691 matches
-
nu-ți face probleme... Serios? Ești nebună? — Dacă tot e vorba să fim sincere aici, te sunasem să-ți spun că nu puteam să vin acolo de Anul Nou. Kelly vrea să ne trimită pe toți În Turcia. —Turcia? Părea derutată. De ce Turcia? Să muncim, dacă-ți vine să crezi. Avem un nou client - o asociație sau așa ceva a proprietarilor de cluburi - și vor ca noi să promovăm viața de noapte din Istanbul. De fapt, exportăm acolo petrecerea și ne asigurăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Vuitton uriaș. Îl bătu pe umăr și-i făcu semn În direcția sacului, pe care el Îl ridică fără efort și-l puse sub una dintre canapelele de piele. —Bungalow? Ne-am cunoscut acolo vreodată? Întrebă Elisa, cu o expresie derutată. Mi-am amintit de cele cinci-șase ori când fusesem acolo cu ea și o urmărisem În timp ce flirta cu Sammy, Îl Îmbrățișa, Îi mulțumea și se purta În general ca și cum ar fi cei mai buni prieteni. Din câte Îmi dădeam seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de mine. Ce, nu poate să găsească singură baia? Trebuie să fug. Stai, rezolv eu, am spus și i-am strâns mâna. Isabelle, aici! E aici. Capul Isabellei se răsuci și, când ne văzu, păru mai Întâi ușurată și apoi derutată. Mă ignoră total și i se adresă lui Sammy: — Te caut de-un secol, se plânse ea, uitând În mod evident că eram și eu acolo și apoi renunțând la tonul plângăcios când Își aduse aminte. —Scuză-mă că ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cu „paznicul“, cum Îi spui tu. Dar nu se poate să fii gelos. Până la urmă, noi doi n-am mers niciodată mai departe de o giugiuleală umedă și cam scârboasă. Philip păru gata să-și dea duhul. Toți ceilalți păreau derutați. —Ce? Ei, haideți, oameni buni, vă rog! Știți totul despre toată lumea, dar niciodată n-ați bănuit măcar că acest autoproclamat dar al Domnului către femeile din New York preferă, de fapt, bărbații? Ei bine, ar trebui să mă credeți. Toată lumea Începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
care denaturează, moleșește, paralizează [...], epave șovăitoare, care nu-și mai cunosc nici propria dorință". Flirtul le-a devastat trupul și simțirea. Încetul cu încetul, își pierd capacitatea de a iubi și de a acționa. Cu fiecare flirt, devin tot mai "derutați, confuzi, deteriorați, cu sufletul surd și nesimțitor". Tabloul final al acestor seducătoare și cuceritori pe care îl înfățișează autorul este apocaliptic. Semi-virginele, scrie el, vor decădea până la punctul în care nu vor mai fi decât niște marionete nevrotice [...] secătuite de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Nomenclaturiștii erei Ceaușescu, care au rămas în cea mai mare parte pe locurile lor la toate nivelele conducerii, nu au legitimitatea să critice dreptul și justiția. Un imens semn de întrebare Ce-i de făcut? apasă asupra unei opinii profund derutate, pentru că nici un criteriu social nu conferă o identitate estimabilă. Marile familii de altădată și-au pierdut prestigiul: ele nu mai sînt iubite, ele exprimă exilul, reacțiunea. Noile pături sociale ridicate în cei patruzeci de ani de comunism nu doresc restaurarea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prin sancțiuni care nu satisfac nici în plan extern, nici în cel intern. În 1990, opinia dorea pace și persoanele întrebate în fața birourilor de vot asupra intențiilor lor, răspundeau: "Să fie liniște". În 1992 și apoi în 1994, opinia publică derutată pretinde o bună gestiune: jumătatea de reformă, liberalismul sălbatic și menținerea prin subvenții a structurilor industriale controlate de stat, adică vechile nomenclaturi, după februarie 1991 privatizarea la sate fără mijloacele de a rentabiliza întoarcerea la gestiunea privată, nu satisfac. Experții
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să țină... ședință de partid! Vă dați seama cu ce chiote și texte batjocoritoare a fost primit anacronicul personaj. Ba chiar, să ne răzbunăm, am aruncat pe fereastră și portretul lui Ceaușescu, care trona deasupra jilțului directorului... Omul ieșea, reintra, derutat, incapabil să ia o decizie oportună. Ne-am reluat privitul la tv.: politrucul se uita și el, mai de la distanță, și după vreo zece minute, cînd și-a dat seama ce se petrece, a putut să spună doar: Ce ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lămuriri. Deși scena era cam înghesuită, pentru o montare cu multe dansuri ample, totul a mers bine. S-a aplaudat. Iar Horea m-a întrebat cum o cheamă pe actrița din rolul principal. Doina Iarcuczewicz. Cum? Doina Iarcuczewicz. A tăcut derutat. Era clar: colega mea, care făcuse și un rol excelent, era vizată pentru un premiu. Dar premiul pentru rol feminin a fost obținut de o actriță cu nume ușor de memorat și pronunțat. Dacă pe Doina ar fi chemat-o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
