774 matches
-
furtunile, un posibil echivalent al tobei șamanului. Solomonarii descind din munți la vremuri de cumpănă, iar dacă sunt alungați pedepsesc satul prin grindină. Aceste personaje mitice călătoresc prin văzduh pe balauri până ajung În munți, la gura unui vulcan, unde descântă până ce Îngheață apa. Cu ajutorul toporului ei sparg gheața, o Încarcă În spatele balaurului și se Îndreaptă apoi spre satul ce trebuie pedepsit unde o aruncau sub formă de grindină. Apoi Solomonarii duceau balaurul Într-o țară caldă, Îl omorau și-i
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Simțea Zamfira că micuțul pe care îl ridicase ea, căci se născuse înainte de soroc, îi sugea acum mai mult decât laptele. Câte înaintea ei nu pățiseră la fel! Când le luau ca să hrănească coconii boierești, născuți odată cu plozii lor, le descânta câte o țigancă bătrână ca să nu-și lege sufletul de cocon. Și pe ea a descântat-o Rada în taina nopții de august, dar nu a avut putere descântecul... Un ghiont în umăr o făcu să-și ridice ochii spre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
acum mai mult decât laptele. Câte înaintea ei nu pățiseră la fel! Când le luau ca să hrănească coconii boierești, născuți odată cu plozii lor, le descânta câte o țigancă bătrână ca să nu-și lege sufletul de cocon. Și pe ea a descântat-o Rada în taina nopții de august, dar nu a avut putere descântecul... Un ghiont în umăr o făcu să-și ridice ochii spre Tudora, care i-l arătă din priviri pe boier Preda. Luase, Dumnezeu știe de unde, o velință
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
era scris cu litere inversate «irulef ed 99 ed itșe ec ăcnârb — iad ăs tărădnî uircs et tărădnî». „Nu înțeleg nimic”, spusese ea. „Citește de la coadă la cap. Mi l-a făcut moșul după ce a postit nouă zile”. „Nu e descântat și vrăjit?” „Nu, e doar tămâiat și spălat cu agheasmă mare”. Era atât de convins că scândurica aceea îi face bine, încât ea nu a mai îndrăznit să spună nimic, s-a întins în pat și l-a așteptat să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mea când rămâneau la mă-sa în șură și nu le mai lua nimeni. Se țineau fudule, că hâde de erau și tot se găsea unul să le ia, da’ ele nu. Mergeau la babele din sat și căutau a descânta. Făceau de dragoste. D’apoi unele prindeau, altele nu. Că, na, are și Dumnezeu socotelile Lui. Cele mai îndrăznețe țineau post trei vineri pentru a-și visa ursitul, da’ tu să nu faci așa. Tu, fata tatii, să nu faci
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
ca pe jăratic, lin: mi-e dor de-o viață plină și fără de orgolii! Visul unei nopți de primăvară Prin visuri, noaptea, șerpii îmi dau ocol iar vulturii simt miros de carne moartă. Asist neputincioasă la spectacol, cum ielele îmi descântă altă soartă. Uit să mă-ntorc în mine și rătăcesc aiurea. Mă ascund prin vechiul labirint. Poate e un joc și doar mă amăgesc; și amintirile mă’neacă în absint. Vreau să le uit și-aș vrea să-mi strig
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
partid. Cică sunt pe dezinteresatelea, dar numai la mișto. Mă uit la Diaconescu, și-a cam luat viteză, numai fomiști are pe lângă el. Noroc că fură ăștia de acum tot, altfel chiar eram stresat. Gicu privește În halbă, ca și cum ar descânta-o. Aici n-ai nimerit-o, Sandule, că de furat mai e. Poți să te și superi pe mine, dar se mai poate fura. Se dă cu jula pe față, nu mai e nicio jenă. Ia, zi-i, Gore, cum
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
lua, La mine-ai căta Gîndindă, cum e trecătoare O floare. {EminescuOpIV 34} "Dar eu nu-s, copilă, decât un amor Ce arde-n o inimă jună, Un glas de pe buze aprinse de dor, O minte pustie, nebună Și dulce descânt Pe coarde de-argint, Când palida mea nebunie Învie. Dar am o câmpie ce undoe-n flori, Câmpia speranțelor mele. Acolo te-așteaptă rîzîndele zori Pletindu-ți coroană de stele. S-aduci prin amor De viață fior, În câmpul speranțelor vină, Ondină
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
trece peste lume, Vraja... cântec amorțit, Ca un vis îngălbenit, Pe-a ei buze vineți spume, Capu-i alb e amețit. Fuge, trece, fuge, sboară, Buza-i tremură spunând, Ochi-i joacă schinteind, Sub nebuna ei cântare Lumea doarme în descânt. Este daina cea nebună, Care cântă noaptea-n crâng, Pe când stelele se sting, Pe când frunzele-abia sună, Pe când apele-abia plâng. Vezi cum luna înghețată, Dintr-al nourilor hău, Trece ca și visul greu - Sună-n noaptea descântată Cântul trist din ceasul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
