1,794 matches
-
în acel Ev Mediu, să le strecoare minunate gustări, fiindcă pe atunci oamenii mureau devreme și mesele compensau asta, oferind plăceri egalate doar de efectele iubirii... -Și tocmai în călătoria asta n-am luat-o pe Karmel a mea! își deplânse situația Papa. -Ce? ai fi vrut să pui în balanță cele două plăceri? îl zgândări, de data asta, Diplomatul. Întrebarea i se păru retorică și Papa nu dădu curs provocării, continuând să mestece niște boabe de strugure. Între timp, muzica
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
au fost duși de urgență cu elicopterele SMURD la Spitalul de Arși din București ca prioritate absolută ... bla - bla - bla, ia-l pe idiotul de Barbu și perfectați ca lumea comunicatul. Terminați-l cu: suntem cu toții alături de familiile îndoliate și deplângem moartea celor dragi lor. Eroii care au murit pe altarul muncii în subteran vor trăi veșnic în inimile și sufletele noastre. Gata ! Jandarmii să lase presa în sala de apel; comunicatul îl voi prezenta eu, dar neamurile celor morți și
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A ȘASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377965_a_379294]
-
Acasa > Eveniment > Comunicate > PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIȘINĂU - NE-A PĂRĂSIT PUBLICISTUL CONSTANTIN TĂNASE Autor: Primăria Municipiului Chișinău Publicat în: Ediția nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Comunicat de presă (30 octombrie 2014) REF: Primăria municipiului Chișinău deplânge trecerea în neființă a jurnalistului, lingvistului și publicistului, Constantin Tănase Primăria municipiului Chișinău deplânge trecerea în neființă, la vârsta de 65 ani, a distinsului jurnalist, lingvist și publicist basarabean, Constantin Tănase, figură marcantă a presei de limbă română, luptător înflăcărat
NE-A PĂRĂSIT PUBLICISTUL CONSTANTIN TĂNASE de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375304_a_376633]
-
Autor: Primăria Municipiului Chișinău Publicat în: Ediția nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Comunicat de presă (30 octombrie 2014) REF: Primăria municipiului Chișinău deplânge trecerea în neființă a jurnalistului, lingvistului și publicistului, Constantin Tănase Primăria municipiului Chișinău deplânge trecerea în neființă, la vârsta de 65 ani, a distinsului jurnalist, lingvist și publicist basarabean, Constantin Tănase, figură marcantă a presei de limbă română, luptător înflăcărat al Mișcării de Eliberare Națională. Constantin Tănase, fondatorul cotidianului național ”Timpul de dimineață” s-
NE-A PĂRĂSIT PUBLICISTUL CONSTANTIN TĂNASE de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375304_a_376633]
-
de ceea ce presupune în vedantism vârsta renunțării, despre care am amintit mai sus. Bătrânul are o structură lăuntrică triadică: eul e dezbinat între un eu trupesc și unul spiritual, aflate în neîmpăcat conflict, această tensiune fiind permanent observată, consemnată și deplânsă de supra-eu, de conștiință. De aici, dorința de a ieși din existență, un fel de thanatofilie, de aici nevoia de uitare, de stingere a tuturor confruntărilor, de aici tânjirea spre Nirvana, explică și Eugen Dorcescu (p. 543). Poezia vine să
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
zborul păsărilor spre înalturi/ Și învelindu-mă cu nouri de melasă.../ Voiam să plac îngerilor rătăciți de noi.” ( Pentru că toamna nu trebuia să moară). Stările sale lăuntrice se împletesc în decoruri profunde de toamnă, unde freamătă tăcerea iar amurgurile sângerii deplâng dureri nescrise: În forfota toamnei îmi caut locul între frunzele tăcerii/ Și gândesc că ai să-mi citești cândva în palmă/ Între linii frânte de viață dorința de a te avea. / Încă mai cred că îmi vei citi printre vorbe
FLORINA SANDA COJOCARU, O POVESTE DE SUFLET de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373166_a_374495]
-
vina? Ni-s mărginite sfintele hotare, ce puse-au fost de-ostașii geți și de romani legionari, și plângem Biblia -n adânci sertare, vrând să ne întoarcem spre drumul temerar. De-a lungul vremii, și firul se subție, de o deplângem, ia nu ne iartă cel trecut, spălată e cu lacrimi, cu lacrimi de mândrie, Frate al meu, cât timp să fi trecut? Eu când deschid fereastra și-mi cântă limba mea acasă, sunt cu adevărat părinte pentru copilul meu, și
LACRIMĂ ROMÂNĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373226_a_374555]
-
aceea a omului public, gratificându-le cu excelență, dar fără să se împartă. Crede nezdruncinat în puterea germinativă a spiritualității noastre românești de tip răsăritean și în dăinuirea sa valorică demnă, angajată în dialogul cu alte viziuni asupra lumii, și deplânge precaritatea ei de azi, produsă de o istorie inumană” - conform afirmațiilor Profesorului Gheorghe Ceaușu din postfața cărții. Incoruptibil și răsunător, glasul lui se aude din ce în ce mai mult și mai tare, iar simpatia și prețuirea publică pentru el cresc, așa încât se prezintă
