2,278 matches
-
făcea mama pe aragaz. - V-am prins...! Poate că numai pe valea Peșenii (acum i se spune Pesceana!) se numea așa. Numeam ”burta vacii” nisipul rămas ca niște mici maluri după ce se retrăgeau apele, pe care îl băteam cu picioarele desculțe, pana ce începea parca sa tremure, sa vibreze. Ce ne amuza ! Dar sa revin la întrebări...serioase. Ați prins fâțe ? Dar baboi ? FS: Am prins prin mâlul apei nisiparnițe, care ne înțepau la degete. Am prins baboi cu mâna pe la
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Pe_valea_oltetului_alexandru_cetateanu_1344347469.html [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
și ”berbecel” nu îmi aduc aminte. Pe dealurile care ”curg” de la Vâlcea spre Drăgășani, la Amărăști, aveam ca struguri nealtoiți fraga si terra. Apoi mai era si un soi numit ”o mie una” - nici acum nu stiu care era diferența. Ați mers desculț ? FS: Mereu. Pentru plăcerea de a-ți afunda picioarele în pulberea fină a drumului ce ducea de la Stadion la Râpă. Și astăzi, când mă întorc acasă, îmi reiau obiceiurile copilăriei. Apoi, umblatul desculț este sănătos prin contactul direct cu natura
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Pe_valea_oltetului_alexandru_cetateanu_1344347469.html [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
nici acum nu stiu care era diferența. Ați mers desculț ? FS: Mereu. Pentru plăcerea de a-ți afunda picioarele în pulberea fină a drumului ce ducea de la Stadion la Râpă. Și astăzi, când mă întorc acasă, îmi reiau obiceiurile copilăriei. Apoi, umblatul desculț este sănătos prin contactul direct cu natura și prin masarea tălpilor picioarelor. Conform acupuncturii orientale în tălpile picioarelor sunt terminali ai unor nervi reprezentând diverse organe, și aceștia trebuiesc excitați, înviorați. Apropo de fotbal, aveam și o echipă, numită, țărănesc
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Pe_valea_oltetului_alexandru_cetateanu_1344347469.html [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
și-așa o să rămân, Mereu cu gândul dus înspre Ardeal, Cu Dorul lui crucificat la sân... Nu-s nicăieri în lume mai frumoase Că plaiurile-acelea de sub soare, Acolo-mi sunt fântânile rămase Cu setea lor prelinsa în izvoare, Acolo merg desculț în orice clipă, Câtă lumină mă așteaptă-n prag! Și ocrotit de ea, ferit de gripă, Pe fiecare va aștept cu drag. Ce bucurie înaltă mă învesmânta Când scriu poemul dinspre dimineață! Cu fața spre Acasă mea cea sfântă O să
CU FAȚA SPRE ACASA DE PE DEAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1425282997.html [Corola-blog/BlogPost/382741_a_384070]
-
funerar cum înainta încet, printr-o ploaie mocănească, cinicul rege ar fi spus: ”Marchiza n-o să aibă vreme bună azi”. Pe scara doamnei de Pompadour se auzeau deja, așa cum anunțase Voltaire, pașii pantofilor auriți care coborau și cei ai tălpilor desculțe și aspre, care urcau....venea Revoluția. Voltaire Două expresii îi sunt atribuite madamei de Pompadour: 1. ”Apres moi, le deluge” (După mine potopul) sau ”Apres nous, le deluge” (După noi, potopul) este o expresie care aparține fie lui Ludovic al
Madame de Pompadour, viață furtunoasă- ”După mine, potopul” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102285_a_103577]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > A CÂTA OARĂ...(SONET) Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1822 din 27 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului A câta oară drumul ne desparte Desculți să rătăcim printre cuvinte, Să ne scăldăm în lacrimile sfinte Ce-au ferecat trecutul într-o carte? Nădejdea să ne-ndrume înainte- Îți cer să lași regretele deoparte Și nopțile care-au plecat deșarte Se tânguie-n aceeași rugăminte. De ce
A CÂTA OARĂ...(SONET) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1451221743.html [Corola-blog/BlogPost/378617_a_379946]
