3,354 matches
-
și britanice cu privire la deportare este Deportarea Etnicilor Germani din România În Uniunea Sovietică, editată de Hannelore Baier, În 1994. Deportările au Început În ianuarie 1945; Kroner, op.cit., p. 52. Procesele de la Nürnberg au Început În 1945-1946. Ignaz Fischer, „Date despre deportarea În Rusia a Etnicilor Germani din Banat”, p. 416. Vezi Hannelore Baier, „Sighet - punctul de frontieră prin care s-au Întors primii deportați etnici germani din URSS”, Analele Sighet 2. Instaurarea Comunismului - Între Rezistență și Represiune, 1995; Kroner, op.cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Margareta Ebner În Smaranda Vultur (Co), Germanii din Banat, p. 344; Elizabeth Oberten, „Mein fingerglied verfaulte”, Russland Deportierte, pp. 8-9. Vezi Ordinul nr. 5551 din 11 ianuarie 1945. Vezi Hannelore Baier (ed.), op.cit., pentru scrisori adresate guvernului român protestînd Împotriva deportărilor, dar și alte documente care atestă că indivizi de diferite etnii erau puși În vagoane și, În general, că modul de organizare era incoerent. Kroner (op.cit., p. 41) dedică un amplu spațiu celor ce au plecat În Ungaria, Austria sau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dintre ei au fost prinși de ruși, aduși Înapoi În România și deportați În URSS. Martin Hutter, „Pferde and Hundefleisch gegessen”, Russland Deportieren Erinnern sich: Shicksale Volsdentscher aus Rumanien 1945-56, Neuer Weg, Bukarest, p. 46. Comunicatul ce cuprindea ordinul de deportare nu a apărut În Drum Nou decît În 14 ianuarie 1945, (p. 8) după ce deportările Începuseră deja În Brașov. Interviu cu Iosefina Hrușcă, luat de Astrid Hamburger și Jill Massino, 7 iulie, 2001, p. 1. Hans Erzosi/Reschitza, „Die Geschichte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Martin Hutter, „Pferde and Hundefleisch gegessen”, Russland Deportieren Erinnern sich: Shicksale Volsdentscher aus Rumanien 1945-56, Neuer Weg, Bukarest, p. 46. Comunicatul ce cuprindea ordinul de deportare nu a apărut În Drum Nou decît În 14 ianuarie 1945, (p. 8) după ce deportările Începuseră deja În Brașov. Interviu cu Iosefina Hrușcă, luat de Astrid Hamburger și Jill Massino, 7 iulie, 2001, p. 1. Hans Erzosi/Reschitza, „Die Geschichte einer Familie”, Das Schreckliche Jahr, 1945, Reschitza, 1997, p. 27. Interviu cu Maria Cocîrlă, luat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
3. Interviu cu Maria Cocîrlă, p. 3. Vezi Katherine Jolluck, Exile and Identity: Polish Women in the Soviet Union during WWII, University of Pittsburgh Press, Pittsburgh, 2002, p. 18, pentru discuția asupra modului În care femeile au fost afectate de deportare, și Jill Massino, „Humanizing Imprisonment: Religion, Community and Gender Identity in the Narratives of Women Prisoners in Communist Romania”, in Ghizela Cosma, Virgiliu Țârău, Condiția femeii În România În secolul XX: studii de caz, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și comerț de-a lungul istoriei, dar și În agricultură, au fost automat clasificați drept burghezi capitaliști, inamici de clasă; vezi Kroner, op.cit., p. 56. