1,973 matches
-
greșelile celui de-al doilea, condamnate deja cu 160 de ani mai înainte. Devenit ulterior - nu știm când - episcop de Dorileos în Phrygia salutaris, i-a prezentat patriarhului Flavian, în cadrul unui sinod ținut la Constantinopol la 8 noiembrie 448, un denunț contra lui Eutihie (deși îi fusese cândva prieten), acuzându-l că neagă consubstanțialitatea trupului lui Cristos cu acela al celorlalți oameni. Contra voinței sale, Flavian a trebuit totuși să ia în seamă acuzația și l-a convocat pe Eutihie pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Angajat în învățământul universitar, din pricina originii sociale ca și a atitudinii sale politice este dat afară din facultate în 1952, rămânând o vreme șomer. Spre sfârșitul anilor ’50 va fi cercetător la Institutul de Arheologie din București, dar în urma unui denunț cu privire la opiniile sale anticomuniste, în 1961 se vede implicat într-un proces politic, sub acuzația de „încercare de lovitură de stat”; împreună cu prietenul său Edgar Papu va fi condamnat la închisoare pe viață. Eliberat din detenție în 1964, ulterior reabilitat
HANCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287406_a_288735]
-
spațiului geografic care le servea de suport. Dificultatea de a admite reprezentarea exilului ca spațiu social, marcat de lupte de concurență, provine din presiunea pe care o exercita discursul de autocelebrare, si asta În ciuda faptului că lipsa de unitate, diviziunile, denunțurile și calomniile fac parte din istoria apocrifa banală a aceluiași exil. Compus din persoane care nu-și vorbesc, nu se Întâlnesc, se detesta și se contesta reciproc, acest mediu este adesea dependent de instanțe de consacrare externe (din țară de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
posibilă prezenta În spațiul public a intelectualilor marginalizați Înainte de a deveni disidenți - sau de a descuraja o represiune violența Împotriva acestora. Aceste rețele de Întrajutorare și de solidaritate au funcționat În pofida supravegherii polițienești și a tensiunilor, rivalităților, iar uneori chiar denunțurilor care au marcat acest mediu extrem de sensibil. Declinul Uniunii Scriitorilor după 1989 nu se datoreaza totuși slăbiciunilor opoziției membrilor sau certurilor pentru succesiune. O epurare În rândurile Uniunii Îi Îndepărtase din 1990 pe scriitorii cei mai compromiși sub Ceaușescu și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
vi să va măsura»”, ori constatată cu satisfacție: „Luară-și și ei plată după faptă”. În scrisul cronicarului, în textul său încărcat de patimă, stigmatizator (în care drumul spre imprecație este cu grijă netezit), violent în acuză și în vehemența denunțului (moral) și aprig (dar și abil) în atitudine, compunerile pamfletare se alcătuiesc fără dificultate. Provocatorii întâmplărilor, din care mereu ofensații și „obijduiții” Cantacuzini ies în pagubă, sunt urmăriți cu meticulozitate. Voievodului Radu III Mihnea, omorâtorul de boieri (victimele lui sunt
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
în cultură, manifestările anticulturale din țară și atitudinea scriitorilor și oamenilor de cultură sub presiunea directivelor de partid: Virgil Ierunca (Lucian Blaga în centrul unei polemici și al unei deriziuni), Mihai Cismărescu (Despre protocronism și alte anacronisme), Monica Lovinescu (Vocația denunțului la Mihai Beniuc, Două cazuri clinice ale miticismului. Grâul și neghina) ș.a. Susținând și sub raport grafic ideea de continuitate a tradițiilor presei literare românești interbelice, ilustrația, ce revine mai multor artiști plastici din exil (Eugen Drăguțescu, mai ales), folosește
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
vrea să își plieze coloana vertebrală după cum i-o cer vremurile noi. Ca un efect al reprimării revoluției anticomuniste din Ungaria (1956), pe fondul unei sporite vigilențe față de posibilii „dușmani ai poporului”, este arestat în septembrie 1957 pentru „omisiune de denunț”, condamnat la un an, apoi la trei, în final la șapte ani de închisoare și patru de interdicție, sub acuzația de „uneltire contra ordinii sociale”. Este deținut la Jilava, Gherla, Salcia, Grindu, Periprava, fiind eliberat în 1963. Șomer, fără familie
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
să repete greșelile celui de-al doilea, condamnate cu 160 de ani înainte. Devenit ulterior - nu știm cînd - episcop de Dorileos, în Phrygia Salutaris, i-a prezentat patriarhului Flavian, în cadrul unui sinod ținut la Constantinopol la 8 noiembrie 448, un denunț contra lui Eutihie (deși îi fusese cîndva prieten), acuzîndu-l că neagă consubstanțialitatea trupului lui Cristos cu acela al celorlalți oameni. împotriva voinței sale, Flavian a trebuit să ia în seamă acuzația și l-a convocat pe Eutihie, pe care l-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
