KorAP: Find »[drukola/base=desecare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...87 >

2,164 matches

Corola-website/Law/165329_a_166658

gradul de folosință a terenului. ... Articolul 3 (1) Federația exploatează, întreține și repară infrastructura de îmbunătățiri funciare situată în afara teritoriului organizațiilor cărora le poate presta servicii de îmbunătățiri funciare și care este în legătură funcțională cu sistemele de irigații, de desecare și drenaj, cu lucrările de apărare împotriva inundațiilor sau de combatere a eroziunii solului, exploatate, întreținute și reparate exclusiv de acele organizații. ... (2) Teritoriul unei federații este suprafața de teren clar delimitată, cuprinsă în cadrul unei părți de amenajare autonome funcțional

ORDIN nr. 118 din 17 februarie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea teritoriului organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi al federaţiilor de organizaţii de îmbunătăţiri funciare. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/165329_a_166658]
de punere sub presiune, prizele unor canale ori agregatele electrice sau termice de pompare, vor fi continue și contigue, fără enclave, și vor cuprinde întreaga suprafață a fiecărui plot de irigații din cadrul teritoriului. ... Articolul 7 (1) Teritoriul unei organizații de desecare și drenaj este necesar să includă întreaga suprafață de teren pe care este situat sistemul de desecare și drenaj sau o parte a unui sistem de desecare și drenaj care poate funcționa autonom, ce va fi exploatat, întreținut și reparat

ORDIN nr. 118 din 17 februarie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea teritoriului organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi al federaţiilor de organizaţii de îmbunătăţiri funciare. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/165329_a_166658]
și contigue, fără enclave, și vor cuprinde întreaga suprafață a fiecărui plot de irigații din cadrul teritoriului. ... Articolul 7 (1) Teritoriul unei organizații de desecare și drenaj este necesar să includă întreaga suprafață de teren pe care este situat sistemul de desecare și drenaj sau o parte a unui sistem de desecare și drenaj care poate funcționa autonom, ce va fi exploatat, întreținut și reparat de viitoarea organizație. ... (2) În cazul organizațiilor de desecare și drenaj la care bazinul de colectare se

ORDIN nr. 118 din 17 februarie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea teritoriului organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi al federaţiilor de organizaţii de îmbunătăţiri funciare. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/165329_a_166658]
fiecărui plot de irigații din cadrul teritoriului. ... Articolul 7 (1) Teritoriul unei organizații de desecare și drenaj este necesar să includă întreaga suprafață de teren pe care este situat sistemul de desecare și drenaj sau o parte a unui sistem de desecare și drenaj care poate funcționa autonom, ce va fi exploatat, întreținut și reparat de viitoarea organizație. ... (2) În cazul organizațiilor de desecare și drenaj la care bazinul de colectare se extinde și în afara suprafeței brute a teritoriului declarat al organizației

ORDIN nr. 118 din 17 februarie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea teritoriului organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi al federaţiilor de organizaţii de îmbunătăţiri funciare. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/165329_a_166658]
de teren pe care este situat sistemul de desecare și drenaj sau o parte a unui sistem de desecare și drenaj care poate funcționa autonom, ce va fi exploatat, întreținut și reparat de viitoarea organizație. ... (2) În cazul organizațiilor de desecare și drenaj la care bazinul de colectare se extinde și în afara suprafeței brute a teritoriului declarat al organizației, suprafața bazinului de colectare exterioară teritoriului organizației va fi menționată specific sub următoarea formă: "suprafață de colectare situată în afara teritoriului organizației ... ha

ORDIN nr. 118 din 17 februarie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea teritoriului organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi al federaţiilor de organizaţii de îmbunătăţiri funciare. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/165329_a_166658]
Corola-website/Law/164530_a_165859

din amenajament. Monumentul naturii Peștera Smeilor este amplasat în interiorul Parcului Natural Apuseni. III.2. Monumentul naturii Pădurea Alexeni, 37 ha, comuna Alexeni, județul Ialomița Descrierea limitelor Limita nordică: este dată de drumul de exploatare agricol 37/4, de la canalul de desecare principal până la punctul cunoscut sub numele de "puțul lui Păun Chiriac"; Limita sudică: este reprezentată de teren agricol proprietate privată (posesor actual-Iacob Dumitru - 2004); Limita estică: este reprezentată de drumul de exploatare agricol nr. 51, de la limita islazului comunal în

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
acest punct, limita se continuă pe cheiul portuar până la pereul canalului SIDERCA, după care urmează pereul canalului Siderca până la intersecția cu drumul național București - Chiciu - Constanța și în continuare acostamentul acestui drum până la borna C.S.A. 344, de unde începe canalul de desecare al limitei sudice al ariei protejate; Limita sudică: din punctul de intersecție al bornei C.A.S. 344, cu canalul de desecare din zona sudică, limita urmează canalul de desecare al zonei agricole până la intersecția acestuia cu canalul de desecare pe