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 69. Interviu cu Maria Cocîrlă. Regine s-a căsătorit Înainte de deportare; Magyari nu a avut copii. Verdery, Transylvanian Villagers, p. 38. Ceaușescu a reușit să obțină 4.000-15.000 de mărci germane pe cap de etnic german vîndut guvernului vest-german. Vezi Roman și Hofbauer, Transsilvanien Siebenburgen, și Deletant, Communism Under, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Nerv”) și Brașov („Das Ziel”, „Klingsor”). Lucrează ca funcționar la o fabrică din Burdujeni (1933-1940), apoi se mută la București pentru a se sustrage prigoanei antievreiești. Protecția unor scriitori ca Ion Pillat, E. Lovinescu, Oscar Walter Cisek îl ferește de deportare în Transnistria, iar mijloacele de subzistență pentru traiul său în penumbră și le câștigă dând meditații. După august 1944 activează ca publicist, la Radiodifuziunea Română și în presa germană din țară, iar din 1952 se consacră exclusiv proiectelor literare, publicând
MARGUL-SPERBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288018_a_289347]
-
de evoluție în sferele cenaclurilor timișorene și ale revistei „Orizont”, revine cu romanul Litera albă (1988). Urmează alt roman, În pasaj (1990), și o culegere de proză scurtă, Unelte, arme, instrumente (1992). Împreună cu Daniel Vighi publică Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (1994). Un loc aparte între scrierile de ficțiune ale lui M. trebuie rezervat culegerii Dicasterial (1995). Într-un anume fel, în prozele sale există o grifă a lui Sorin Titel, creatorul unui spațiu cvasimitic al Banatului. Pe de
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
după cum tot astfel se atestă și apartenența sa la vârsta optzecistă a prozei postbelice românești. SCRIERI: Drumul cel mare (volum colectiv), Timișoara, 1985; Litera albă, Timișoara, 1988; În pasaj, București, 1990; Unelte, arme, instrumente, București, 1992; Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Daniel Vighi), Timișoara, 1994; Dicasterial, Târgu Mureș, 1995; O cedare în anii ‘20, Pitești, 1998. Antologii: Deportarea în Bărăgan. Destine, documente, reportaje, Timișoara, 1996 (în colaborare cu Valentin Sămânță și Daniel Vighi); Zona. Prozatori și
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
1985; Litera albă, Timișoara, 1988; În pasaj, București, 1990; Unelte, arme, instrumente, București, 1992; Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Daniel Vighi), Timișoara, 1994; Dicasterial, Târgu Mureș, 1995; O cedare în anii ‘20, Pitești, 1998. Antologii: Deportarea în Bărăgan. Destine, documente, reportaje, Timișoara, 1996 (în colaborare cu Valentin Sămânță și Daniel Vighi); Zona. Prozatori și poeți timișoreni din anii ’80 și ’90, Timișoara, 1997 (în colaborare cu Gabriel Marineasa); Generația ’80 în proza scurtă, Pitești, 1998 (în
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
CRC, 1987, 4; Mircea Mihăieș, Anchetatorul apatic, O, 1988, 23; Cristian Moraru, Un Macondo bănățean, T, 1988, 10; Tudorel Urian, Marcel Proust și scriitorii plugari, AFT, 1988, 11; Cornel Ungureanu, Co-lecțiile lui Viorel Marineasa, O, 1992, 14; Eugenia Tudor-Anton, Infernul deportării în Bărăgan, LCF, 1995, 23; Dan Silviu Boerescu, Recuperările prozei, LCF, 1996, 4; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 86-89; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 7-10; Popa, Ist. lit., II, 805. M.S.
