754 matches
-
și 30 km de orașul Roman, fiind dominată de înălțimile Soci și Masa Tâlharilor. Aceste înălțimi sunt acoperite cu păduri de copaci bătrâni, cu aspect monumental, în care predomină stejarul. Întâlnim mai frecvent stejar, fag, plop, salcie și tei. În desișul pădurii se află poieni înverzite, pâlcuri de arbuști și zone ocupate de boschete. Clima stațiunii Strunga este determinată de așezarea geografică, relieful localității, vegetația și structura solului. Pe glob, stațiunea se află în preajma intersecției meridianului de 270 longitudine estică, cu
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
intersecția cu str. Cilieni și str. Proverbului (exclusiv). La est: str. Virtuții (inclusiv) pînă la str. Bisericii, str. Bisericii (exclusiv) pînă la intersecția cu str. Dreptății, str. Rădulescu Isaia (inclusiv), str. Dealul Tugulea (exclusiv) pînă în b-dul Uverturii (inclusiv), str. Desișului cu intrările respective pînă în b-dul Păcii, b-dul Păcii (inclusiv) pînă la str. Moinesti, str. Odgonului, Malinului (toate inclusiv), str. Răsăritului (exclusiv) pînă la str. Liniei, str. Liniei (inclusiv) între str. Răsăritului și str. Cupolei, str. Cupolei (inclusiv) între str.
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
față de puterea cuvântului, de subtilitatea lui, și ușurează înțelegerea, îmbogățind chiar și personalitatea celui ce vehiculează acest limbaj. Adresându-se copiilor și tinerilor, Simion Mehedinți îi sfătuiește să asculte „Miorița”, să „tragă” cu urechea la doinele ce se aud în desișul codrilor „ca să înțeleagă ce comoară de simțire se ascunde în sufletul poporului român”. Cunoscută în peste 930 de variante, de peste o jumătate de mileniu „Miorița” continuă cu aceeași vitalitate artistică să rămână mereu izvorul nesecat mioritic de inspirație al poeziei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vegheat-o pe contesă când a murit și după aceea a plecat la Amsterdam, unde își câștigau existența prostituate de trotuar, de lux sau de cazinouri și cocote de interior. Multe dintre ele erau găsite moarte în hoteluri și în desișurile parcurilor. În Amsterdam, Lucia s-a hotărât să poarte văl pentru a-și ascunde urmele variolei, pentru a-și trăi viața, pentru a-și câștiga existența. Cu toate strădaniile, n-a găsit ceva de lucru care s-o mulțumească, episodic
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
totul alt motiv și marele Iorga zice: „ăTopoarele, securile, ciomegile și ghioagele bătură turbat asupra haitei lupilor, coasele începură să taie holda cruntă a picioarelor cailor turcești. Cu cât ținea mai mult frământarea, cu atât se făcea mai strașnic în desișul zăpăcit al dușmanilor” . Dus de val se lasă și colonelul Gh. Romanescu: „Ziua bătăliei: 10 ianuarie 1475. Ceață groasă. Promoroacă. Se aude, la început înfundat, apoi tot mai apropiat, tropotul greu al cavaleriei turcești (pământul era dezghețat, caii se înfundau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
prădau plantele tinere, îi păsa prea puțin... Părea să trăiască doar ca să stea noaptea și să-și vegheze coliba. Nu-și îngăduia să se gândească la ce se petrecea înăuntru. Veghea doar, până când focurile se stingeau și frigul cobora în desiș, iar el era atât de înțepenit, încât atunci când ajungea acasă la răsăritul soarelui, arăta vlăguit ca după o noapte întreagă de umblat. Sâmbăta următoare urma să se facă o petrecere. Ar fi putut să ceară voie să participe și el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
ridică din nou pușca, ținând-o strâns lipită de el, ca pe un prieten, și privind intens printre copaci, spre tabără. Era încă devreme și purpuriul apusului încă nu pierise de tot de pe cer, deși acolo unde stătea el în desiș era întuneric. În spațiile libere dintre colibe începeau să prindă contur grupuri de oameni care vorbeau, râdeau și se pregăteau pentru dans. Se aprindeau focuri mici de gătit; iar în mijloc se încinsese un foc mare din care țâșneau, o dată cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
grupurilor de oameni care așteptau, asemenea cuiva nesigur dacă era bine-venit; după aceea, trecu pragul colibei sale. Orele se scurgeau și Jonas urmărea dansatorii care țopăiau, și asculta tobele, în timp ce deasupra lui, stelele licăreau, iar păsările de noapte flecăreau în desișul din jur. Se gândea acum stăruitor, așa cum nu-și îngăduise vreodată să o facă, la ceea ce se întâmpla în coliba mică și întunecoasă care își pierdea încet-încet conturul pe măsură ce focurile mureau și dansatorii se retrăgeau la păturile lor. În spatele lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