granița cenzurii. Nuvela Trenul regal și schițele din volumul Bordeiul de la Poarta Albă (1952) sunt scrieri de propagandă, de vehementă incriminare a regalității carliste în prima proză, de exaltare a noilor „realizări” (Canalul Dunăre-Marea Neagră etc.), dar și a „vigilenței”, denunțului și calomniei (un text precum Cetățeanca Melinte Aneta e caracteristic) în culegerea de schițe. Jurnalul cu file violete (1955) e menționabil numai pentru introducerea notei umoristice, fiindcă în rest conformismul se păstrează, acordat cu noile indicații, prin care se recunoaște
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
odată cu neputința de a o primi într-un mediu social opac; iar apelul retoric la un iluzoriu „domn” care, „deși bogat, citește totuși”, și-a dobândit averea cinstit și, în plus, ar fi „înzestrat cu o inimă” e tocmai un denunț al opacității definitive: „Ca să restabilim valoarea muncii intelectuale - căci pomana e o infamie - am hotărât să scoatem această foaie. Nici n-am putut răzbate până la publicul cel mare, care singur poate întreține o revistă și care ne-ar fi scăpat
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
violent-sarcastice conturează la un loc imaginea unui scriitor de temperament israelian în veșmântul cuvântului românesc. SCRIERI: Pe o planetă comică, Tel Aviv, 1976; O viață automată, Tel Aviv, 1978; Ironia soartei, Tel Aviv, 1980; Memoriile unui mincinos, Tel Aviv, 1982; Denunțuri, Tel Aviv, 1983; Știri eterne, Tel Aviv, 1992; Istoria lumii de la sfârșit și până la început, Tel Aviv, 1993; Culmea ironiei, Tel Aviv, 1994; Bilete în Zidul Plângerii, Tel Aviv, 1995; Manuscrisele animate de la Marea Moartă, pref. Radu Cosașu, București, 1996
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
1938-1950) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura română (1950-1955), cu o întrerupere de un an (1952-1953), când a fost exmatriculat din motive legate de dosar, cărora se pare că li s-a adăugat un denunț privind participarea la întâlnirile unei grupări poetice (Dimitrie Stelaru, Tudor George, Ludovic Antal), unde se citeau versuri nonconformiste. Reporter la revista „La Roumanie nouvelle” (1955-1957), va fi apoi profesor la școala din Gherghița, județul Prahova (1957-1962) și la Liceul „Nicolae
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
somatice ori psihice (simularea bolilor) (E. Dupré). În sensul acesta, E. Dupré descrie mai multe tipuri de mitomanie: mitomania vanitoasă, avându-l ca model pe Tartarin din Tarascon; mitomania malignă, cu caracter de intrigă și acuzații imaginare îndreptate împotriva altora (denunțul anonim); mitomania perversă, pusă în serviciul tendințelor vicioase și perverse; mitomania erantă, legată de dorința de schimbare, având un net caracter de refugiu. Pentru E. Minkowski, mecanismele mitomaniei sunt următoarele: emotivitatea, exaltarea facultăților imaginative, sugestibilitatea. Fuga este nevoia de a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care o pune cartea lui Marin Preda este problema morală a lumii românești de astăzi. Ce devin relațiile dintre oameni într-o asemenea societate? Cum poți fi un om sincer și liber în ambianța moralei comuniste [...] în care teama de denunț, cu corolarul ei, adică ascunderea gândului, au devenit realități zilnice?”. Obiectivă, susținută de o bogată documentație, cartea consacrată personalității și operei lui Duiliu Zamfirescu relevă cititorului străin, căruia i-a fost destinată, particularitățile evoluției societății românești într-o etapă istorică
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
nimicește. Se anunțau vremuri teribile pentru scriitorii care nu s-au orientat la timp spre noua putere. Începea anexarea întregii culturi la noua ideologie. Se utilizau metode de atac încrucișat, de la combaterea ideilor și taxarea lor ca inadecvate momentului până la denunțul grosolan. Rezultatul a fost cel scontat: unii scriitori au fost interziși, alții băgați în închisori, o parte au „aderat”, intrând în corul celor ce cântau osanale. Când nume importante ale literaturii române și-au părăsit independența și spiritul critic, s-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
agenți printre cadrele didactice. A apărut o sursă de tensiune permanentă între vechii profesori și cei nou-veniți. Aceștia se simțeau în inferioritate, ceea ce le ascuțea ostilitatea, favorizând apariția intrigii, bârfei, a delațiunii (mă gândesc la sensul franțuzesc al acestui cuvânt: „denunț secret în vederea unei recompense”). Ei doreau să scape de persoane cu care comparația îi defavoriza. Mai târziu a apărut și dorința avansării rapide în ierarhia universitară. Vechile cadre, deși timorate, nu se fereau, în circumstanțe favorabile, să scoată în evidență
