10,581 matches
-
în final, un cadru, decupat după forma corpului, se deplasa către acesta, încorporân-du-l ca pe o marionetă neînsuflețită. în 2003, în Punct fix, trei dansatori se mișcau pe loc, derulând fiecare câte un sul de ambalaj culcat la picioarele lor, desfăcându-l cu mâinile și cu picioarele și, concomitent, frământând în mâini un burete, un prosop sau un elastic. Gesturile gratuite nu aveau nici o funcționalitate practică, nici una artistică, nefiind investite cu vreun sens dat de artiști, ci se reluau indefinit vreme
Pătrat alb și dans în întuneric by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9780_a_11105]
-
mai viu, mai uman. Plonjăm în lumea kafkiană a supremei suspiciuni și a denudării totale a vieții altora, cu securitatea în rolul publicului permanent și metodic. Wiesler notează despre obiectivul Lazlo - alias Georg Dreyman: "23.04. "Lazlo" și CMS au desfăcut darurile. Credem că după aceea au făcut sex." Viața celor doi apare transcrisă sec, spre deosebire de transcrierile colegului său de tras cu urechea care termină raportul său într-o notă lirică: "Făclia dragostei arde din nou." Nota ironică coboară în derizoriu
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
film noir cu agenți Stasi, nimic gotic, nimic din descărcarea de adrenalină a filmelor de acțiune. Cu toate acestea filmul are capacitatea de a te lansa într-un montaj tulburător al secvențelor prin care o identitate se face și se desface, un film în care confruntă publicul cu dimensiunea complexă a unui aparat represiv privit din unghiul insolit al unei rotițe defecte în sistem. Wiesler citește la un moment dat poeziile lui Bertold Brecht, ascultă muzica lui Albert Jerska și cel
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
ajungeai să îți pui nemijlocit problema mîntuirii". Se putea o mai convingătoare despărțire de Noica? O decepție mai exact formulată? "Armura" filosofiei cu care junele discipol credea a putea păși sigur de sine ("filosofii au fost întotdeauna infatuați") s-a desfăcut "din cheotori", iar purtătorul său s-a pomenit singur față-n față cu sine, cu "suflețelul" său, "ars de îndoială și patimă ca în ceasul dintîi al vieții"... E drept că deziluzia provocată de Noica apare legată și de-o
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
Potrivit autorului ei demisionează de la chiar menirea lor și, indirect, încurajează confuzia de valori și promovarea subliteraturii. Deranjat de modul în care a fost comentat romanul său Cum se face, Mircea Horia Simionescu scrie: Dacă un specialist programându-se să desfacă și să evalueze, prin lecturi repetate, un roman care țipă la fiecare pagină noutatea unei propuneri de reverificare a interesului pentru narațiune chiulește de la lectura confratelui lăudat și-i ironizează și simplifică demersul și modelul (spune-i macheta), de ce ne-
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
mult, prin foșnetele ei. Faimos avea a fi, pe urmă, și mareșalul eponim prin tocmai foșnetu-i specific de mare, foarte mare șal" (p. 42). Alteori, sub forma unui vis, este reprodus un poem tipic pentru "holorimele lui Foarță". Cuvintele se desfac și se recompun ca într-o litanie, totul sugerează o stare de trezie, dar, paradoxal, și o luciditate textuală capabilă să țină sub control vocabulele ce tind să se revolte: "... cu umbre, lande, doamne în crinolină albă. (În crin, o
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
unor expresii care, luate de sine stătător, nu au nici un înțeles intuitiv. Se ajunge astfel ca un cuvînt, prin succesive distilări ale sensurilor pe care le poate avea în felurite contexte, să capete un miez de semnificație din care se desfac apoi toate înțelesurile explicite pe care miezul le poate sugera. Exemplul clasic e cel al Gestell-ului heideggerian, cuvînt anodin peste care un vorbitor nativ de germană ar trece cu nepăsare, dar pe care Heidegger îl alege anume pentru a desemna
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
conduce este ținută la marginea deciziilor importante. Urmează un șir lung al ororilor economice, sexuale, al intrigilor politice ș.a.m.d. Trebuie să spun că naratorul este un fin observator al acestor medii mai puțin ortodoxe. Dacă Diavolul face și desface intrigi politice și erotice, Îngerul este un marginal și descoperă particulele divine. Ce sunt aceste particule divine? Cele care armonizează ființa, dar și universul. În tot acest joc al planurilor, un rol important îl are și Gilda Tudor. Chiar dacă ea
Lupta Diavolului cu Îngerul by Mariana Criș () [Corola-journal/Journalistic/9922_a_11247]
-
e un învingător. A fost, de altfel, mereu un învingător. Mai prudent decât fratele său lansat pe culoarele puterii politice, a rămas undeva în penumbră. Dacă Nicușor împărțea - ca prim-secretar de județ - butelii și televizoare color, Valentin făcea și desfăcea echipe de fotbal. În imbecilitatea și slugărnicia lor, diverși meșteri ai balonului rotund îi poartă și azi o vie recunoștință: Valentin "le-a asigurat condiții de vis", le-a dat bani și pașapoarte. I-a făcut mari. Un elogiu al
Încă un tango cu Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9910_a_11235]
-
e decis tragic. Se ferește, însă, de a extrage o judecată morală, degetul destinului a apăsat pe trăgaci pentru a ne oferi o șaradă, în cele din urmă, din acest melanj de situații și istorii care se fac și se desfac aparent aleator sub ochii noștri.