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
drumul național București - Chiciu - Constanța și în continuare acostamentul acestui drum până la borna C.S.A. 344, de unde începe canalul de desecare al limitei sudice al ariei protejate; Limita sudică: din punctul de intersecție al bornei C.A.S. 344, cu canalul de desecare din zona sudică, limita urmează canalul de desecare al zonei agricole până la intersecția acestuia cu canalul de desecare pe direcția nord-sud; Limita vestică: pornește de la intersecția canalului de desecare al zonei agricole din sud cu canalul de desecare pe direcția

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
acostamentul acestui drum până la borna C.S.A. 344, de unde începe canalul de desecare al limitei sudice al ariei protejate; Limita sudică: din punctul de intersecție al bornei C.A.S. 344, cu canalul de desecare din zona sudică, limita urmează canalul de desecare al zonei agricole până la intersecția acestuia cu canalul de desecare pe direcția nord-sud; Limita vestică: pornește de la intersecția canalului de desecare al zonei agricole din sud cu canalul de desecare pe direcția nord-sud, se continuă spre nord urmând linia canalului

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
de desecare al limitei sudice al ariei protejate; Limita sudică: din punctul de intersecție al bornei C.A.S. 344, cu canalul de desecare din zona sudică, limita urmează canalul de desecare al zonei agricole până la intersecția acestuia cu canalul de desecare pe direcția nord-sud; Limita vestică: pornește de la intersecția canalului de desecare al zonei agricole din sud cu canalul de desecare pe direcția nord-sud, se continuă spre nord urmând linia canalului de desecare până la intersecția cu digul de contur al lacului

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
punctul de intersecție al bornei C.A.S. 344, cu canalul de desecare din zona sudică, limita urmează canalul de desecare al zonei agricole până la intersecția acestuia cu canalul de desecare pe direcția nord-sud; Limita vestică: pornește de la intersecția canalului de desecare al zonei agricole din sud cu canalul de desecare pe direcția nord-sud, se continuă spre nord urmând linia canalului de desecare până la intersecția cu digul de contur al lacului Iezer - Călărași, de unde urmează digul de contur al lacului până la intersecția

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
canalul de desecare din zona sudică, limita urmează canalul de desecare al zonei agricole până la intersecția acestuia cu canalul de desecare pe direcția nord-sud; Limita vestică: pornește de la intersecția canalului de desecare al zonei agricole din sud cu canalul de desecare pe direcția nord-sud, se continuă spre nord urmând linia canalului de desecare până la intersecția cu digul de contur al lacului Iezer - Călărași, de unde urmează digul de contur al lacului până la intersecția cu canalul de alimentare care limitează la nord aria

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
zonei agricole până la intersecția acestuia cu canalul de desecare pe direcția nord-sud; Limita vestică: pornește de la intersecția canalului de desecare al zonei agricole din sud cu canalul de desecare pe direcția nord-sud, se continuă spre nord urmând linia canalului de desecare până la intersecția cu digul de contur al lacului Iezer - Călărași, de unde urmează digul de contur al lacului până la intersecția cu canalul de alimentare care limitează la nord aria protejată. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Iezerul Călărași cuprinde luciul de apă (bazine

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
de contur al lacului Iezer - Călărași, de unde urmează digul de contur al lacului până la intersecția cu canalul de alimentare care limitează la nord aria protejată. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Iezerul Călărași cuprinde luciul de apă (bazine piscicole, canale navigabile și desecare), vegetația palustră pe o bandă de 50 m lățime ce înconjoară lacul și bazinele piscicole (stuf, papură, rogoz, etc.) precum și o zonă pajiști umede, culturi agricole și pădure, care fac parte din planurile cadastrale pentru culturi agricole, reprezentate de parcelele

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
m; Limita sudică: pornește la intersecția drumului de pământ cu drumul împietrit DJ 112 B ce merge de la Aninoasa spre Lisnău pe 5750 m până la jgheaburile de adăpare de pe partea stângă a drumului, de unde limita urmează spre vest canalele de desecare spre Ozun pe o lungime de 1750 m, unde ajunge la drumul împietrit. De aici, limita urmează drumul împietrit spre DJ 103 B pe 1125 m; Limita vestică: pornește pe drumul DJ 103B, urmează podul de peste râul Negru și apoi

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
folosință și număr topo) pe baza hărților cadastrale la scara 1:5000, realizate de OCOTA Satu Mare în anul 1986. Limita nordică a rezervației începe din comuna Călinești Oaș de la intravilanul localității Călinești Oaș (parcela A 492) și urmărește canalul de desecare Hc (6/2) 489, Hc (6/2) 482, Hc (7/2) 468, drumul județean Dj 466 (Călinești Oaș - Gherța Mică) până la limita cu comuna Gherța Mică. Pe teritoriul comunei Gherța Mică limita urmărește drumul județean Dj (8) 612 (Călinești Oaș

