1,930 matches
-
a deocheat Băzgoaica, care e strigoaică. A venit bunica Gherghina și ne-a descântat de deochi iar noi, ne-am făcut bine imediat, după ce ea ne-a dat să bem apă descântată și ne-a mânjit cu cărbuni și cu descântec pe frunte și la buric. Bunica îi spunea mamii, că strigoii se întorc înapoi de pe lumea cealaltă când mor, să ia alți oameni cu ei. Noi atunci ne-am gândit, că strigoii trebuie să știe o potecă secretă pe unde
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
UN FULGER, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017. de-atâtea furtuni copacii cocoșați par clopote șuieră vocile cerului la ușa podului casei fetițele pădurarului s-au rătăcit au făcut un cerc și spun un descântec palmele mele pe vânt desenează poteci sigilată cu lacrimi sub altarul văduviei bunica Maria se roagă așezând pe rafturi de lemn coli albe în cămara viitorului donița cu lapte spumos cheamă ielele din rărunchii pădurii în timp ce o haită de lupi
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
zbate sufletul prin închisorile lumii aștept un fulger să nască snopi aurii pe întinderea albastră ... Citește mai mult de-atâtea furtuni copacii cocoșațipar clopoteșuieră vocile cerului la ușa podului caseifetițele pădurarului s-au rătăcitau făcut un cerc și spun un descântec palmele mele pe vânt desenează potecisigilată cu lacrimi sub altarul văduvieibunica Maria se roagă așezând pe rafturi de lemncoli albe în cămara viitoruluidonița cu lapte spumos cheamă ielele din rărunchii păduriiîn timp ce o haită de lupi cu ochii umeziurlă
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
Și -n lacul toamnei mă cufund, persist. În mine, toamna cade, prin duminici, Prin venele de aburi, ce mă suflă, Mirarea mea abundă în priveliști, Și în parfumul verde, luminile triumfă. Mai las o frunză, pe obraz să-mi pice Descântecul vernil, ca să mai plâng, E toamnă, de altundeva, iar eu aice, De dor de voi, pădurilor, mă sting... Lilia Manole Referință Bibliografică: E TOAMNĂ / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2080, Anul VI, 10 septembrie 2016. Drepturi de
E TOAMNĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371385_a_372714]
-
ploi ascunse într-un crez senin. Eu port ogoare-n piept, tu cânți iubirea, Și ar pe nopți când hrana mi-e puțină, Din flori-de-timp culegem nemurirea Ori pribegim prin setea de lumină. Când întunericul prin zori aleargă, Știu un descântec, plin e de scântei, În verde mă înec cu pacea-ntreagă Și orbii-mi spun că-s lacrimă de zei. De marea își trimite soli în târguri, Aștept pe țărm, sunt valul răbdător, Și rog corăbiile din adâncuri Să-mi
DE ZIUA TA, FEMEIE! de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371501_a_372830]
-
Atasament > ÎNTORS DINTRE GERURI Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului E pace-n pasteluri și-un nor se încruntă, Fântânile-s toate fecioare la drum, Coboară-nserarea pe zarea căruntă Și-aduce-a descântec din brumă și scrum. La colț de mesteceni se-ntoarce să-și strige Iubirea de-o vară, s-o strângă la sân, Dar haina-i șireată, rugina-i ajunge În plete, în sânge și-un soare hapsân Pândește-ntre cetini
ÎNTORS DINTRE GERURI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371585_a_372914]
-
mai atinge-m-o clipă scăpărând un amnar, să-ți strâng dorul ce țipă prins sub urme de jar. Mai învață-mă-ncet să culeg păpădii din desișul de aer plin de inimi pustii, mai așteaptă-mă-n iarba cu descântec de miei desfăcând din Rai, salba cu reîntoarceri de stei. Mai întâmplă-te-o clipă la izvorul de cuci să-ți beau dor din aripă să-mbrac timpu-n năluci, să-ți las cheia în gara cu vagoane de fum, să
GEAMANTANE DE SCRUM de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371617_a_372946]
-
Publicat în: Ediția nr. 1616 din 04 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Doruri negre, doruri albe Mi se pun pe gânduri salbe. Înfiorate-nsângerate Păsări ne înaripate... La răscrucea blestemată Unde cer dracii cămată, Se-ntretaie zi cu noapte În descântece de șoapte. Lume nouă, lume veche Cum să le așezi pereche? Ce să dai și ce s-aduni Vise-n gânduri de nebuni... Vorbele-au căzut topor Răsturnând furtuni pe zbor. Ochii-ntunecați de noapte Vor iubirile să-ngroape. Rătăcită
DOINĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374821_a_376150]
-
