79,897 matches
-
interviul" (Libertatea 2831, 1999, 14). E vorba fie de o sporire a expresivității prin anomalia gramaticală - fie, mai curînd, de o pierdere în contextul dat a valorilor specifice articolului hotărît. Oricum, înmulțirea exemplelor ar putea impune ca, în viitor, în descrierea gramaticală a adjectivului românesc să fie rezervat ceva mai mult spațiu unor asemenea construcții.
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia optzecistă se caracterizează în genere prin desubiectivizare. Eului ocolit, suspectat, persiflat i se substituie proiecția obiectivă a lumii, sub chipul descrierii și al anecdoticului, ca un soi de "eliberare" a sa de obligația reflectării. Smuls din făgașul său tradițional, lirismul apare umilit, împins nu atît pe calea spontaneității avangardiste, a absurdului regenerator, cît pe cea - atît de neașteptată, întrucît trasată în
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
constă valoarea ei. Ca dovadă, reproduce un pasaj splendid - în care Mircea Cărtărescu descrie, cu forță vizionară, primirea muzicii de către o ființă omenească - și tocmai acest pasaj îl folosește ca argument împotriva cărții. Iată scurtul comentariu, minimalizator: " Din loc în loc, descrieri anatomice ușor poetizate, altminteri foarte exacte." Și iată acum pasajul din cartea lui Mircea Cărtărescu, care, departe de a cuprinde "descrieri anatomice ușor poetizate", ridică anatomia din "noroiul greu al prozei", o transfigurează (autorul având printre altele și meritul de
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
ființă omenească - și tocmai acest pasaj îl folosește ca argument împotriva cărții. Iată scurtul comentariu, minimalizator: " Din loc în loc, descrieri anatomice ușor poetizate, altminteri foarte exacte." Și iată acum pasajul din cartea lui Mircea Cărtărescu, care, departe de a cuprinde "descrieri anatomice ușor poetizate", ridică anatomia din "noroiul greu al prozei", o transfigurează (autorul având printre altele și meritul de a realiza această transfigurare prin folosirea inspirată a limbajului științific): " Apoi, muzica, asemenea unor unde peristaltice de azur, cobora de-a
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
filmul despre care vorbeam eroina îi explică la un moment dat iubitului ei, american, un descîntec de dragoste. Romanul lui Isidore Isou abundă în scene erotice. Catinca are nenumărați amanți, și nu toți îi provoacă repulsie. Dar Isou alege, pentru descrierea acestor scene, un limbaj naiv metaforizat care le contaminează de un trivial din care nu există scăpare. O oarece imaginație erotică nu i se poate contesta autoarei: scene cu amor în grup, sau de avansuri îndrăznețe între persoane de același
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
îmi exercit dreptul de a plăsmui (uneori din nimic) lumea" (seară de seară, cu cîtă criminală plăcere). Beat de libertatea ce și-a luat-o, poetul se alintă pe sine prin complezente cruzimi. Cînd are o dispoziție mai potolită, așterne descrieri minuțios sensibile, de un ilogism domptat, vecin cu modalitatea lui Mircea Ivănescu: "Desigur se făcuse tîrziu în acea dimineață (parcă/ presărată cu praf de dinamită/ un fitil de/ speranță) desigur ruginise și al treilea cîntat al/ cocoșilor și ce era
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
îndîrjirea autorilor în a dovedi neapărat inteligență și umor, mizînd adesea pe jocurile de cuvinte și pe expresivitatea colocvială. Mai mult decît în orice alt domeniu (și aici nu mai e vorba doar de publicistica românească), în comentariile despre fotbal descrierea tehnică e depășită de pasiune: limbajul precis e ascuns, învăluit, substituit de un cod pentru inițiați, alcătuit în primul rînd din clișee, la origine expresii metaforice și metonimice. În relatarea jocului, jurnaliștii sportivi evită adesea termenii tehnici, cu previzibila lor
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
Fiindcă întîrziam, S. mă îndemnă sever să citesc mai departe. Am continuat numaidecît de astădată cu un fel de complicitate, ca și cum autorul mi s-ar fi adresat personal într-o scrisoare trimisă anume pe adresa mea: Ei povesteau în largi descrieri războaie însemnate, cuceriri de orașe, înfrîngeri și prinderi de regi; iar înăuntru: certurile consulilor cu tribunii, legile agrare și frumentare, luptele dintre plebe și nobilime. Osteneala noastră e închisă într-un cîmp mai strîmt și fără de glorie: o pace publică
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