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]
-
bărbatul cu cascheta neagră de jocheu elogiindu-mi scrierile... și cavalerul de onoare al fetelor mele, și cititorul de gânduri... și cel ai cărui ochi mă-nvăluie c-o undă galeșă oricând mă simte slabă, necăjită... și-a cărui lipsă o deplâng, căci vorba-i îmi atinge nu doar urechea, ci și sufletul... În prejma lui, cinismul meu, o platoșă purtată din adolescență, a început să se disipe... Doamne, mă luminează! Încredințează-mă că mintea îmi e credincioasă și nu a luat
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
scot mărgăritare, drept antidoturi la abjecții ! Scriptură și Educatorii, mi-au spus-o clar și permanent Să nu-mi las vorba să rănească ; ba chiar să fie pansament ! Eu nu voi fi zornăitor în fapte sau în cuvinte Și îi deplâng pe cei ce-o fac...c-au sărăcit...(dacă n-au minte...) Chiar dacă mă provoacă unii cu calomnii și cu cancan Le spun că nu voi da riposte și nu voi deveni mârlan ! N.B.: Oricine dorește, poate folosi poeziile scrise
EU NU-MI LAS VORBA SĂ RĂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369243_a_370572]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > OAMENII-COPII SE NASC BĂTRÂNI Autor: Păpăruz Adrian Publicat în: Ediția nr. 2319 din 07 mai 2017 Toate Articolele Autorului mai bătrâni decât timpul și-n primele lor lacrimi deplâng înțelepciunea pierdută a eternității oamenii-copii se nasc morți pentru că din moarte ei vin dumnezei de dorul iubirii oamenii- copii mereu mor și mereu se nasc oamenii-copii sunt doar o iluzie abracadabrantă în care ne-ascundem scheletul sufletului Referință Bibliografică: oamenii-copii
OAMENII-COPII SE NASC BĂTRÂNI de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377697_a_379026]
-
separație este reală. Mai mult decît atît: sufletul însuși, inducînd de la separațiile materiale, cade și el pradă iluziei individualității. În paranteză, observăm că, mergînd în sensul acelorași valori indiene, desigur în mod independent, marele nostru om de știință, V. Pîrvan, deplînge, în una din scrierile sale minore, zidul de nepătruns, înalt pînă la cer, care separă pe individ de individ, zid în care zadarnic unul ar bate pentru a da sau a primi un semn de viață din partea vecinului. Desigur că
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
razele soarelui; odată născuți, cel mai bun lucru e de a trece cît mai repede dincolo de porțile Hadesului", afirma Theognis din Megara, amintit mai sus (cf. G. PERROTTA, op. cit., I, p. 154). Corul bătrînilor din Colonos (Sofocle, Oedip la Colona) deplînge același negru destin al umanității: "a nu te naște este soarta care întrece pe celelalte; dar, odată veniți pe lume, a ne întoarce imediat acolo de unde am venit, este, după aceea, soarta cea mai bună". Față de o atare viziune despre
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
apărut cîteva sinteze de istoria românilor scrise ori editate de specialiști străini: Catherine Durandin, Ekkehard Völkl, Kurt W. Treptow. E un fapt remarcabil în sine, dar a cărui semnificație devine mai clară dacă amintim că în ultimul deceniu s-a deplîns mereu lipsa lucrărilor de acest fel. Vechea înclinație de a pune pe seama istoriografiei apusene o culpabilă lipsă de interes, decurgînd în parte din dezinteresul politic, găsea în schimbările și confuziile din anii 90 un teren încă mai propice pentru asemenea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sărăcie inexplicabilă. Cînd și de ce prometeica provocare comunistă a eșuat? Această întrebare declanșează nesfîrșite analize. Intîrzierea nu datează de la deriva anilor '80, nici din urmările războiului din 1941-1945. Aceasta era evocată de socialiști în anii sfîrșitului de secol XIX, era deplînsă de revoluționarii de la 1848, era descrisă cu compasiune de călătorii occidentali prin Balcani la începutul secolului al XIX-lea. În consecință, românii plonjează într-o cercetare istorică pentru a dezbate consecințele dominației otomane sau efectele negative în România ale expansiunii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cea de-a treia carte, acoperind perioada secolelor VII-XIV, se continuă expedierea perioadelor discutabile. Bulgarii apar între 678 și 683; ei vin dinspre ținuturile Volgăi și devastează provinciile estice ale Imperiului, unindu-se cu romanii din Dacia împotriva Bizanțului. Kogălniceanu deplînge faptul că locul românilor în istoria imperiilor bulgare și a războaielor lor cu Bizanțul nu este pus în evidență, confundîndu-se două națiuni cu un singur popor. Opțiunea cronologică operată de autor se pierde în valurile invaziilor de unguri, care sfîrșesc