că merg pe un făgaș bun; apele tulburi sunt aducătoare de nenorocire, moarte sau ghinion. Țiuitul sau sfârâitul cărbunilor în apă, respectiv în agheasmă, reprezintă o altă grilă de interpretare a semnelor apei. Țigăncile posedă un procedeu special de a descânta apa, într-o ulcică pe care o acoperă cu o pânză și o răstoarnă apoi cu fața în jos. Zgomotele care se aud în cană, spun ele, pot prevesti rezolvarea sau nu a unei situații. Informații de acest fel nu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unui membru al familiei (B.P. Hasdeu s-a ocupat de practica și cercetarea spiritismului după moartea fiicei sale, Iulia; "după ce mi-o murit bărbatu', mi-o venit așa, puterea asta") sau se "fură" ("lângă mine stătea o babă care știa descânta și face vrăji; avea multă lume... Eu vedeam cum face și am "furat meserie""). Unele persoane își argumentează capacitatea de a ghici prin dobândirea unor capacități paranormale care le ajută să deslușească semnele, să "simtă" energiile pozitive și negative, să
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
focului, precum și la topirea cositorului. Da' trebuie să fac focul și să bag de grijă să nu să stingă că nu-i a bine. Și uite așa pun pe foc cositorul la topit și bag frigările (fiarele cu care va descânta cositorul n.n.) în foc" (C.Ș., 68 ani, Rediu, Neamț). Toate aceste activități pregătitoare sunt cel mai adesea însoțite de o conversație între agentul performator și subiect. De cele mai multe ori conversația decurge asemenea unui mic interviu. Practic, acesta este momentul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
povestească din experiența sa. Trebuie spus că, atunci când este vorba de unele practici mai laborioase, se întâlnesc și o serie de gesturi și formule care fac parte din registrul magico-religios. De exemplu, femeia care toarnă cositorul spune că trebuie să descânte focul. Unele mărturii arată că primul gest este acela de a face cruce și de a spune o rugăciune lui Dumnezeu. Dincolo de unele acte pregătitoare în această etapă se realizează un contact mai apropiat între cei doi actori (prezicător și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un munte este semn tare bun: înseamnă că ai să muncești și ai să ajungi departe. Poți să devii mare!" (N., 47 ani, Suceava). "Eu spui oamenilor după felul cum se mișcă cărbunii și cum se aranjează ei în apa descântată de mine..." (C., 68 ani, Iași). Toate acestea se bazează în primul rând pe relația dintre semn și semnificație. Orice semn poate avea mai multe semnificații. Așa cum putem vorbi, din punct de vedere lingvistic 278, despre polivalența și polisemia unui
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se poate mai clar, că acest "meșteșug" nu este unul oarecare. El este dobândit în urma petrecerii unui timp anume alături de un inițiat (baba de la Frunzeni). Nici instrumentele nu sunt întâmplătoare. Își au povestea lor și o simbolistică aparte. Ele sunt descântate la un fierar. Acesta, la rândul său, a respectat rigorile unui ritual specific pentru confecționarea și descântarea instrumentelor de descântec. Într-o relatare separată, mătușa Catinca ne-a explicat cum se deruleză acest ritual. Tânărul trebuie să fie necăsătorit și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
său, a respectat rigorile unui ritual specific pentru confecționarea și descântarea instrumentelor de descântec. Într-o relatare separată, mătușa Catinca ne-a explicat cum se deruleză acest ritual. Tânărul trebuie să fie necăsătorit și curat. El va lucra sau va descânta instrumentele într-o noapte cu lună plină, dezbrăcat până la brâu și numai cu mâinile la spate. Imaginea acestui ritual ne readuce în prim-plan fierarul-magician, stăpân al focului și al stihiilor naturii. Astfel de reprezentări le întâlnim în diverse spații
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o luat-o cineva, ni-o furat potcoava asta... o crezut că poati faci ceva cu ea. Ci iesă din gura me n-o putut sî iesă din gura lui și n-o putut reușî cu potcoava." Înainte de a fi descântate la fierar, instrumentele trebuie să aibă și o proveniență specială. Întâmplările ce justifică alegerea lor se constituie, în cazul de față, într-un sistem de semne care le indică destinația. Astfel, potcoava a sărit chiar din fuga cailor. În reprezentările