a absorbit mult din ce era caracteristic acelui veac și mai ales celei de-a doua jumătăți a lui, expunând uneori conglomeratul acesta într-un mod nu pe deplin asimilat. Printr-un fel de gândire inversată, mult mai apropiată de descrierea newtoniană a universului mecanic decât de noile paradigme ale gândirii din timpul său, Adams a încercat să impună principiul ordinii unei realități contradictorii și pluraliste, frământate de forțe opuse." Și iată, în sfârșit, modul ingenios în care este sesizat textualismul
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
din păcate, a nu avea absolut nici o consecință practică pozitivă. Ne-am îndepărtat de ruși doar pentru a face loc celor mai demenți și ticăloși dintre români. Celebrele cuvinte ale lui Paul Goma: "Românii se află sub ocupație românească" sunt descrierea perfectă a unei tragedii naționale. Milioanele de membri de partid, sutele de mii de turnători care au făcut legea în România vreme de o jumătate de veac au lăsat urmele rușinoase de care nu ne putem elibera nici azi. Unul
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
zisa escrocherie... este un bluff" ("Ziua", 322, 1995, 1); "comisia anticorupție este un bluf politic" ("România liberă", 2082, 1997, 3). Definițiile date de dicționarele noastre pocherului - expediat în anii '50 prin simpla formulă "numele unui joc de cărți" - cuprind o descriere (corectă) în care varianta bluf-ului e acceptată, fiind chiar pusă pe același plan cu aceea a combinației superioare: ca joc "în care fiecare jucător dispune de cinci cărți, cu care poate să cîștige dacă are combinația cea mai bună
"A plusa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17056_a_18381]
-
evazioniste ale autorilor: sfințenia extremă, desfrîul fără margini, sau ciudate forme hibride și cuprind "tot felul de vieți experimentale" (Lucian Boia - Desfrîu și sfințenie: doi poli ai imaginarului insular, p. 23). Căutarea Insulelor Fericiților printre formațiunile insulare reale deplasează deseori descrierea în fantazare adăugînd bogății fabuloase sau, după caz, monștrii cunoscuți și necunoscuți ori obiceiuri monstruoase cadrului de multe ori real al relatării. De aceea istoria scrierilor de călătorie oferă un material generos și permite observarea în timp a imaginii insulei
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
fabuloase sau, după caz, monștrii cunoscuți și necunoscuți ori obiceiuri monstruoase cadrului de multe ori real al relatării. De aceea istoria scrierilor de călătorie oferă un material generos și permite observarea în timp a imaginii insulei: insulele între mitologic și descriere rațională (Andrei Pippidi, Insula. Orizonturi mitologice și itinerariu istoric), imaginarul mitic al paradisului terestru în diferitele forme întîlnite în textele irlandeze de secol XII (Philippe Walter, Directorul Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Universitatea Stendhal, Grenoble - Les Îles mythiques de
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
teoriile din Adevăr și metodă e limpede, crede Rorty, că nu există un punct terminus al efortului de înțelegere și cunoaștere a lumii pur și simplu pentru că oricînd putem recontextualiza și astfel inova vechi concepte, oricînd putem afla o nouă descriere a unui fenomen. Cunoașterea e un proiect cu final imposibil pentru că ea este înainte de orice, fiind ancorată în limbaj, reciclabilă. Odată ce acceptăm drept dogmă înțelepciunea gadameriană, speră Rorty, ne vom lecui și de competitivitatea care parazitează de la sfîrșitul secolului 19
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
Telecomunicații din București, lucrează în domeniul apărăturii seismice la Institutul Național de Fizică a Pământului. Pasionat de arheologie și literatura, da la iveală românul istoric Tragă șerpilor, un debut surprinzător prin iscusința narației, prin echilibrul stilistic între relatarea aventuroasa, dramatică, descrierea eficientă, plastică și oralitatea caracterologica captivantă. Bref, e vorba de talent, de o intuiție artistică rar dobândită din primul foc, ceea ce ne face să credem că autorul va fi aproape obligat să se ia în serios și să "recidiveze" cel
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
timp. ("desișul că peria - noaptea neagră că păcura" etc.) Original în sensul de intuiție a dozajului este Adrian Grigore în scenele dinamice, cu personaje aflate la ananghie, urmărite, între viață și moarte, încleștate în confruntări terifiante. Ceea ce nu înseamnă că descrierea chiliei starețului nu emoționează. Deloc comercial, Tragă Șerpilor este un roman de citit în tren în sensul celei mai pasionante lecturi. Datorate și ireproșabilei limpezimi narative. Adrian Grigore, Tragă șerpilor, Editura Albatros, București, 1998, 351 p.