Babel : istoria lumii în 4 capitole by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9925_a_11250]
-
mare anvergură și deopotrivă de periculos. Ludicul morbid amplifică, ca și opțiunea pentru androgenitate, pentru jocul pervers cu identități, sexualități, bărbat-femeie, femeie-bărbat, amplifică, spuneam, miza spectacolului. A relației însăși dintre Mefisto și Faust. Luna capătă halou, lupii urlă, pereții se desfac și sîntem poftiți pe tărîmul desfrîului absolut, acolo unde imaginația nu mai are pudori. Faust, spălat, gătit, ajutat să-și deghizeze vîrsta este condus de diavolul androgin în lumea unde totul este permis și se mai poate. Unde perversiunea nu
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
mare anvergură și deopotrivă de periculos. Ludicul morbid amplifică, ca și opțiunea pentru androgenitate, pentru jocul pervers cu identități, sexualități, bărbat-femeie, femeie-bărbat, amplifică, spuneam, miza spectacolului. A relației însăși dintre Mefisto și Faust. Luna capătă halou, lupii urlă, pereții se desfac și sîntem poftiți pe tărîmul desfrîului absolut, acolo unde imaginația nu mai are pudori. Faust, spălat, gătit, ajutat să-și deghizeze vîrsta este condus de diavolul androgin în lumea unde totul este permis și se mai poate. Unde perversiunea nu
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
ale minților rătăcite pe destul de ocolite drumeaguri. E, în ele, o pedagogie superficială, a scufundării în viață și în tabieturile timpului, a mahalalei ascultate în momentele ei de lamento, ca și în cele de frenezie, cînd viața ei colorată se desface în paiete care acoperă, protector, vulgaritatea. Iubitorul de mahalale politicoase, Caragiale, se va fi indignat pe bună măsură. Întîlnirea celor două feluri de a face morală, predi----- cînd-o, și culegînd, sur le vif, consecințele, cîteodată, pe moment, atît de dulci
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
sau Ștefan Zeletin. Dar românul de rând muncește corect și cinstit în afară și ar munci corect și cinstit și la el acasă dacă legile ar fi respectate și aplicate neselectiv, dacă ce s-ar face azi nu s-ar desface mâine, dacă violența și abuzul ar fi coerent și ferm amendate. Romul tâlhar și prezumptiv asasin ce a provocat ridicarea unei țări întregi împotriva românilor poate că nu ar fi comis actul său criminal dacă în România n-ar fi
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
nu putem accepta, din partea altor critici, o rezervă, un contraargument, un punct de vedere diferit? Ceea ce mi se pare cu totul remarcabil în cartea lui Mircea Martin este această capacitate a criticului de a se desprinde de un punct fix, desfăcându-și și desfășurându-și intelectul, ca și sensibilitatea, pentru a capta note străine. Pe un teren al tuturor vanităților, lecturile lui fidele, negrăbite, aprofundate sunt cu atât mai prețioase. Autorul are ceva dintr-un traducător dotat și devotat, extrem de atent
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
o aspră educație. Pesemne că a fost solist la cor, în trupa Henriettei Karl, a cîntat, în orchestră, la flaut, a bătut mahalalele, a arhivat catastife, a scris cronici. Informate, susținute prin călătorii în capitalele unde se făcea și se desfăcea muzica lumii, cu scopul, dat pe față, de a educa urechile prea puțin șlefuite ale compatrioților lui. Interesat de oameni - cum observă, disecîndu-i portretele, Mircea Anghelescu, se dezice repede de peisaje. Nu-l mișcă decît tablourile vivante cu mici curți
Basmele corsarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9240_a_10565]
-
cu un umor negru ciudat, de cartier i-aș spune, pigmentat de un soi de "inocență", de o complicitate a la familia Adams, primitivă, viscerală, contaminată de invazia decisivă a televizorului în intimitate. Scenariile pe care le fac și le desfac cei cinci într-o cameră de hotel, în doar cîteva ore, urmează ficțiunea-model, inspiratoare de pe micul ecran. Cît de sordidă ar fi încăperea, iar scenograful Andu Dumitrescu ne-o pune la dispoziție vizual în toată"splendoarea" ei, televizorul nu lipsește
Întâmplări de la motel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9278_a_10603]
-