-
brațe-mi voi ascunde sarea de pe obraji într-un banal rotund de inimă. Și-i voi schimba culoarea. Ai să mă chemi dar nu voi mai veni spre țărmul tău de zbucium niciodată. Valul de frig îmi va încetini umbra desculță și îngândurată. Și-ai să mă uiți apoi într-un final ca pe-o scrisoare-ntr-un sertar de vreme scrisă mărunt, cândva c-un tuș vernal când prea târziul ne părea devreme. Uitarea va fi binecuvântare doar pentru țărmul
SONET ÎNFRIGURAT de AURA POPA în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/aura_popa_1487245629.html [Corola-blog/BlogPost/380518_a_381847]
-
să stea liniștite în ciurdă, ci căutau lanurile din apropiere, fie cu lucernă sau trifoi, care erau mult mai gustoase decât iarba călcată de copite. Astfel că rolul ucenicului ciurdar era destul de greu de acoperit. Dar cum Beldie avea picioarele desculțe, reușea să acopere terenul de luptă. Nuielușa dăruita de moș Lică, era un fel de armă secretă a lui Beldie, căci multe dintre animale nu făcuseră cunoștință cu ea până atunci. Grapă avea un fel de botă de corn cam
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_ciurdarilor_mihai_leonte_1326916139.html [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > DESCULȚĂ PRIN OGRADA CU FĂN Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 674 din 04 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Am părăsit camera în surdină ca și cum m-aș fi aflat în interiorul unei biserici medievale cu mici coloane întunecate, unde abia
DESCULŢĂ PRIN OGRADA CU FĂN de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Desculta_prin_ograda_cu_fan_constanta_abalasei_donosa_1352070372.html [Corola-blog/BlogPost/351258_a_352587]
-
întreaga ogradă să pară de culoarea mării iar căsuța ei de lut și lemn, părea ca un mic castel pierdut unde abia percepeam în zare, Cetatea de Scaun a Moldovei. M-am descălțat de pantofii mei albi și am rămas desculță ca și dânsa să-mi umplu spiritul de mângâierea fânului pe care-l călcam cu milă și mare grijă. Să-mi umplu sufletul de mirosul lui și de imaginea cu care se unduia la picioarele mele retrăgându-se la poziția
DESCULŢĂ PRIN OGRADA CU FĂN de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Desculta_prin_ograda_cu_fan_constanta_abalasei_donosa_1352070372.html [Corola-blog/BlogPost/351258_a_352587]
-
mine nasc atâtea doruri mute, Si tristă, cu speranța, spre toamne mă cobor... Și-n toamne roșii te găsesc la scoala... Tu râzi în sufletele de copii care m-așteaptă, În jocul lor te prinzi și-ți fluturi părul, Alergi desculță-n zori că altădată.... Și îmi pătrunzi în suflet, copila cu pletele în vânt, În mine naște jocul atâta bucurie! Sunt iar copil printre ai mei copii, De suflet mi te-agăți, copilărie! Referință Bibliografica: COPILĂRIE / Gabriela Munteanu : Confluente Literare
COPILĂRIE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1495219523.html [Corola-blog/BlogPost/379484_a_380813]
-
noi. - De unde aveți tenișii? i-a întrebat Klesch. - Ce-s ăia, bre? s-a interesat unul, care a catadicsit să-i răspundă. - Tenișii, bă! De-i purtați voi în picioare ... - A, gumeții ăștia? Ni i-au dat, ca să nu venim desculți ... Klesch a tăcut derutat. Venise cu mine să-i vedem pe moldoveni. I-au trimis să fie înscriși la școala profesională. Că tocmai înființaseră școală profesională pe lângă fabrica noastră și nu erau copii, adică destui elevi localnici înscriși. De aceea
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
Nici urmă de umbră. În clădirea de cărămidă, căzuseră primii eroi ai berii. În căsuțe, apa din pahare era mai caldă ca un ceai. La soare, unele dame dansau...Erau în extaz. Femei de serviciu, contabile, profesori universitari, bibliotecare dansau desculți și se bucurau laolaltă. „E magică ideea asta de sindicat...Dacă nu ne-am afișa diplomele, am fi niște oameni normali...aproape fericiți.” “Hai în căsuță! mă convinge soră-mea. Dacă stăm pe burtă, se poate respira ... “ Am adormit câteva
