1,243 matches
-
carieră a artistei, o mare sărbătoare dedicată Doamnei cântecului popular românesc, Maria Dragomiroiu. SESIUNEA de AUTOGRAFE va continua și după spectacol, în foyerul Sălii Palatului! „Cartea aceasta reprezintă o confesiune sinceră despre trăirile, sentimentele și învățămintele și convingerile mele. Am depănat aici amintiri din întreaga mea viață, cu bune și cu mai puțin bune, cu frumoase și mai puțin frumoase. Dragostea, acest sentiment minunat, este cea care mi-a ghidat destinul, începând cu dragostea pentru părinți, apoi cu cea pentru alesul
35 DE ANI DE CARIERĂ DE SUCCES LANSARE DE CARTE „MARIA DRAGOMIROIU. CÂNTECUL ŞI DRAGOSTEA” DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378672_a_380001]
-
APAHIDA” Biserica de lemn, monument istoric O siluetă înnegrită de trecerea vremii, încremenită într-o tăcere blajină și răbdătoare, la o răspântie de ulițe a unui sat transilvănean situat în apropierea Someșului Mic, își așteaptă vizitatorii în fața cărora să-și depene povestea îndelungatei sale existențe. Este vorba despre Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, din Apahida, înscrisă pe lista monumentelor istorice. Repere istorice Biserica a fost construită la începutul secolului al XIX-lea, în anul 1806, drept urmare firească a
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
aici o deschid Cetate și perlă pentru popor Clujul aici e-un zbor înspre stele Un salt peste piscuri un glas în izvor Brașovul aduce unghiul de perle Și Sighișoara surâde gingașă-n zbor Taine și munți ziduri palate Își deapănă firul aici în Ardeal Și case si râuri iubirii i-s date Să zburde în voie ca apa la mal România aici urcă pe stânci Și bate poteci cu ochii spre soare Luându-și pe palme sensuri adânci Mișcată ușor
ARDEALUL-BIJUTERIA ROMÂNIEI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378789_a_380118]
-
cer coboară, Din umărul său drept răspândește o aromată boare, Acum roadele pământului se îmbracă-n sărbătoare. Miroase a viață țesută din vinul ce se pune pe masă, O roată de pâine aburindă aduce-n suflet lumină, Când toamna își deapănă visele desprinse din tină. Din merele coapte se va topi tainica mea moarte, Parfumuri dobândite-n ca și ofrande date de cuvinte Te îmbie acum iubite, în focul arzător de șoapte lovite. Cocorii într-un amurg însângerat, acum au ratat
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
lăbuța cu ghearele scoase și o acoperea. Se mai întâmpla să-și înfigă ghearele în lăbuța fratelui sau surorii, căci dacă este vorba de mâncare, nu mai încape respect pentru gradul de rudenie. Între timp, la o bere cu amicii, depănam filmul zilei mele de pescuit. Ne uitam cu toții în ligheanul din plastic, admirând frumusețea peștelui și vorbeam dacă să-l dau eu pe datorie sau nu. Asta însemna că nu s-ar mai fi achitat niciodată, ca de obicei. Dar
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
și dor, nu de iubiri fugare, Cu Maricica, până mor, cătând a ta cărare!.. De multe ori vreau să mai vii, neprețuită ,,doamnă”, Să ne găsești lângă copii, șoptind: ,,Mai vine-o toamnă!”. O să te-aștept an după an să depeni firul roții, ... Citește mai mult E prima zi când a căzut o brumă nu prea groasă,Toamnă, ți-ai pus primul sărut, dar știi că nici nu-mi pasă,La anul, n-ai să mă mai vezi aici, printre gunoaie
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
și dor, nu de iubiri fugare,Cu Maricica, până mor, cătând a ta cărare!.. . .De multe ori vreau să mai vii, neprețuită ,,doamnă”,Să ne găsești lângă copii, șoptind: ,,Mai vine-o toamnă!”. O să te-aștept an după an să depeni firul roții,... Abonare la articolele scrise de ionel davidiuc
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
fi de un folos general, stau cu anii în portofoliile miniștrilor și nu află timp de-a ieși la lumina zilei. Nu mai vorbim de lipsa de sistem și de ușurința discuției. Nu sîntem, desigur, amicii acelei școale pedantice care deapănă toate legile din ghemul unui singur principiu general și care zice "fiat justitia, pereat mundus", însă un sistem oarecare, bazat pe natura lucrurilor și pe starea lor actuală, ar trebui să formeze directiva elaborării legilor. Pretinsa discuție din Parlamentul nostru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unui preot! Poate fi un prilej oarecare: o pomenire, o sfințire, o agapă, o masă festivă. Rostește rugăciunea ajutat de un cântăreț, un dascăl, un preot sau un protopop. Ca de obicei, e plin de vervă, Îndeamnă În dreapta și În stânga, deapănă amintiri din studenție, din alte vremuri, din