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai facă glume politice în prezența lui, când mai sunt și alții de față, deoarece ar fi obligat să-l pârască (altfel riscând să fie el însuși demascat că ascunde fapte reprobabile). Într-adevăr, în vremea aceea apăruse „omisiunea de denunț” ca fiind fapt penal, pedepsit cu închisoarea (Neculau, 1999)! Organizarea activității social-politice a studenților se realiza (sub conducerea partidului) nu atât de către UTM (apoi UTC), care cuprindea numai o parte din tineri, ci de către asociațiile studențești (reunite la început sub
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
A. fișa de personal pentru evidența cadrelor (în mai multe variante); B. acte oficiale atestând studiile și vechimea în câmpul muncii (cartea de muncă); C. autobiografia (în trei variante) și completările acesteia (în număr de patru); D. declarații, referințe și denunțuri la serviciul de personal (15 referințe); E. caracterizări ale șefilor profesionali; F. aprecieri ale șefilor serviciului de personal. În cele ce urmează, voi analiza doar primele trei tipuri de „piese” din dosar, urmând să continuu analiza dosarului de personal ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se putea întâmpla și mi s-a întâmplat mai apoi” (P. Tudose). Pentru a fi arestat, nu trebuia să fii un opozant activ față de mersul politic al evenimentelor. Apartenența la un partid politic (altul decât cel comunist), o bănuială, un denunț răuvoitor sau apartenența la o anumită categorie socială erau și ele motive de a fi declarat indezirabil. Ilustrativă pentru arbitrarul cu care puteai fi inclus în categoria deținuților politici este remarca făcută de unul dintre conducătorii comuniști din această perioadă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de Drept din Iași, unde a întâlnit un vechi coleg de liceu care i-a propus să reia activitatea legionară. A refuzat, dar, pentru că nu a informat Siguranța, acest lucru i-a fost fatal: a fost acuzat de omisiune de denunț, arestat și condamnat la 7ani. La Suceava a făcut parte din grupul celor care acceptaseră reeducarea, după care a preluat conducerea acestei acțiuni, convins fiind că în felul acesta se va putea elibera înainte de termen. A.N.: A, i s-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Mircea Iorgulescu, Istoria literaturii ca spectacol de marionete, „22”, 2001, 52, 2002, 1; Dicț. scriit. rom., III, 806-809; Petraș, Panorama, 537-538; Dan C. Mihăilescu, O pădure falsă pe un munte de adevăruri, LAI, 2002, 9-13; Nicolae Manolescu, Critică literară și denunț, RL, 2002, 12; Manolescu, Enciclopedia, 570-571. St.V.
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
secție (1967-1975) la Institutul de Istorie Literară și Folclor (Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”) din București. În august 1952, pe când lucra, în cadrul Institutului de Istorie „N. Iorga”, la Bibliografia analitică a periodicelor românești, este arestat în urma unui denunț și anchetat până în noiembrie 1953. „Principala acuzație a fost aceea - scrie P. - că prin articolele publicate în anii 1936-1938 am contribuit la atmosfera care a determinat intrarea României în război, în 1941, deci «crimă de război»”. La procesul care a
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
ambiții și decepții subiective; pasiunile umanității atee sunt tot atâtea pietre de altar într-o jertfă colectivă cerută de idolii nevrozei. Din acestea se înalță, treptat, zidul plângerii noastre; acolo, omul deploră infinita caducitate a unei lumi prăbușite în uitare. Denunțul mondenitățiitc "Denunțul mondenității" Plânsul pocăinței silabisește dorința noastră de veșnicie. Deznădejdea la care conduce rutina „indiferenței ontologice” (atunci când „a fi sau a nu fi” nu este o întrebare) trage semnalul de alarmă al înfometării. Teama de ratare se transformă în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
decepții subiective; pasiunile umanității atee sunt tot atâtea pietre de altar într-o jertfă colectivă cerută de idolii nevrozei. Din acestea se înalță, treptat, zidul plângerii noastre; acolo, omul deploră infinita caducitate a unei lumi prăbușite în uitare. Denunțul mondenitățiitc "Denunțul mondenității" Plânsul pocăinței silabisește dorința noastră de veșnicie. Deznădejdea la care conduce rutina „indiferenței ontologice” (atunci când „a fi sau a nu fi” nu este o întrebare) trage semnalul de alarmă al înfometării. Teama de ratare se transformă în panica din fața
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și chipul blândețelor 290 Taina firescului 293 Amintiri și cumpene 294 Teofil duhovnicul 297 Mesagerul bucuriei 298 Regăsirea paradisului. Note de lectură la arhimandritul Emilianos 300 Ereditatea misticii bizantine 300 Renașterea permanentă 302 Asceza deciziei 304 Absență sau retragere? 305 Denunțul mondenității 307 Darurile ascezei 309 Monahismul: de la credință la cunoaștere 311 Nunta filocalică 314 Ascultare, feciorie, sărăcie 316 Sensul ontologic al pocăinței. Marginalii la teologia starețului Sofronie 319 Tinerețea unui sfânt 319 Drumul spre Athos 321 Europa 323 „Scriitorul iscusit
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]