LA POJEJENA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_pojejena_corina_lucia_costea_1340442517.html [Corola-blog/BlogPost/358353_a_359682]
-
fericirea mea se zbate-n pârg. Mă voi ascunde-n mine, adesea voi ieșii Mă voi lupta cu umbre, cu nopțile pustii Pe portativul vieții cu speranța-n poezii Așteptându-te fericire-n fiecare zi să vii Azi scriu silabe desculțe-n singurătate Cu voi renasc, pășesc pe alt drum Spre cer cu aripi de îngeri într-o carte, Ca pasărea Phoenix din propriul scrum. Dumnezeu este și el acolo, prezent, o constantă fericită în vers: „Azi păși mei pășesc la
UN ZBOR FRUMOS PRIN POEZIE, CU ARIPI DE ÎNGER de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1457857953.html [Corola-blog/BlogPost/384140_a_385469]
-
ne strecurăm adesea. Mereu ne vom prinde de peretele sufletului personajele de aur ale poveștilor, pentru că, de ce să nu recunoaștem, fiecare din noi se regăsește măcar într-o secvență plină de umor a lui Creangă. Fiecăruia îi place să alerge desculț printre secretele copilăriei, când poate ascundeam mamei nebuniile pe care le plănuiam cu iscusință! Oare, cui nu-i place să verse din când în când acuarela gândurilor pe coala albă de hârtie și să aștearnă acolo un pic din năzdrăvăniile
CONCURS DE CREAŢIE PLASTICĂ ,,AMINTIRI CU CREANGĂ” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/_concurs_de_creatie_plastica_aminti_cornelia_viju_1330790731.html [Corola-blog/BlogPost/366397_a_367726]
-
și „hand-made”, îndeletniciri și pasiuni zilnice, dar și sursă de trai, aici, departe de România. La puțin timp după sosirea în Cipru am vizitat-o și m-am convins că intuiția nu m-a înșelat nici de această dată...... XIV. DESCULȚĂ, CĂLCÂND PESTE URME DE FLUTURI..., de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 930 din 18 iulie 2013. Desculță, călcând peste urme de fluturi Marea-mi șoptește-un descântec pe țărmuri Când roiuri de raze, rotindu-se-n cercuri, Pe umeri
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
după sosirea în Cipru am vizitat-o și m-am convins că intuiția nu m-a înșelat nici de această dată...... XIV. DESCULȚĂ, CĂLCÂND PESTE URME DE FLUTURI..., de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 930 din 18 iulie 2013. Desculță, călcând peste urme de fluturi Marea-mi șoptește-un descântec pe țărmuri Când roiuri de raze, rotindu-se-n cercuri, Pe umeri de stânci desenează săruturi. Tăceri de văzduh sângeriu peste gânduri Cu fire de viață-n clepsidre perfide Umbre
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
din valuri Falduri dansând, curcubeice unde, O iolă rebelă prin vremuri fecunde Și zei ponosiți care zburdă pe maluri... Răzbat voci din pietre sub tălpi ostenite Și țipete sparte din luturi aride Afrodite lascive mai trec, insipide, ... Citește mai mult Desculță, călcând peste urme de fluturiMarea-mi șoptește-un descântec pe țărmuriCând roiuri de raze, rotindu-se-n cercuri,Pe umeri de stânci desenează săruturi.Tăceri de văzduh sângeriu peste gânduriCu fire de viață-n clepsidre perfideUmbre zdrelite-n tablouri silfideși-o
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
Toată viața, de când a prins a merge cu/pe picioarele lui, moș Gheorghe a clefăit mii și mii de hectare de glod. Desigur, mai mult desculț decât încălțat. Sigur, umbla și încălțat cu opinci, că altceva era greu de găsit și, mai ales, de cumpărat. Cu astea frământa mii și mii de hectare de omăt. Cu astea călca viscolul și pădurile. La vreme de sărbătoare și
Mă sui pe patul din tindă şi încerc să mor by http://balabanesti.net/2012/12/19/ma-sui-pe-patul-din-tinda-si-incerc-sa-mor/ [Corola-blog/BlogPost/339930_a_341259]