din furat! Puterea mințile vi le-a luat. Unii pe alții vă dați vina, Unde e curajul, unde e rușinea...?! Dați înapoi tot ce-ați furat, Comisioane, vile și palate, Conturile grase, luxoasele vacanțe, Femei, poșete și extravaganțe! Ca în descântec vă blestem. Plecați de-aici, nu lăsați semn! În loc pustiu, loc blestemat, Lumea de voi s-a săturat. Unde popă n-a tocat, Unde cocoș n-a cântat Unde câine n-a lătrat, În jar și foc, în fund de
ROMÂNIA ÎNDOLIATĂ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374913_a_376242]
-
ei, inimile lor se înfierbântau și plecau de la piepturile proprietare unde lasau numai umbra. Artista Ileana Ciuculete nu a fost o făptuitoare de cânt și iubire care să fie azi iubită, mâine nu! Cântecul ei este fermecat și fermecător, este descântec pentru cine nu iubește! În țara românească, cine a văzut-o și auzit-o cântând se prinde cu încheieturile sufletești de drag și dragul se prinde de el! Dincolo de veleitățile cântecelor acestora ale interpretei Ileana Ciuculete, ce țin de furcile
ILEANA CIUCULETE. CÂNTECE INDEXABILE LA PREFERINȚA DE IUBIRE, VESELIE ȘI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374129_a_375458]
-
din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului Dealurile mele se preling sub zare, Frumos arcuite, până-n depărtare, Pește dunga, norii, ca o mângâiere, Unduiesc sub ceruri, blândă adiere. Foșnetul de frunze murmura un cântec, Se pornește vântul, iar, ca un descântec, Sub aripa serii, liniștea se lasă Dealurile mele n-au plecat de-acasă. Străjuiesc, tăcute, cerul și pământul, De o veșnicie tac și-și țin cuvântul, Mereu neclintite, sub sub aceeași lună, Dealurile mele, toate, împreuna. Pe cărări umbrițe, se
DEALURILE MELE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375418_a_376747]
-
meu e plânsul vostru, Neputințe strânse-n urlet, Demnități puse-n căpăstru, Iar atunci vă port în suflet. Și mă rog făr’ de 'ncetare: Cerne Doamne peste lume Pacea ca prin vechi altare, Bucuriile-n cutume. Fă din plânsul meu descântec, Psalm rescris cu jalea firii, De durere să mă vindec Mulțumind Dumnezeirii. Referință Bibliografică: Plâns in leagănul durerii / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Angelina Nădejde : Toate
PLÂNS IN LEAGĂNUL DURERII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375432_a_376761]
-
Și ce bine era să fie curată! Părul îi curgea atât de moale pe umeri încât, de bucrie, îl împodobi cu nuferi și începu să cânte cu glasul ei pe care nu-l mai folosise până acum decât la rostit descântece. Cântecul pluti peste lac, peste pădure și ajunse tocmai în locul unde vâna fiul Împăratului Verde, Prințul Codrin. Auzind acesta sunetele minunate, încălecă pe calul său alb ca zăpada și intră în ținutul vrăjitoarelor să salveze prințesa care credea el că
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
ea se strecură în grădina palatului, culese câteva flori mici și albe care creșteau vraiște pe lângă zid, după care se întoarse cu toate cele trebuincioase în pivniță. Amestecă în pocalul de argint apa cu florile și cu sarea, spuse un descântec și îi ceru dragonului să deschidă gura. Încrezător, acesta o lăsă să îi pună pe fiecare dinte poțiunea preparată și, cât vezi cu ochii dinții crescură la loc, mai puternici și mai ascuțiți, iar durerea încetă ca luată cu mâna
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
Prințul Codrin. Era destul de neplăcut să fie supravegheată, dar Mărul de Aur era prea departe de ferestrele sălii de bal ca să se poată vedea prea clar ceea ce făcea Cora. Fata prinse tulpina pomului între palme și rosti în șoaptă un descântec. Pentru ea, trunchiul se lumină astfel încât putu vedea în miezul Mărului de Aur un vierme uriaș care îl rodea pe dinăuntru. Cora căută prin grădină un timp până găsi un braț de urzici negre care creșteau la umbra zidului. Smulse
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
Codrin în statuia din spatele casei bunicii ei. Lacrimile prinseră a-i curge singure pe obraz căci știa că nu e de joacă cu stră-stră-stră-stră de cinci ori străbunica ei. În cele din urmă hotărî să riște furia bătrânei. Roti un descântec și prințul se putu mișca, chiar dacă nu putea vorbi de șocul de a vedea că fata pe care o îndrăgise nu era decât o vrăjitoare. - Pleacă repede, șopti Cora, altfel nu mai pot face nimic pentru tine! - Nu ești prințesă
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
