1,902 matches
-
Filosofie ortodoxă a esențelor spirituale peste pâlpîirile de azur ale geniului creștin și cu câteva ceruri deasupra pretinșilor teologi instituționalizați. Toată urzeala țesăturii contemporane în care existăm este reliefată de lumina cuvântului său hristic, ca o sabie spirituală, epistolară ce despică negura apocaliptică, învolburată numai de nesăbuința indivizilor autohtoni și a confraților alogeni care au decăzut de mult din condiția lor firească de oameni și din Icoana Chipului lui Dumnezeu. Profetul-mărturisitor Ioan Ianolide nu ne vestește apocalipsa, ca să ne înspăimânte, ci
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
fermoar care țese tipsia de marginea cerului, franjuri-copaci care punctează satele, pădurea sau corcodușii de la calea ferată... Echilibrul arhitectural este rupt de o dâră uriașă de praf, de un cafeniu spălăcit, ce se întinde undeva departe, ca o pană de despicat buturugi, încercând să desprindă miriștea de cer... Se aude doar păcănitul tractorului ce trage după el, ca o cometă, praful câmpiei... Mut privirea și o văd pe Rușița, mare, ciolănoasă, pășind rar, rupând iarba cu un zgomot sacadat, rap,rap
CÂNTEC de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341111_a_342440]
-
a prins în tentacule viața... Dar sus, după nori e un Soare Ce-aduce în suflet speranța! Furtuna Cu teamă privesc către cer... Furtuna se-apropie-n goană Un freamăt coboară din munți, E seară...e frig și e toamnă... Lumini ce despică văzduhul Se sting ca o stea neștiută Când bubuie cerul cu groază Și liniștea plânge...pierdută... E toamnă...suspină natura Cu frunze...cu ploaie și vânt... Mai cântă un cânt ciocârlia Dar zborul spre soare e frânt... Adesea în viață
OMAGIU DIVIN 3 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341093_a_342422]
-
NECUNOSCUT Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1136 din 09 februarie 2014 Toate Articolele Autorului CE E ROMÂNUL? I Ca stânca seculară cu valuri ce se luptă, Când marea furioasă din juru-i ar voi, Să-i frângă, să-i despice coroana ei bătută, De vifor și viscoale pân ce s-ar nimici, Dar brațul ei e tare...coroana-i așezată, Înfruntă viguroasă și-n secoli va sta, Cu fală și mândrie, căci marea-nverșunată, Și oceanul nu-i în stare din loc
CE E ROMÂNUL? AUTOR NECUNOSCUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341223_a_342552]
-
de Unchiu, focul împroșca în penumbră scântei. Mi-am petrecut brațul stâng pe după ciubăr și m-am lăsat în genunchi. Înfiorată de răcoarea muntelui, palma dreaptă a străpuns străgheața încet, prin acea semilună ce părea că zvâcnește. Străgheața s-a despicat, mi-a cuprins brațul tot mai adânc înfipt; zărul ieșea pe lângă braț, fierbinte, înroșit de o flamă înaltă ce tocmai țâșnise din foc. În câteva minute, cu mișcări blânde, am sfărâmat străgheața într-un amestec omogen de caș și zăr
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele () [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
ajuns prin 3.000 î.e.n. (cu o paranteză interesantă, găsită pe Wikipedia, în care prima țară cucerită ar fi fost România). În fermele în sistem intensiv, spre deosebire de gospodăriile tradiționale, cu grajduri și cotețe, oamenii au transformat empiricul în știință. Au despicat trinitatea într‑un stufăriș de parametri, pe care îi controlează și îi reglează ca să crească generica performanță. Animalul are un rol de îndeplinit, cu succes maxim. Bunăstarea lui, normată legal și dezbătută moral, nu e doar de dragul bunăstării, ci al
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
gust, are suculență și se poate mânca ușor, am amestecat carnea cu pastă de ardei, muștar boabe, puțin din zeama lăsată-n oală la coacere și două linguri de ketchup. Pasul următor a fost să montez sandwichul după cum urmează: am despicat fiecare chiflă, am uns miezul cu brânză de capră, am așezat un strat consistent de curry de linte (găsiți măcar o rețetă pe aici pe undeva) peste bază, porc peste linte, salată de varză (varză albă, sare, piper și un
Pulled pork sandwich by Chef Adi Hădean [Corola-blog/BlogPost/100186_a_101478]
-
că am să gem sub grele amintiri. 22.12.10 Totuși emigrant Intră primăvara-n noi Și imagini de acasă Se topesc și curg șiroi Hrănind frunza de angoasă. În ciuda mea, planeta moare. Captive păsări plâng de nenoroc, O stea despică sfânta zare, Iar noi suntem tranșați în iarmaroc. Se-aprind viorile în sânge, Iar șerpii se răscoc dormind la soare Și numai crivățul deplânge, Ruina pângăritelor altare. Ne stingem într-o altă noapte Ce vine ca o moarte mondială. Poporul