tradițională, cuplul mamă-fiu era central. Soția tradițională îi oferea bărbatului aceleași servicii pe care i le asigurase mama. Mai mult, le completa, le întărea. Odată ce căsătoria modernă refuză acest rol, bărbatul se simte ca un orfan mare, angoasat, deprimat și derutat. Conținând o doză de adevăr, respectiva reprezentare mi se pare totuși, în cea mai mare parte, distorsionată față de activitatea cotidiană. Oricum, mulți dintre bărbații intelectuali occidentali s-au simțit ofensați de accentele agresive ale mișcării feministe și au propus o
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fel de musafiri. Hai să mîncăm și după aceea să mă întind puțin că-s frînt de oboseală, nu alta. Maria: Te cred, te cred... O zi ca asta, oricum, te consumă... Mihai: (pe lîngă sensul ei) Ai dreptate. Maria: (derutată, neliniștită) Totuși eu nu înțeleg... Cum adică nu vin nici un fel de musafiri? Mihai: Așa cum ai auzit. Maria: Nu i-ai invitat? Mihai: Nu... M-au invitat ei pe mine... Maria: Și i-ai refuzat. Bine ai făcut. O să te
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
înaintează pînă în centrul încăperii, privind pe fiecare membru al familiei) Am venit ca urmare a sesizării pe care ați făcut-o. Mihai: (plin de speranță) Foarte bine! Din partea cui veniți? Delegatul: Eu, ca să zic așa, sînt trimisul special... Val: (derutat) Dar nu sînteți delegatul... Nu cu dumneavoastră m-am întîlnit... n-am fost împreună... berea... votca... la comitet... Delegatul: Nu, cred că mă confundați... Maria: (și ea grozav de contrariată) Da' și eu parcă v-aș cunoaște...! Nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Mi-o fi bătînd, că aici m-ai adus tu. (după o clipă în care e speriată) Adică vorbești serios? Afară nu bate vîntul? El 1: (bun) Cred că ești prea obosită. Ar trebui să te culci. Ea 2: (încă derutată) Totuși... sau poate că... Da, așa e, ai dreptate... sînt prea obosită. (după o respirație profundă) Dar nu atît de obosită ca să nu pot lupta. Și să știi că am să lupt. Să vedem cine va învinge. El 1: Aș
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-și adapteze un dialog vorbit, care, oricum, nou se va auzi, pentru a-și sprijini mai bine mișcarea; astfel; cînd El n ajunge lîngă Ea 1, care nu-l văzuse încă, o bate ușor pe umăr; ea e surprinsă, speriată, derutată; El n îi întinde mîna și, pentru că Ea 1 nu știe ce să facă, îi va lua mîna și i-o va săruta; El n se recomandă, Ea 1 înțelege cine este și după clipa de surpriză, neplăcută, îl privește
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să nu te uiți?! Gh. P. unu: Ei, na, mi-e rușine... Ei, ce-ai adus? Gh. P. doi: Ceva tot porno... Gh. P. unu: Adică...? Gh. P. doi: (mestecînd o pîrjoluță) Dosarele noastre de securitate. Gh. P. unu: (surprins, derutat, cu glasul voalat) Cum adică, dosarele de securitate?!! Gh. P. doi: (calm, mestecă în continuare) Dosarele noastre de securitate... Gh. P. unu: Care..., de unde... dosarele noastre de securitate...! Gh. P. doi: De la securitate... Ia și tu o pîrjoluță... Gh. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
reprezintă, după Orwell, specificul supravegherii totalitare. Iunia mimează indiferența față de Britannicus, declară că nu îl iubește, mințind cu durere în suflet, căci, știindu-se privită de Nero, știe și câtă suferință îi provoacă pretinsa-i mărturisire nefericitului ei adorator. Complet derutat, acesta nu izbutește să decodeze mesajul primit: „Te afli într-un loc peste care el domnește, atotputernic/ Chiar și zidurile astea, prințe, pot avea ochi/ Iar împăratul e întotdeauna prezent pretutindeni” (II, 6, v. 712-714). Nu există o avertizare mai
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
se poate explica doar ca rezultat al campaniei electorale. Revoluția a pus la lucru forțe imense, pe care beneficiarii au crezut că le pot mulțumi cu paleative: sacrificarea cuplului dictatorial și a unor vârfuri din nomenclatură. Elementele conservatoare, o clipă derutate, s-au redresat iute, folosind un întreg arsenal de mijloace, cu care erau deprinse în lungul exercițiu al puterii. Au subestimat însă noua realitate politică, faptul că sângele i-a împins la radicalizare pe tineri și că ceea ce i-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