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unde sînt folosiți în casele boierești. Soarta acestora este vrednică de milă. Cînd un țigan fuge și este apoi prins, i se pune în jurul gîtului un colier bătut cu ținte de fier. Poziția lui Kogălniceanu față de țigani este ambivalență: el deplînge nestatornicia lor ca hoți și murdăria, subliniind în același timp talentele lor creatoare, în special ca muzicieni. Elogiile sînt la Kogălniceanu o modalitate de a-și valorifica Europa sa exotică în fața unei Europe clasice, mai puțin imaginative. În ceea ce privește dansul, notează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lui Bălcescu și alor săi -, după ce a așteptat totul de la imperiu, sînt apăsătoare. Bălcescu demonstrează că politica de dialog cu imperiul face din români obiectul de dispreț al Vienei în Transilvania, obiectul de dispreț al Constantinopolului în Țara Românească și deplînge faptul că în 1849 singura flamură a revoluției a fost aceea a ungurilor, în vreme ce întoarcerea la ordine se răspîndea peste tot în Europa. Este greu pentru Bălcescu să-și convingă prietenii că ieșirea dintr-un regim de aservire implică o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
recensămintelor din anii 1869, 1874 și 1879, el indică faptul că în 1869 o treime din recruți nu atingeau înălțimea de l,57 m, pretinsă pentru serviciul militar; în 1879, o treime se situa sub l,54 m. El mai deplînge înmulțirea cazurilor de idiotism și de sifilis. Doctorul Dinu Georgescu, afectat în 1879 la serviciul sanitar al armatei, dă o cifră de 10 infirmi la o sută de tineri înscriși. El observă: "Timpurile cînd se spunea: "dacă vreți să vedeți
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din Transilvania este nesigur. Puterea de atracție a Vechiului Regat este neînsemnată: pentru ardeleni, ordinea habsburgică oferă garanția supraviețuirii naționalității împotriva pericolelor expansiunii slavismului, a germanismului și a naționalismului maghiar iacobin, centralizator și asimilator. Cît despre patrioții din Basarabia, ei deplîng în 1907 faptul că au de a face, ca recurs împotriva rusismului țarist, cu un Vechi Regat care tratează problema țărănească prin represiune. Demarcația dintre centru și periferii nu este radicală: există o circulație a oamenilor și a ideilor pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de socialiștii care, măsurînd amploarea dificultăților economice și sociale, se transformă în 1919 în purtătorii de cuvînt ai violentelor mișcări greviste ale muncitorilor de la căile ferate și din industria petrolieră. Ei mai sînt atacați și de conservatori, precum Marghiloman, care deplîng orientarea incontestabilă a regelui Ferdinand spre liberali. Marghiloman consideră că, în 1921, liberalii nu au program și că șeful lor, Brătianu, se mulțumește să repete: "Partidul Liberal știe să asculte vocea poporului și va ști să limpezească situația". Și adaugă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
evoluției alianțelor externe, în vederea unei securități întărite și în cel al mutației în privința concepției unei ordini interne. Fidelitatea față de democrația internă și externă era părăsită în favoarea proiectelor autoritare, a unui plan care reprezenta o nouă Europă. Încă din 1933, Crainic deplîngea această situație într-unul din articolele apărute în ziarul Calendarul: "De cînd, oficial, România este prinsă în ideologia internațională a Societății Națiunilor, persecuția sentimentului românesc în țara noastră a devenit trista obligație a tuturor guvernelor. Fiecare guvern și fiecare ministru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
populare al cărei rezultat și consecință ar fi. În sfirșit, pentru apărătorii operei mareșalului Antonescu, este vorba despre un complot însoțit de o trădare a armatei de către rege. Aghiotantul lui Antonescu, la mai mult de patruzeci de ani după evenimente, deplînge încă faptul că l-ar fi lăsat pe acesta să părăsească Snagovul și să meargă la Palat, unde capcana urma să se închidă asupra lui. Pentru partizanii lui Antonescu, cele mai grave responsabilități apasă asupra lui Maniu, care ar fi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
declara printr-un act aproape oficial că lipsa unui singur om ar fi pierderea partidului însuși? Faptul e prin sine prea elocuent; el probează până la evidență mistificațiunea țării, dar în același timp și meritul mistificatorilor. Noi n-avem decât a deplânge pe toți aciia cari se lasă a fi mistificați. [ 21 martie 1880] ["CAMERA, DUPĂ ATÎTEA LUNI... "] Camera, după atâtea luni de nepăsare și de nelucrare, pare a se deștepta dintr-un lung somn în ajunul sărbătorilor Paștilor pentru a vota
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aprilie 1880] DESPRE ALE ARMATEI Cititorii ziarului "Timpul" au putut observa rezerva ce acest ziar a păstrat totdeauna în cestiunile militare. Aceasta printr-un simțimânt de prudență ce fiecare a putut aprecia; dară nu este mai puțin adevărat că am deplâns multe din dispozițiunile guvernanților noștri, dispozițiuni ce nu le putem crede să fie menite a întări o instituțiune la care, mai cu seamă în urma ultimei campanii, se interesează orice român care să îngrijaște serios de viitorul țării aceșteia. {EminescuOpXI 144
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]