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
6/2) 482, Hc (7/2) 468, drumul județean Dj 466 (Călinești Oaș - Gherța Mică) până la limita cu comuna Gherța Mică. Pe teritoriul comunei Gherța Mică limita urmărește drumul județean Dj (8) 612 (Călinești Oaș - Gherța Mică), apoi canalele de desecare: Hc (4/1) 617, Hc (4/1) 656, Hc (6/1,5) 674, Hc (6/1,5) 699, Hc (6/1,5) 735, Hc (4/1) 761; digul Cd 726, la limita parcelelor F 1234, A 1238, F 1239, A

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
din satul Turulung Vii. Limita urmărește drumul de exploatare De 1063 (comuna Turulung) până la limita cu comuna Livada și continuă pe malul drept (vestic) al cursului vechi al râului Tur: Hb 1223 (pe teritoriul comunei Livada) până la intersectarea canalului de desecare Hc 1234 (pe teritoriul comunei Turulung). Urmează în continuare canalele de desecare Hc 1284, Hc (4/1) 1257 până la un cătun părăsit cu parcelele cadastrale F 1263, A 1264, aflat la marginea drumului comunal De 505 (Turulung - Turulung Vii). În

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Turulung) până la limita cu comuna Livada și continuă pe malul drept (vestic) al cursului vechi al râului Tur: Hb 1223 (pe teritoriul comunei Livada) până la intersectarea canalului de desecare Hc 1234 (pe teritoriul comunei Turulung). Urmează în continuare canalele de desecare Hc 1284, Hc (4/1) 1257 până la un cătun părăsit cu parcelele cadastrale F 1263, A 1264, aflat la marginea drumului comunal De 505 (Turulung - Turulung Vii). În continuare limita urmărește drumul comunal Turulung - Turulung Vii spre localitatea Turulung până la

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
pe digul drept al râului Tur în intravilanul localității Turulung până la ieșirea din intravilan la Cooperativa de Consum (Cc 255, Cc 254, Cc 250). Din acest punct limita urmărește limita intravilanului localității Turulung (gardurile grădinilor) spre nord și canalele de desecare Hc (7/2) 192, Hc (10/3) 196, Hc (6/2) 233 spre sud-vest, până la parcela cadastrală A 230 de lângă digul drept al râului Tur. În continuare limita este digul drept al râului Tur: Cd (20) 273, până la limita cu

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
drept al râului Tur: Cd (20) 273, până la limita cu teritoriul comunal Halmeu. Pe teritoriul comunei Halmeu limita pornește de pe dig în direcție nordică pe drumurile de exploatare De 1218, De (4) 1150, De 1182, De 1161 și canalul de desecare Hc (4/1) 1163 până la extremitatea nordică a bălții Porumbești, delimitată de drumurile de exploatare De 1158, De (4) 1232, trecând peste calea ferată S atu Mare - Halmeu de-a lungul drumului de exploatare De 1273, trecând la marginea nordică

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
nordică a Pădurii Șvabei pe drumul de exploatare De (6) 1266, și canalele Hc (4/1) 1264, Hc 1263, intersectând drumul de exploatare De 1244 la nord de pășunea Vida Popii (P 1247). Din acest punct limita urmărește canalul de desecare Hc (7/2) 1478 trecând la nord de Pădurea Ristic, și canalul de desecare Hc (6/1,5) 1523 până la digul drept al râului Tur: Cd 1027, urmând pe acesta până granița de stat cu Ucraina. Limita estică a rezervației

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
4/1) 1264, Hc 1263, intersectând drumul de exploatare De 1244 la nord de pășunea Vida Popii (P 1247). Din acest punct limita urmărește canalul de desecare Hc (7/2) 1478 trecând la nord de Pădurea Ristic, și canalul de desecare Hc (6/1,5) 1523 până la digul drept al râului Tur: Cd 1027, urmând pe acesta până granița de stat cu Ucraina. Limita estică a rezervației pornește de la limita intravilanului localității Călinești Oaș de la parcela A 492, urmărind canalele de

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Hc (6/1,5) 1523 până la digul drept al râului Tur: Cd 1027, urmând pe acesta până granița de stat cu Ucraina. Limita estică a rezervației pornește de la limita intravilanului localității Călinești Oaș de la parcela A 492, urmărind canalele de desecare Hc 498, Hc (7/2) 505 până la parcela A 506. Din acest punct limita urmărește digul râului Tur Cd 508 spre est, până la podul peste râul Tur, iar de la pod trece spre sud, între marginea drumului județean Dj 109K (Pășunea

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Din acest punct limita urmărește digul râului Tur Cd 508 spre est, până la podul peste râul Tur, iar de la pod trece spre sud, între marginea drumului județean Dj 109K (Pășunea Mare - Călinești Oaș) și parcela Cat 524 și canalul de desecare Hc(7/2) 525. Limita sudică pornește de la drumul județean Dj 109K (Pășunea Mare - Călinești Oaș) și urmărește canalele de desecare Hc (8/ 2) 541, Hc (8/2) 547, Hc (8/2) 553, drumul de exploatare De (4m) 564, și

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]