depărtări. Rostește cuvinte de duh, spune șugubăț bancuri cu iz politic, face câte o hermeneutică a mai știu eu ce verset biblic, Își dă cu părerea În legătură cu o recentă ieșire la rampă a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se afla și un ziarist de la Agenția Olandeză de Presă, care mi-a fost un bun interlocutor în anii anteriori, când am lucrat la Haga. Întrucât nu a șofat niciodată, a acceptat imediat să-i fiu șofer până la Haga. Am depănat amintiri, dar a fost timp suficient și pentru a-mi relata, în engleză, conținutul declarației ministrului la conferința de presă, la care a adăugat și opiniile lui de comentator politic. Acestă discuție din fuga mașinii a fost o prea bună
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
îndepărtate, unde vrăjmășia iernii nu-l poate ajunge. Dar, oricât s-ar supune pornirilor lui de hoinar, peregrinul moldovean, cuprins de nostalgii, își întoarce mereu privirea spre zările de acasă. Aici, în liniștea conacului de la Mircești, va avea răgaz să depene, cât amintindu-și, cât închipuindu-și, „scene vesele din Franția, scene politice din Italia, scene pitorești din Orient”. Fondul narațiunilor lui A. este, așadar, autobiografic, narațiunile îmbrăcând de-a dreptul forma relatării de călătorie. În 1847, el consemnase într-un
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
snagă, semn că dandysmul e Încă defavorabil perceput. Cât despre le gandin, alt sinonim pentru dandy, tradus În dicționarele românești cu același depreciativ „filfizon”, el apare În 1854 și marchează o altă etapă a dandysmului. Până să ajungem acolo, să depănăm Însă istoria Leilor, care nu pare nici ea foarte pașnică. The Lions, les Lionstc "The Lions, les Lions" Leii apar Întâi la Londra, după ce marile numere ale dandysmului fuseseră date prin George Brummell, după ce mitul se instalase temeinic În Anglia
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pe toată durata ei, iar când Încetează de a mai fi, Îi poți semnala rezultatele. Însă, dacă aceste roade sunt aidoma fenomenului care le-a dat naștere și dacă nu mai durează un timp, povestea lor nu mai poate fi depănată. Regăsim Herculanumul sub cenușă; dar câțiva ani scurși peste moravurile unei societăți o Îngroapă mai bine decât orice pulbere vulcanică. Memoriile, istoria acestor moravuri nu sunt decât aproximări 2. Așadar, nu vom regăsi societatea engleză a epocii lui Brummell așa cum
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ale divinității: Voind Dumnezeu să facă pământul, a Început Întâi să-l urzească sub cer, ca să fie deopotrivă de mari amândouă. Pentru aceasta și-a luat ajutor pe ariciu. Dându-i un ghem de ață, l-a trimis să-l depene sau să-l desfășoare pe sub poalele cerului. Ariciul, socotind În mintea lui, că mai bine ar fi dacă ar fi pământ mai mult, a urzit o câtime mai mare decât i se poruncise (T. Pamfile, 1913, p. 22). Ariciul era
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cei care jonglau cu cuvintele... Singura persoană care nu a apreciat schimbarea mea a fost Pașka, chiulangiul pe care îl însoțeam altădată la pescuit. Din când în când, se apropia de grupul nostru, ne asculta și, când începeam să-mi depăn poveștile franțuzești, mă fixa cu un aer neîncrezător. Într-o zi, îmbulzeala din jurul meu a fost mai mare ca de obicei. Probabil că istorisirea mea îi interesa în mod deosebit. Am vorbit (rezumând romanul bietului Spivalski, acuzat de toate păcatele
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
din perspectivă etimologică : lat. ordior = „a urzi o țesătură”, lat. ordino = „a ordona, a orândui, a organiza”. Dacă Labirintul poate fi privit - așa cum am făcut-o deja - ca o „insulă de Haos” în mijlocul Cosmosului, atunci acțiunea lui Tezeu de a depăna ghemul pe traseele întortocheate ale Labirintului poate fi privită ca o încercare de a „țese” ruptura („gaura neagră”) din „pânza Lumii”, cu alte cuvinte, de a reinstaura ordinea într-un microspațiu haotic. Rolul de călăuză al „firului Ariadnei” nu dispare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în aer de propriul său fir. De asemenea, pe vase vechi, Ariadna e zugrăvită mânuind furca și fusul în poziția clasică a torcătoarei și, apoi, dăruindu-i lui Tezeu fusul cu firul tors sau ghemul (6, I, p. 27). Firul depănat de Tezeu este o întruchipare a „memoriei” drumului (vieții, inițierii etc.). Ca și în cazul „firului vieții”, ruperea „firului Ariadnei” implică rătă- cirea eroului, fiind sinonimă cu întreruperea vieții lui. M-am apropiat astfel, chiar dacă numai tangențial, de