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
Amsterdam În mai 1941, În timpul ocupației naziste (figura 13). Această hartă nu numai că a făcut posibilă Întocmirea unei liste cu toți locuitorii, dar a constituit și reprezentarea sinoptică ce a permis Încercuirea comunității evreiești și, În cele din urmă, deportarea a șaizeci și cinci de mii dintre membrii acesteia. Figura 13. Hartă elaborată de Oficiul de Statistică al orașului Amsterdam În mai 1941 și intitulată „Distribuția evreilor În oraș”. Harta se numește „Distribuția evreilor În municipalitate”. Fiecare punct reprezintă zece evrei, ceea ce
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fermă, regimul a Început să recurgă la metode polițienești. Când cantitățile colectate scădeau, cei care refuzau să dea ceea ce datorau (și care, ca toți cei care se opuneau colectivizării, erau numiți culaci, indiferent de situația lor economică) erau arestați În vederea deportării sau execuției, iar cerealele, uneltele, pământul și animalele le erau confiscate și vândute. Ordinele trimise acelora care erau direct responsabili cu colectarea grânelor precizau că ei trebuie să organizeze Întâlniri cu țăranii săraci, pentru a lăsa impresia că inițiativa venise
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din cadrul așezărilor și cele cu rudele și prietenii, rețelele de reciprocitate și de cooperare, caritatea și sprijinul de la nivel local fuseseră principalele mijloace prin care sătenii reușiseră să supraviețuiască până atunci perioadelor de lipsuri. Privați de aceste resurse sociale din cauza deportărilor făcute fără discernământ, despărțiți În multe cazuri de membrii apropiați ai familiei și neavând dreptul de a pleca, locuitorii din colonii erau mult mai vulnerabili la foamete decât fuseseră În regiunile lor de baștină. Logica imanentă, nerealizată vreodată, a politicii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În Amsterdam” și catalogul aferent acesteia, Aici, atunci când... (Amsterdam, Muzeul orașului, 1995). Aici, atunci când..., p. 10. După cum știm cel mai bine din cazul Annei Franck, foarte mulți cetățeni Îi ascundeau pe evrei În oraș sau la țară și de aceea deportarea a eșuat ca practică sistematică. Comunitatea evreiască devenind tot mai opacă pentru autorități, acestea au fost nevoite să se folosească de ajutorul colaboratorilor olandezi, care au devenit călăuzele lor locale. Chiar și când par dinamice, aceste fapte sunt de obicei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a dat orizonturi largi pentru idei și acțiune, care nu sunt mărginite, încadrate de orizonturile înguste ale unei țări mici“67. Să fi uitat Alexis Nour că această întindere teritorială a constituit un factor de puternică presiune concretizat în numeroase deportări, sub mult temutul „pohod no Sibir“? Dacă, în ce privește organizarea administrativă, Regatul era în urma Rusiei și, implicit, a Basarabiei, autorul ținea să facă, „odată pentru totdeauna o distincție serioasă“, precizându-și ferm poziția: „Ceea ce există mai bun în România față de starea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai activau doar patru licențiați în teologie de până la 1940 (Nicolae Negru, Paul Mihailă: Transplantarea Basarabiei, în Memoria refugiului, Chișinău, 2000, p. 142-145; Stan, Gaiță, Biserica ortodoxă română din Basarabia, p. 99-109; Vasile Țepordei, Iubim Basarabia, București, 1998; Anatol Petrencu, Deportarea populației românești din Basarabia și alte crime ale autorităților sovietice, săvârșite în iunie-iulie 1941, în „Analele Sighet“ (București), vol. 1, 1995, p. 361; A. Guzun, Dejatel'nost' Kommunističeskoj Partii Moldavii po perevospitaniju i priobščeniju k socialističeskomu stroitel'stvu intelligencii staroj