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
scopul realizării ritualului de topire și turnare a cositorului: sănătate, noroc, fericire, căsătorie, succese sociale și personale etc. În cazul acestei secvențe este interesant faptul că, odată cu descântecul, femeia scuipă și suflă asupra apei. La fel se întâmplă și atunci când descântă cositorul aflat la topit pe foc. Pentru toate acestea, nu am reușit să obținem nici un fel de explicație din partea subiectului. Dacă ar fi să fim consecvenți cu noi înșine, am putea spune că acest gest simbolizează aerul ca element cu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
limită, putem spune că, cel puțin unii dintre noi, trăim într-un univers de semne și simboluri. Gândirea simbolică pare să mai funcționeze și astăzi după tiparele tradiționale în unele spații culturale. Secvența nr. 17 11.52-12.17 Mătușa Catinca descântă și cositorul aflat la topit pe plită. "Tatăl nostru..." (face cruce peste vasul cu cositor) Mihai Valentin, de-a ci di dus, di făcut, di răușât, sî deie Dumnezău sî răușască ci ari el în inimă șî ci ari el în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
semne ale diavolului. O figurină mai mare, cu ceva rotunjimi este o femeie grasă și rea. Mai multe bastonașe de mărimi diferite care au rezultat în urma turnării cositorului sunt interpretate ca fiind bani: euro. Secvența nr. 20 14.48-15.07 Descântă din nou... (cască) "Mihai Valentin (scuipă și suflă), Doamne! Deochi, deochi în balegă de vacă, Valentin Mihai să rămână curat, să rămână luminat, Dumnezău Sfântu' ci l-o făcut șî l-o lăsat. Șî la drum să-l păzască Dumnezău
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
246 Silvia Ciubotaru, Nunta în Moldova, Iași, ed. cit.. Autoarea arată că "în sfera vergelului sunt cuprinse invocarea busuiocului, a mătrăgunei, a năvalnicului, precum și a mărului" (p. 43). De cele mai multe ori, plantele dobândesc calități divinatorii după ce în prealabil au fost descântate. "Alteori se învârte un fir de busuioc deasupra unei ulcele noi descântându-se: Șî cu stibla de busuioc/ Dragostea porumbeilor s-o aduni/ Șî-n ulcica me s-o torni" (ibidem). 247 S. Florea Marian, Sărbătorile la români, ed. cit
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în sfera vergelului sunt cuprinse invocarea busuiocului, a mătrăgunei, a năvalnicului, precum și a mărului" (p. 43). De cele mai multe ori, plantele dobândesc calități divinatorii după ce în prealabil au fost descântate. "Alteori se învârte un fir de busuioc deasupra unei ulcele noi descântându-se: Șî cu stibla de busuioc/ Dragostea porumbeilor s-o aduni/ Șî-n ulcica me s-o torni" (ibidem). 247 S. Florea Marian, Sărbătorile la români, ed. cit., p. 94. 248 S. Florea Marian, Nașterea la români, ed.cit. 249
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
jar sunt trase de ea în cana cu apă ne-ncepută din sobă direct, ptui, ptui și, când cade jos, pe podelele de lemn, jarul, ea se grăbește să-l ia cu mâna, eu o privesc cu ochi mari, neștiutori, îi descântă Corinei, ea mică, purtată prin casă de mama în brațe, Corina să se curățească, cum mă-sa o făcut, ptui, amin și bunica nu observă jarul căzut, grăbindu-se să dea cana cu apa descântată, să facă semnul crucii peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
se arată satisfăcută, încuviințează cu privirea lucidă a celui mai exigent critic de artă pe care l-am avut vreodată, De răul copiilor, își amintește ea de rugămintea formulată de mine, Da! și-i vorbesc simplu despre cum am fost descântat de mic de-o vrăjitoare din preajma Aradului, despre fascinația ne-nțeleasă ce o am când aud vorbindu-se limbi străine lângă mine, sentimentul nelămurit că mie mi se spune ceva în acea limbă și eu nu înțeleg și cum cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
vatră, eu pe lavița de după masă aștept ca ea să-mi dezlege această taină ce mă urmărește din copilărie, Spune-mi descântul, o rog cape Dumnezeu, Ți-l spun, dar să știi că nu-i acela, De unde știi? Pentru că nici un descânt pe lumea asta nu-i spus a doua oară la fel, chiar dacă cuvintele sunt aceleași, Am înțeles ce-mi spunea bătrâna, dar nu vreau să accept că, cu bățul scrijelește la suprafață praful mărunt din vatra de lut, și-ncepe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]