abstragerii? Putem oare trage perdeaua fără a ne descalifica moralmente? Sunt întrebări neexplicite, pe care însă textul, parcurs în lumina istoriei recente, le face inevitabile. Ateneu, XXVII, 8 august 1990, p. 2 "SILINȚE CĂTRE LIMAN" În împrejurările prin care trecem, derutați mai mult ca oricând, cu speranța redusă sub cota minimă, cu o vădită incapacitate de a ieși din impas, nimic mai instructiv și mai reconfortant decât să ne întoarcem la marile modele de conduită. Scriam mai demult despre strategia melioristă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
animiste. În perioadele cele mai îndepărtate ale epocii animiste, ființa abia devenită conștientă consideră aspectele cele mai banale ale mediului ambiant drept un mister. Pădurea și cîmpia sînt parcă animate de zgomote și de țipetele animalelor, care îi exaltă imaginația derutată. S-a subliniat faptul că omul primitiv iese treptat din apatia aceasta inițială grație personificării magice, în măsura în care ambianța devine o realitate cunoscută, imaginea începe să se purifice, debarasîndu-se de realismului ei personificator. Omul-vînător știe să interpreteze fiecare urmă și fiecare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
vedere efectele asupra unor persoane vulnerabile), de mult tact și abilitate. În relațiile cu asistenții sociali clienții așteaptă și le acceptă doar pe cele bazate pe sinceritate, încredere și cooperare egală. David Howe subliniază acest lucru, dacă un client este derutat și încurcat, el este greu de ajutat, trece în defensivă și se comportă cu stângăcie, ajungându-se chiar la blocarea prin refuz a cooperării sau la conflicte de opinii și, în final, la eșuarea programului sau activității respective. Nimic nu
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
al unei familii de evrei internaționaliști. De nenumărate ori, străinii veniți la București au putut auzi de la șoferii de taxi această întrebare angoasată și sinceră: "Ați venit să ne cumpărați țara?" În această atmosferă de rezistență alimentată de suferința mentalităților derutate, apare teama de străinul occidental decadent, purtător potențial al tuturor viciilor și vinovat pentru degradarea moravurilor, pentru intensificarea epidemiei de SIDA... SIDA, pornografia, prostituția: tot atâtea nenorociri care par a fi apărut odată cu deschiderea țării spre Occident. Cei care au
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Acest tip de propoziție are următoarea structură: • acțiunea (când...); • efectul asupra mea (simt/sunt...); • facultativ: cauza, motivele (deoarece); • rezultatul dorit de mine (ceea ce aș dori referitor la starea mea) (aș dori ca eu...). De exemplu: "Când sunt întrerupt(ă), sunt derutat(ă) (trebuie să fac eforturi de concentrare a atenției) pentru că îmi pierd firul ideilor. Aș vrea să fiu lăsat(ă) să-mi duc gândul până la capăt"; Când vă explic ceva și îmi dau seama că nu mă ascultați, simt că
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
firma-mamă, cea mai mare fabrică a noastră, iar performanța sa este aproape nulă. Nu-mi vine să cred cât de dezorganizat este. Nu planifică lucrurile cum trebuie; nu le duce la capăt; schimbă prioritățile de la o zi la alta. Pare derutat. Ce a putut determina o astfel de schimbare?”. „Ce a făcut pentru a schimba lucrurile în Louisiana?”, l-am întrebat. „Nu știu”, mi-a răspuns. „Ce a făcut pentru a schimba lucrurile în Virginia?”. „Nu știu”, a repetat. „Atunci ce
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
o majoritate frisonantă, doar foști colaboratori ai Securității!). Așa încât, concluziv, nu pot decât să salut cu încredere un om politic care cultivă desăvârșirea trupească cu cea spirituală. Curat Kalokagathon, monșer! 22 iulie 2011 De o bucată de vreme mă trezesc derutat dimineața la ora 7. E prea multă liniște. Trosnelile infernale ale celor care iau gunoiul nu se aud decât pe la ora 10, când mașinile Salubris pot cu adevarat să încurce eficient circulația din oraș, iar hămăiala infernală a haitelor de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și dintr-un centru unic. Experiența spune că realizările cele mai fecunde aparțin de fapt inițiativelor particulare, pe bază de relații personale, afinități, cointeresări, reciprocități și o gamă întreagă de contacte care nu pot fi organizate de obscuri și total derutați funcționari culturali, terorizați de ideea de a nu fi prost notați de anumite... servicii specializate. Ei pot organiza expoziții, delegații, unele conferințe și colocvii, dar nu mai mult. Vorbim într-o oarecare cunoștință de cauză, după câteva cărți publicate pe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]