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Stat în Rusia țaristă și doi reprezentanți ai minorităților naționale (un ucrainean și un grec). În ciuda vârstei înaintate, fiind acuzați de înaltă trădare, aceștia au cunoscut foarte repede calvarul „Gulag“-ului, mulți dispărând din viață la scurt timp după deportare. Este vorba de Alexandru Baltaga 41, Constantin Bivol 42, Vladimir Bodescu 43, Ștefan Botnariuc 44, Teodosie Cojocaru 45, Ion Codreanu 46, • O situație similară a existat și în alte republici care și-au pierdut independența în 1940. În Lituania, de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ca și voi”). Scriitor de vastă anvergură, filosof, „poet al absurdului și unul din rarii poeți existențialiști, evadând din frontierele mentale printr-un lirism liber în care apare lumea modernă sub semnul contradicțiilor ei” (Robert Sabatier), cu destinul frânt de deportarea nazistă, F. e de recuperat atât în cultura română, cât și în cultura franceză contemporană, restituire departe de a se fi încheiat, așteptându-se încă o ediție definitivă a operei sale, cât și publicarea manuscriselor, multe rămase necercetate. Fundoianu [...] a
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
se pare apoi o nedreptate făcută românilor să spui că reeducarea a izbutit la scară națională. Ar Însemna să le recunoști comuniștilor o rigoare și o consecvență pe care nu le-au avut, În pofida momentelor de vârf ale inițiativelor lor (deportări, campanii de arestare, asasinate politice). Că românii nu au putut fi reeducați transpare cu ușurință din aceea că și-au păstrat intacte reflexele de supraviețuire. Indiferent cum calificăm sub raport moral acest lucru - care, uneori, a apărut ca „retragere din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
eventual, la modul indirect, prin memoria revanșardă a unor interpuși. De ce - se Întrebau ei - ne grăbim să transformăm perioada cu pricina Într-o realitate muzeală sau de bibliotecă, neutralizând implicit Întreaga sa Încărcătură umană atroce? De ce vorbim tot de Închisori, deportări, cenzură, Securitate, Holocaust sau Gulag - noi, care am avut parte doar incidental de ele, de regulă În ipostaze soft, fără sânge și fără teama că ne-am putea pierde viața? Nu suntem oare - au sugerat ei - complicii involuntari ai unui
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe care au cunoscut-o, cel mult, bunicii sau străbunicii lor: părinții lor pot evoca cel mult restricțiile alimentare și sociale ale anilor ’80, dar nu Închisoarea, sălbăticia empirică, de sânge a Securității (cu minime excepții, de la caz la caz), deportările sau Canalul. Pe de altă parte, ei se bucură, pentru prima oară În istoria politică postbelică a României, de privilegiul sincronizării galopante cu Occidentul, facilitată În principal prin intermediul Internetului, al culturii vedetistice, televizate - nu discutăm calitatea acum, oportunitatea unei asemenea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
bunătate creștinească”, D. urmează cursuri de tractoriști (1945), o școală silvică (1946) și, după terminarea serviciului militar, cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1956-1957). A fost secretar al unui soviet sătesc în perioada grea a deportărilor și colectivizării. Stabilindu-se, în 1969, la Moscova, scriind în limbile română și rusă și sfidând criticile oficiale de la Chișinău, cunoaște o carieră strălucitoare de prozator și dramaturg, cu cărți traduse în mai multe limbi și piese jucate în teatrele
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
devenită Între timp Nova Scoția, nu este singurul pe care-l iau acadienii. Mai este și drumul marin, al unui Beausoleil Broussard care a capturat de la englezi printr-o stratagemă ingenioasă corabia unde el și ai lui erau prizonieri În timpul deportării. Beausoleil Broussard transportă de douăzeci de ani acadienii spre sud, spre Louisiana. Acolo, le povestește el, acadienilor din căruțe care l-au văzut acostând la țărm, se vorbește franceza, acadienii sunt deja numeroși « È un tărâm de libertate, de soare
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]
-
romanul acesta al lui Antonine Maillet. S-a remarcat că Înainte de el, drama poporului acadian fusese evocată Într-un singur document literar: poemul Évangéline al poetului american Henry Longfellow, publicat În 1847. Era vorba de o istorie sentimentală În care deportarea acadienilor era doar un cadru pentru o poveste de dragoste. Dar și așa, până la apariția romanului lui Antonine Maillet, acadienii Îl țineau la mare preț și-l considerau o mărturie sensibilă și convingătoare despre ce-au Îndurat strămoșii lor.
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]