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
Niculescu, Oana, A. S., Valentina, M. T., Dina cu tatăl ei pictorul, Ulpa, Mihai, măreț. Solemnitate. Orga, aștepți să se desprindă din balcon și să zboare ca o corabie cu pînzele umflate". Extrovertirea se săvîrșește și prin ținuta prozastică, prin pura descriere a personajului care poate să nu aparțină lumii interne a autorului, atent a-l fixa în pasta tabloului său vast, compus din nenumărate particule. Beția de nuanțe a realului e copleșitoare: "La Dalles muzică de cameră de Mozart: o biată
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
străine", Magdalena Popescu afirma că sufixul -iot, de origine greacă, ar fi, în limba română, total neproductiv. Lăsându-se identificat în cîteva împrumuturi, sufixul nu ar fi format în română cuvinte noi (unica excepție menționată, derivatul sinaiot, era considerată discutabilă). Descrierea situației, exactă pentru momentul respectiv, ne ajută să înțelegem încă o dată că evoluția limbii nu e lineară, că lucrurile nu sunt date o dată pentru totdeauna și de aceea previziunile sînt riscante. E de ajuns să existe cîteva modele, și măcar
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
chiar acum, trezin-du-mă din somn"); urmează o narațiune fragmentară, plină de puncte de suspensie, dominată de uzul prezentului ("citesc", "Sunt la Dinu Brătianu acasă. Am în mâini un vas cu apă"). Povestirea visului e un text în care devin normale descrierea din afară a acțiunilor persoanei I (dedublate) și exprimarea unor dubii în legătură cu verbele proceselor interioare, controlabile doar de vorbitor. Abundă formulele modalizatoare de incertitudine ("se pare că", "parcă"), expresiile vagului, aproximației ("sau așa ceva", "un fel de"). Transformările petrecute fără a
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
trădează pe autor ("am luat luxul, corupția și formele exterioare a Europei, dar și ideile de dreptate"). Fragmentul de roman se încheie tocmai cînd e adusă în scenă Elena, femeie de o frumusețe rară ("tipul cel mai ideal al frumuseții"). Descrierea ei e excelentă, ca și a lui Tachi Mătiescu "necapabil de a se împotrivi la cea întîi ochire a unei femei ceva frumușele". Recitite azi, încerci, poate, un sentiment de regret că autorul n-a perseverat într-un tip de
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
a binelea golul. Astfel lirismul pare a se răzbuna pe lume ca și pe sine, printr-un discurs sado-masochist. Golul ontologic pare a fi ținta sa urmărită prin intermediul unui gol poetic ce se realizează prin practicile antipoetice ale prozaismului, anecdotei, descrierii neutrale, ironiei, sarcasmului. E o dezabuzare cvasigenerală, o "cădere" într-o zonă în care creația se măsoară, paradoxal, prin factorii care o limitează, o reduc, o compromit. Dar versurile Irinei Mavrodin își îngăduie a urma un traseu contrar. D-sa
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
azi, poate oarecum diferită de aceea de ieri, plasează punctele de greutate exact în aceste locuri de ancorare în realul cel mai concret. Atrage atenția în primul rînd tensiunea care se naște din alăturarea de notații diafane, metaforizante și brutalul descrierii aproape medicale a unui infarct: " Era ora potrivită și eram gata de îmbarcare/ ieșisem din palatul roman,/ la capătul Vilei Borghese,/ unde îmi murise un prieten iarna trecută,/ un prieten cu inima explodînd ca o stea de prea/ multă căldură
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
oamenii să-l desăvârșească, dar omul e precar, imperfect, cumva închis și el nevoie de "scufundări" pentru a descoperi esențialul din el. Stranietatea ființei trebuie înțeleasă și Michaux apelează la joc. Așa inventează popoare, face fișe de zoologie fantastică și descrieri de etnografie imaginară (Călătorie în Marea Garabanie, Noaptea se mișcă, Domeniile mele). Modifică realul pentru a se putea apăra, pentru a-l domina, dar nu fuge de el. Un barbar în Asia este una dintre cele mai interesante cărți despre
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
alături de cele ale lui N. Gane și I. Negruzzi "înfățișează... figuri tipice din popor", fiind deci consonante "cu un întreg curent al gustului estetic în Europa, curent pe care noi îl credem foarte sănătos și în urma căruia romanurile țărănești și descrierile tipice au ajuns să fie prețuite de literaturi, de noveliști". Arta lui Slavici, ca și a celorlalți care creau o astfel de literatură poporană, era deci prețuită pentru că "părăsind oarba imitare a concepțiunilor străine, s-au inspirat din viața proprie
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
amuzant sau grav, după împrejurări. Cînd (re)construiește - ca și Calvino în Cavalerul inexistent - atmosfera Evului Mediu, este atent mai cu seamă la detalii, la mica istorie, la ceea ce se întîmplă în culise. În timpul incendierii Bizanțului, de pildă, îl preocupă descrierea în detaliu a preparatelor culinare servite lui Nicetas, căruia Baudolino îi istorisește între timp peripeții ieșite din comun. În paranteză fie spus, catastrofele, incendiile, epidemiile stimulează apetitul narativ (să ne gîndim, de pildă, la Decameronul lui Boccaccio), astfel de situații
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]