întors, Jonas n-ar fi putut să se mai ascundă; dar acum mergea înainte cu încredere, deși atent, și se gândea tot timpul cum trăsese de la zece pași în acea antilopă tânără și iute care țâșnise cu o trosnitură din desiș pe câmpul rece, scăldat de lumina lunii. Ajungând la marginea câmpului, acolo unde pogoane întregi de porumb se revărsau până departe cu verdele lor palid sub cupola de stele, Jonas începu să se miște ca o pisică. Vroia să fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
care arăta în acea lumină ca un coteț șubred cocoțat pe catalige. Tânărul se clătina de oboseală și băutură, provocând troznituri la fiecare pas când zdrobea sub călcătura grea știuleții mustind de sevă. Dar antilopa țâșnise ca o suliță din desiș, primise plumbul în piept când sărise și căzuse tot ca o suliță ce coboară spre pământ; nu se poticnise, nici nu se împleticise, nici nu se legănase. Jonas începea să simtă scârbă pentru acest om, nu mai rămăsese nimic din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
îndepărtarea lui de Touraine, se cam termină și cu frenezia „drolatică“. În Pléiade se construiește o minuțioasă listă a lecturilor ce l-ar fi putut influența. Există și un indice geografic al povestirilor. Cu hartă (ca să nu te rătăcești în desișurile erotice ale narațiunii)! Și mai este alcătuit bățos și un glosar al cuvintelor folosite, cu explicații luxoase, delicioase (face să-l citești, pur și simplu e apetisant, promulgă bală!!!). Dar totul este să reușești să intri pân’la gât în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
porumb și mai târziu cartofii. Lângă velniță existau patru grajduri pentru îngrășat vitele cu borhotul rezultat de la fabricație. Zăvoiul Bărănciipădure tânără de salcie, răchită, plopi și lozie situată pe malul drept al Prutului și cu vegetație de baltă. Zăvoi înseamnă desiș de copaci pe marginea unui râu. fi cultivatu moșia. Herghelia domnului Gherghel scote cai frumoși care se vendu cu preciuri bune. Neavând pământ suficient, țăranii lucrau pe moșiile boierești potrivit reglementărilor din perioada anterioară reformei agrare din anul 1864 și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
să înțeleagă unele probleme, invocând felurite motive birocratice în fața solicitanților; în timp ce ministrul român de mai înainte nu era decât domnule ministru (și la care putea ajunge oricine), un înalt funcționar maghiar nu era abordabil decât după nenumărate anticamere, iar prin desișul titlurilor ierarhice abia te puteai descurca. Chiar și vocile critice la adresa administrației ungare au trebuit să recunoască îmbunătățirea simțitoare și eficiența crescută a administrației față de perioada guvernării române. Diferența dintre modul de rezolvare a problemelor gestionate de administrația ungară și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
va face tare. Vei avea o credință și credința te va mântui. Vei avea o dragoste și dragostea te va face bun. Acesta este, tânărul meu prieten, cel dintâi cuvânt pe care Iisus ți-l adresează prin tumultul lumii, prin desișul patimilor cu care nimeni niciodată nu te-a învățat să te lupți, prin transparența viselor tale de inocență, care te mai bântuie din când în când. Iisus te caută, Iisus te-a aflat!". 3 Ibidem: "Să zidim biserici din inimile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
zbor mai puțin rapid, însă cu o mare manevrabilitate, l liliecii respectivi fiind capabili de a efectua cu ișurință rotiri și întoarceri rapide (Norberg și R Rayner, 1987). Aceste însușiri le sunt utile la vânătoare în spații închise și în desișuri, sepciile de Plecotus, Rhinolophus și altele cu o formă a aripilor asemănătoare, precum Barbastella barbastellus, Myotis nattereri, fiind tipice pentru această categorie de lilieci. 2.1.6. Hibernarea În regiunile temperate, liliecii depind de un de un tip de hrană
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
nu-i asta o trimitere la origini mai rea ca înjurătura explicită? Va să zică, beat criță de succese cazi în poarta omului amărât și-l întâmpini cu "spune-mi ce vrei de la viață, că eu nu-i mai aud geamătul de desișul atâtor tonuri în care se răsfiră și nu-i mai pricep noima generală de prea simplă ce e". Grijuliu, pasă-mi-te, sătulul care nu crede flămândului îi ia acestuia din urmă interviu, și-l descoase până ce foamea lui, adusă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de zile, pentru că nici unul din locuitorii satelor din jur, adăpostiți prin păduri, nu îndrăznea să iasă din ascunzișuri de teama lor. Nemaiavând pe cine omorî și jefui în regiunea Bihorului, fiindcă locuitorii satelor umpluseră codrii, mongolii au început a străbate desișurile pădurilor, văgăunile