-
a vântului, în voia glodului și a zăpezii, în urechile celor săteni și celor păsări ale acelui picior de plai! l-am auzit și-mi era drag să-l ascult! cum și în dimineața aceea, atunci, când... iată, se apropie desculț, prin colbul verii, se așează lângă mine, pe pragul porții, aprinde încet și molfăie tacticos o țigară din mahorcă și ziar, mă scrutează lung, pe sub streașina sprâncenelor stufoase și albe, oftează o dată, mai oftează o dată, zâmbește enigmatic și răscolitor o dată
Mă sui pe patul din tindă şi încerc să mor by http://balabanesti.net/2012/12/19/ma-sui-pe-patul-din-tinda-si-incerc-sa-mor/ [Corola-blog/BlogPost/339930_a_341259]
-
nr. 2284 din 02 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Nu vezi că e doar o șaradă? De ce nu vrei să mă asculți ? În jur s-au adunat nori mulți Și ploi de dor, vor iar să cadă. În dragoste umblam desculți. Vezi? Gândurile curg cascadă, Lăsând doar ura să se vadă, De parcă nu am fi adulți... Și totuși încă ne iubim, Însă orgoliul nu ne lasă Să recunoaștem că greșim. Dar ploaia este nemiloasă Și cât va ține nu mai știm
SONETUL PLOILOR DE DOR... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dorina_omota_1491144533.html [Corola-blog/BlogPost/342891_a_344220]
-
înlăuntrul meu, până m-a făcut, să sar din pat instantaneu. Am aprins lumina, am ieșit în coridor deși în treacăt am observat că era trecut bine, de miezul nopții, am aprins lumina în coridor și în salonul mare și desculță m-am apropiat de ușa de la apartamentul vrăjitoarei. Deschid ușor fără să fac zgomot, intru în holul aprtamentului său cu pași ușori, de pisică, fiindu-mi de folos lumina din corido, împing ușurel ușa de la dormitorul săi, sperând să nu
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486927076.html [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
rugați să căutăm împreună cu un instructor porthartul cu pricina pe la marginea izlazului și prin zăvoiul din apropiere. Nu mai avea importanță că ne zgâriem în tufișurile de cătină, nu mai avea importanță că ne înțepau mărăcinii, cei mai mulți dintre noi fiind desculți, nu mai avea importanță că părinții ne credeau stând acasă cuminți, dar ni se ceruse ajutorul la fel ca unor oameni mari. Și eram tare mândri de asta. Numai că așa cum se zice, aman bre, ioc porthartul! În cursul serii
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
de mine cea dintotdeauna. Mă apasă, Martie, greutatea frunții. M-am otrăvit de gustul zilelor tale. Dezleagă-mă, dezleagă-mă în ploaia cu stropii galbeni. În ploaia de aur. Mi-a înflorit cafeaua! Insinuantă, galeșă, ușoară, Dă primăvara târgului târcoale. Desculță, visătoare, suverană Încurcă colțul ierbii în cafele. Zglobie, zâmbitoare și vioaie Desprinde de pe umeri toporași Din subsiori culege viorele Și le presară tainic peste-oraș. Desface de la șolduri ghioceii, De pe genunchi, plăpândele zambile, Iar din legatul gleznelor subțire, Incendiază gândul meu
POEME de LUCIA BIBART în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/lucia_bibart_1425884661.html [Corola-blog/BlogPost/353689_a_355018]
-
pălăria plictisită de atâtea riduri și, ca un copac legănat în șezlongul târziului , scârțâi într-un cântec din tine căzut. O emoție de sânge sunt, pe-ale zilelor diguri, oftând într-un val prelins pe obrazul cerului. Mâine, pe strada desculță, pierdută în tropotul trăsurilor, voi trece ca un gând, cu degetu-n gură, indiferent. În geamantanul din tâmple, iarna își va pune resturile, viscolind fraza inimii mânjite de obișnuința lucrurilor. Iar tu, iubito, proverbul pus într-un măr inexistent, o să-mi
PRIMA FILA DIN JURNAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Prima_fila_din_jurnal_george_baciu_1341772723.html [Corola-blog/BlogPost/358022_a_359351]