza inundațiilor tranz.: Inundațiile au denivelat terenul part. denivelat, -ă nom. denivelarea A SE DEPIGMENTA Lui Ion i se depigmentează nasul tranz.: Crema depigmentează pielea part. depigmentat, -ă nom. depigmentarea A SE DEPRECIA Euro se depreciază în raport cu leul tranz.: Căderea bursei chineze depreciază leul part. depreciat, -ă nom. deprecierea (depreciatul − rar) A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
teritoriu în mod paradoxal altul decît cel al realității absolute și atotcuprinzătoare, dar înzestrat totuși cu o anumită realitate. A concepe creația sau existența universală ca pe o proiectare a intențiilor divine spre un afară lasă, stînjenitor, în urmă aporia denivelării între interiorul atotcuprinzător al transcendenței și imposibilul ei exterior. Pentru a da seamă de acest paradoxal exterior, gîndirea greacă, cea creștină, cea ebraică au tematizat, într-un fel sau altul, creația pornind de la o mișcare de retragere a divinului către
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]