arhetipul firului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ar fi intrat împreună cu Tezeu în Labirint (6, I, p. 28), iar după altele, ea ar fi rămas la intrarea în Labirint, legându-și de mână începutul ghemului. Rămâne să ni-l imaginăm pe Tezeu (însoțit sau nu de Ariadna) depănând ghe- mul prin meandrele Labirintului și „legând” Minotaurul cu capătul celălalt al firului. Apoi, Tezeu (ca în imaginea sculptată de Bathycles) sau chiar Ariadna (precum fecioara în legenda Sfântului Gheorghe), sau amândoi îl vor scoate pe monstrul „legat” (îmblânzit), pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și sunt, dar frații au fost singura mea scăpare de hoardele din Câmpie... Maria se așeză simplu, pe iarbă. Rim o urmă, fiindcă presimțea că urma o poveste. Ăștia să fie quinții? Îmi mănâncă deja din palmă! Femeia începu să depene o poveste în care ea fusese salvată de un raid al unor cercetași ai Abației din sclavia unei bande de tâlhari care o puneau să se prostitueze împreună cu alte câteva fete. Crescuse în Câmpie, dar acceptase imediat ordinea și preceptele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vă salveze. Sfinte Augustine și Doamne Dumnezeule, ajutați-mă să am puterea să vă împlinesc voia. Și dați-mi măcar un semn că nu ne înșelăm cu toții și punem la cale pierzania celui mai ales dintre noi. Maria începuse să depene povestea pe care o convenise cu Abatele. ― Mi-au spus că la numai jumătate de oră după ce se născuse micuțul, unul dintre frații-savanți a năvălit în cabinetul Abatelui, pretinzând că a găsit leacul Ciumei. ― Și e adevărat? se repezi Stin
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Abatele, dimpreună cu Isidor. - ... iar faptul că te cheamă Augustin, ca pe un discipol drag, e Întâia Mea lucrare. A două să fie o Abație pe care să o clădești chiar în acest loc! a grăit Domnul. Și, în timp ce novicele depăna cu voce egală Întemeierea, primul capitol al Revelațiilor, Abatele își îngădui să mediteze la această istorie. În anii care trecuseră de la moartea Sfântului Augustin, Abația devenise un pilon important al Regatului Celor o Mie de Stele. Cele mai eficiente Lumi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ordin medical. Îl săgetez cu privirea, cu subînțeles, Însă mesajul meu nu ajunge la el. — CÎtuși de puțin, spune radios. Of. Mai trec vreo douăzeci de minute pînă părăsim cabinetul; trei minute mă examinează, iar În restul, el și Luke deapănă amintiri legate de nu știu ce meci de crichet de la școală. Fac eforturi să fiu politicoasă și să ascult - dar nu pot să nu mă foiesc, nerăbdătoare. Vreau să ajung la Bambino! În cele din urmă, Întrevederea ia sfîrșit și ieșim În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
tânguirea doinei, proiectând personaje și întâmplări pe covorul țesut de plăcerea orientală a povestitului. De altfel, romanele istorice de maturitate ale lui S. nu mai urmează formula celor juvenile, ci dezvoltă rafinamentul narativ cu care drumeții poposiți la Hanu Ancuței deapănă întâmplări trecute. Acum autorul dă la iveală vaste compuneri epice de o factură proprie, foarte originală. Ele reconstituie realist momente din istoria Moldovei, cu oamenii și așezările ei, dar fac să transpară îndărătul lor paralelisme cu basmul, dăruind personajelor și
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
bine educat” <ref id="24">24 Memoriile regelui Carol I de un martor ocular, vol. XVII, București, 1912, p. 60. </ref> a fost primit Într o conversație privată de către Carol I pe 27 decembrie 1880. Cei doi s-au Întreținut depănând amintiri din războiul deja Încheiat, vorbind despre starea economică și financiară a celor două țări <ref id="25"> 25 130 de ani de relații diplomatice...., documentul 29, p. 131-135.</ref>. La data de 29 decembrie 1880/10 ianuarie 1881 urma
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Țuțea. Având un ascendent asupra celorlalți, nu doar în virtutea inteligenței și a culturii, ci și a numărului anilor de detenție, Arcanu obișnuiește să își provoace interlocutorii prin intermediul filosofiei universale, interpretată dogmatic, intolerant, de pe poziții extrem naționaliste și ostentativ mistice. El deapănă și cele mai interesante amintiri, unele descriind condițiile dezumanizante din închisorile prin care trecuse. SCRIERI: Arcade, București, 1968; Aperçu sur le livre en Roumanie (în colaborare cu Ion Marinescu), București, 1968; Biblioteca copiilor noștri, București, 1969; Eseu asupra culturii, București
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]