există, chiar dacă ea nu va părea prea măgulitoare. Reeditarea romanului Zmeura de câmpie îmi confirmă ceea ce aflasem demult: că autorul acesta atât de inteligent, cu lecturi întinse și aprofundate, cu o mobilitate intelectuală deosebită și o vie curiozitate în a desface mecanismele literaturii, nu se numără printre romancierii de calibru. Punctul lui forte îl reprezintă teoria. E un teoretician al prozei "noi", care adaptează strategiile autenticității camilpetres-ciene la condițiile socio-istorice ale deceniului nouă. Reforma epică din care se naște primul său
Inginerie textuală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9291_a_10616]
-
mai cu seamă la Fasolă, că el era mai slab de înger. ŤSau borâți în pungă, bă, ca-n avion, că intră-n prețul biletului.ť și mai destupam câte o sticlă de suc de roșii la votcuță, și mai desfăceam câte un borcan de patru sute de zacuscă, pe care-l consumam fără pâine, că pâinea se dădea pe cartelă... Viață și acordeoane, băi frate! Nașpa era doar că trebuia să vorbim pe șoptite, să n-audă mișcări boșorogii... da' acu
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
mi-adusese un scăunel, un taburel. Stăteam pe un scăunel de la început. Aveam vreo trei-patru anișori. Și îmi dădea, îmi cumpăra, pe vremea aceea se făceau niște coșulețe de ceară. Niște buchete de ceară, foarte frumoase, cu culori, care se desfăceau, ceara era foarte subțire și se desfăcea. Pe măsură ce evangheliile avansau în lectură, noi stingeam lumânarea și o aprindeam. Mie îmi plăcea foarte mult, o spun cu toată sinceritatea. Nu înțelegeam despre ce e vorba, dar îmi plăcea că stingeam și
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
pe un scăunel de la început. Aveam vreo trei-patru anișori. Și îmi dădea, îmi cumpăra, pe vremea aceea se făceau niște coșulețe de ceară. Niște buchete de ceară, foarte frumoase, cu culori, care se desfăceau, ceara era foarte subțire și se desfăcea. Pe măsură ce evangheliile avansau în lectură, noi stingeam lumânarea și o aprindeam. Mie îmi plăcea foarte mult, o spun cu toată sinceritatea. Nu înțelegeam despre ce e vorba, dar îmi plăcea că stingeam și aprindeam, stingeam și aprindeam. Și-mi plăcea
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
voi oferi în final un antologic tablou al acelui good old time interbelic: "Ceea ce, înainte de război, făcuse farmecul vechii lumi românești (...) nu erau bogăția sau confortul, ci calitatea relațiilor umane. Ele se înjghebau repede, se dezvoltau cu simplitate și se desfăceau de cele mai multe ori fără dramă. O bunăvoință însoțită de oarecare discreție făcea ca un nou venit să fie întâmpinat cu o prejudecată favorabilă, și doar dacă intervenea ceva cu adevărat condamnabil în comportamentul lui se vedea evitat, dar nu mai
Comunismul, așa cum a fost by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9393_a_10718]
-
literaturii române - ba chiar ocupând o poziție centrală în acest ipotetic raft - merita cu asupra de măsură cele patru cronici empatice semnate de câțiva dintre cei mai în vogă tineri critici ai momentului. Și cum începutul și încheierea fac și desfac totul în materie de recenzii, să spicuim: "Orbitor este de-acum un fluture întreg, "cu aripi identice și neasemănătoare" lopătând, fragil și magnific, între abis și înalt"(Sanda Cordoș) sau "E lumea ORBITOR, din care alte civilizații recoltează substanța energetică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
acestea sunt, însă, mai mult sau mai puțin cunoscute. Care a fost, dar, surpriza? Ei bine, într-o bună zi, printre manuscrisele rămase de la poet am dat și peste un cilindru de carton, de circa 60-70 de centimetri lungime și, desfăcându-i capacul, am găsit un sul de hârtie groasă, de bună calitate, amintind de pergament, iar pe el - cules cu o literă mare, frumoasă - imitând scrisul de mână - un lung "Imn de slavă Regelui Carol II", semnat Radu Gyr. Are
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
impresia, vizionînd acest film, că asist la piesa Trei surori a lui Cehov rescrisă într-o cu totul altă cheie emoțională. Filmul strînge laolată mai multe femei, de fapt, avem o societate matriarhală, o lume a femeilor. Femeile fac și desfac, își protejează tainele, au grijă de morți și comunică cu aceștia firesc. O scenă minunată deschide filmul, scenă care mi-a amintit de vechiul sat românesc cu femeile vîrstnice care nu numai că așteaptă resemnate moartea, dar o și administrează
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]