în căușul palmelor mele, Și cerul să-mi dăruiască, puzderie de stele. Să-mi plângă noian de visuri prin gene, Din gânduri să-mi înalt trainice castele. Să-mi alerge verile calde prin cântec, Din suflet, să-mi rostesc suav descântec. Și norii vieții să-i amestec. În cupe poleite cu jăratic. Să-mi plângă anotimpurile calde pe umeri, Și-n mare să arunc, noian de temeri. Să-mi curgă prin vene puhoi de râuri, Și inima s-o liniștesc cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
în căușul palmelor mele,Si cerul să-mi dăruiască, puzderie de stele.Să-mi plângă noian de visuri prin gene,Din gânduri să-mi înalt trainice castele.Să-mi alerge verile calde prin cântec,Din suflet, să-mi rostesc suav descântec.Și norii vieții să-i amestec.În cupe poleite cu jăratic.Să-mi plângă anotimpurile calde pe umeri,Și-n mare să arunc, noian de temeri.Să-mi curgă prin vene puhoi de râuri, Și inima s-o liniștesc cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
Acasa > Versuri > Visare > DESCÂNTEC DE SOMN UȘOR Autor: Alin Adrian Ciolompea Publicat în: Ediția nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Flutură ușor perdeaua, Vântu-ți suflă peste pleoape Praful auriu din steaua Strălucind în joc de ape. Dormi! Pe ușa din odaie
DESCÂNTEC DE SOMN UȘOR de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372942_a_374271]
-
îl încape, Visul, curcubeu în noapte. Iar, când zorii-s plini de rouă, Să ți-l dărui printre șoapte, Să te mint, râzând, că plouă Și-n miros de mere coapte Să mai dormi un ceas sau două. Referință Bibliografică: Descântec de somn ușor / Alin Adrian Ciolompea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2142, Anul VI, 11 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alin Adrian Ciolompea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DESCÂNTEC DE SOMN UȘOR de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372942_a_374271]
-
muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care a a trăit la Atena între anii 427 - 342 î.Hr. ne vorbește despre gândirea și religia geților: „Tot așa e CHARMIDES și cu descântecul nostru. L-am deprins în tabără de la un trac, unul dintre medicii lui ZALMOXIS, despre care se spune că stăpânesc meșteșugul de a te face nemuritor. Și spunea tracul acesta că medicii heleni pe bună dreptate iau seama tocmai la
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care a a trăit la Atena între anii 427 - 342 î.Hr. ne vorbește despre gândirea și religia geților: „Tot așa e CHARMIDES și cu descântecul nostru. L-am deprins în tabără de la un trac, unul dintre medicii lui ZALMOXIS, despre care se spune că stăpânesc meșteșugul de a te face nemuritor. Și spunea tracul acesta că medicii heleni pe bună dreptate iau seama tocmai la
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care a a trăit la Atena între anii 427 - 342 î.Hr. ne vorbește despre gândirea și religia geților: „Tot așa e CHARMIDES și cu descântecul nostru. L-am deprins în tabără de la un trac, unul dintre medicii lui ZALMOXIS, despre care se spune că stăpânesc meșteșugul de a te face nemuritor. Și spunea tracul acesta că medicii heleni pe bună dreptate iau seama tocmai la
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
Sărbătorile și ritualurile profane asociate cu cele religioase sunt într-o interdependență totală. Floarea CĂRBUNE vrea să arate lumii aceste tradiții ca pe un fapt neînvins de societatea informatică secolului XXI, culegând cu o migală de ceasornicar acele creații inedite; descântece, povești sau legende vechi. Aducându-le într-un volum tipărit, va aduce mari servicii celor care mai persistă să cerceteze viața satului românesc. În lumea satului românesc nu exista nici un fel de respect pentru cei care ocoleau munca, dar cei
FLOAREA CĂRBUNE BIBLIOTECARUL CĂRTURAR...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371263_a_372592]
-
Maria-Dănilă (Șugag, Albă) - Femeia de zăpadă (versuri); ■Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp (versuri); Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului (poeme); ■Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte (versuri); ■Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut (versuri); ■Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua (versuri); ■Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet (versuri); ■Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele (versuri); ■Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme de azima (versuri vechi și noi); ■Daniela Voicu (Brűste, Elveția) - Blue in vitro (versuri
SCRIITORUL SI EDITORUL GHEORGHE A. STROIA A DEVENIT MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345812_a_347141]