munților și adâncurile văilor, timp de mai bine de o lună de zile și, fiind la vremea secerișului - deci după mijlocul lui iunie -, prinzând câțiva oameni, i-au pus în libertate și i-au trimis să îndemne lumea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și a gheții. Atunci, scrie Rogerius, „din porunca regilor celor mai mari, începurăm să ne retragem cu carele încărcate cu prăzi și mobile de pe pământul jefuit, cu cirezi de vite și turme de oi, căutând la fiecare pas vizuinele și desișul codrilor, pentru ca, ceea ce n-au putut găsi când au venit, să afle acum la întoarcere. Și astfel, retrăgându-ne încet am ajuns în Transilvania, unde rămăsese mult popor și pe unde după trecerea tătarilor s-au ridicat multe cetăți.” Retragerea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
asemenea verbul to go out with, a ieși cu. Oricum ar fi, nimeni nu poate ocoli acest joc amoros. Tinerii americani încep să flirteze încă din perioada pubertății, la petrecerile-surpriză, la balurile din liceu, pe plaje, vara, sau la adăpostul desișurilor stufoase. Cei mai privilegiați dintre ei, cei care au șansa de a-și continua studiile, continuă acest joc amoros pe băncile facultății. Toate week-end-urile studenților, notează Philippe Labro, sunt consacrate, în Virginia de la mijlocul anilor '50, acestor dates, "flirturilor și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
adâncă din care cu greu poți reveni la linia de plutire, adică la circumstanța situată între slăbiciune și perspectiva luminoasă... Ca un "vox clamantis in deserto" speranța își atinge pâlpâirile zării și, aflată în singurătate, trece ca o umbră prin desișuri. Frunza căzută în drum îmi pare ca o nevinovată mirare și mă tulbură lăcomia celui ce înghite până și vaga împotrivire. Ultima dorință ar fi ca somnul ei, sub solzii așternutului nepăsător, să fie un vis fără suspine. Și va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
se vede departe Neamțul și cetățuia înnaintăm mai mult în tăcere. Ici-colo câte un izvor; ici-colo câte o mierlă trece drumul dintr-un tufiș în altul, zburând ușurel la fața pământului; un huruit dulce și înnăbușit de turturea într-un desiș, în văi. În urmă pe Agapia, se adună nouri și tunetul murmură moale răsunând ca o căruță la poduri în depărtare; zăpușeala crește; într-o bae continuă urc și cobor, pe deasupra văilor, pe sub piscuri îmbrăcate în verdele veșmânt al brazilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cât trecem prin acele înverzite pustietăți, peste patruzeci de dealuri și peste patruzeci de văi, nu dăm peste nici o ființă care să ne poată spune o vorbă, să ne poată da o îndreptare. Numai într-un colț de pădure, din desișuri, se arată un cap sperios, care dispare îndată din luminiș, cum dispare aburul în fața soarelui. De prin satul Sirețelului încă, un creștin ne spusese că avem de făcut o bună bucată de drum, pe la moșia cucoanei Roza, prin pământurile lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trec pe de-asupra. Un bâtlan stă neclintit pe o cioată. Pare o statuetă lucie, în colțul unui salon, în umbră, între plante exotice. Lișițe umblă pe aproape. Pui de rață îs la plimbare, iar rața probabil îi pândește din desiș. Trec vulturi. Lopătari. Muete. Pescari. Martin pescarul. Căldura e spăimântătoare. Numai din când în cînd vine o adiere de vânt. La cherhanale, pe când stam în lumina dimineții (îmi aduc aminte), veneau dubele cu pește de pe Dranov, dube românești. Trăgeau 6
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în tăcere, nemișcat și cu ochii ațintiți, deodată am simțit în preajma mea tresăriri de pași. Fără să mă clintesc, am întors ochii și mi-au apărut, oprite grațios la câțiva pași de mine, două căprioare. Ascultau larma din urmă, întrebau desișul dinaintea lor, adulmecau cu botișoarele negre și umede, apoi rămâneau neclintite cu ochii plini de sfială înlăcrămată. Au trecut încet la deal, spre alți vânători, căutând un loc de trecere. În fața unuia din ei, presate de o nevoie mai grabnică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
uzuale, datorită memoriei prodigioase a limbii. O variantă a basmului cuprinsă în colecția D. Stăncescu dă o explicație soporifică somnului fetei în leagăn, care, în colinde, face vegetația să crească exagerat: „S-a suit fata și a plecat cerbul prin desiș, și la ce pas făcea leagănul pornea când înainte, când înapoi lin, și când i se făcea fetei somn adormea copilărește, legănată încetișor” (Telega - Prahova). Ritmul molcom însumează mișcarea repetitivă a leagănului prunciei și dinamica universală a vieții: mișcarea de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]