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
stivuim lemnele în magazie. Am început să le aranjez cu grabă, insă doamna Minica nu avea intenția să terminăm repede. Astfel că ea mi le dădea la mâna și eu le așezăm în stiva. La fiecare aplecare capotul doamnei se despica și sânii i se vedeau în toată splendoarea. Avea sânii rotunzi și destul de frumoși. Mai văzusem eu sâni, insă ai doamnei păreau splendizi și îmi luau ochii. Nu îmi permiteam să visez la ceva. O teamă față de ceva nepermis pătrunsese
IMPACTUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343748_a_345077]
-
să și-i deschidă de teamă să nu se spulbere iluzia că nu trăiește un vis. Gemea ușor de plăcere șoptind cuvinte fără de înțeles. Ștefan se ridică și-i cuprinse buzele între ale sale și cu vârful limbii i le despică, pătrunzându-le mângâindu-i cerul gurii. Minela se lăsă purtată de plăcerea senzațiilor oferite de mângâierile pricepute ale bărbatului de lângă ea. Visa sau trăia aievea tot ce i se întâmplă? Îl luă tandru de gât, îl strânse în brațe și
ROMAN (CAP. NOAPTEA DE TAINA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343751_a_345080]
-
nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Noaptea asta am să mor sinucidere prin înflorire fir-aș Doamne bun actor să joc moartea în neștire Sinucidere prin înflorire toată lumea joacă teatru și ca să nu-mi ies din fire despic firul vieții-n patru Toată lumea joacă teatru fir-aș Doamne bun actor tu ești eu iar eu sunt altul noaptea asta am să mor Sinucidere prin înflorire dragostea să mă respire Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: Amantul morții / Costel
AMANTUL MORȚII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342824_a_344153]
-
Spiritual > MILIOANE DE ȚIPETE - MILLION OF SCREAMS Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 641 din 02 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Milioane de țipete ecou din suflete pierdute în nopți fără sfârșit o urmă o rană în Creație crucea despicată de chin lasă sângele să curgă plânge Duhul cel Sfânt milioane de semeni și voi sunteți români! Million of screams Million of screams echo of lost souls the endless nights trace a wound in Creation cross split of torment give
MILLION OF SCREAMS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343516_a_344845]
-
și spre spectacolul maritim: „valurile scuipă stropi de sare, prova se ridică amenințător și, ca să nu aterizez pe podea, îmi proptesc și mai bine tălpile de dulap. Clipele par minute, corpul navei rămâne suspendat în aer, iar când se prăbușește, despică muntele de apă cu un muget înfiorător [...] Tata-Mare stătea la cârmă legat cu o centură de siguranță, picioarele-i butucănoase crescuseră parcă din podea, era încercănat, avea o barbă cenușie și mi-a făcut semn să dispar. Probabil la fel
CORĂBIILE IMAGINAŢIEI de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344075_a_345404]
-
gânduri și privire Să-ți faci în fiecare seară câte o poză cu aerul ce te înconjoară să știu dacă ești vie și reală și s-o trimiți când crapă ziua în două iar diminețile îmi vin nedesbrăcate și îmi despică dorințele cu gustul tău cu arome de surâs cu vise de îmbrățișări muiate în rouă Ce umed îți e chipul ce l văd fără oglindă ce cald îți e surăsul ce vine pân la mine dă-mi taina ce curge
HRANA ZEILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344174_a_345503]
-
spre ce înalte grădini cu pomi cu mere de aur se ridică. Deasupra durerii și a omului căzut în suferință se înalță o clipă de speranță: copiii și urmele făcute pe cărarea vieții, semnele sub formă de cruce, sau cele despicate de fiară ce se cer pedepsite și uitate. În multe poezii Ana Podaru le condamnă pe cele din urmă, ar dori ca ele să fie chiar șterse cu totul, însă acestea s-a înmulțit fără măsură. De unde sarcina poeziei și
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
caii au venit în fața colibei și și-au vârât instinctiv capetele în bordei la adăpost. Doar trupurile cailor stăteau afară și peste ele curgeau zeci de litri de apă. Când trosnea, parcă se rupea cerul, de ziceai că acum se despică în două, iar fulgerele luminau ca o pălălaie de foc. Era ceva asurzitor și totodată înspăimântător. Nooc că era vară și totul se zvânta repede. Exista atâta sete în pământ, încât nici o cantitate de apă nu era suficientă pentru a
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
de maci, Și visam că părăsesc această lume... Ca un șoim spre cer mă avântam, Și dincolo de lună, voiam să zbor, Spre lumile celeste, și spre hotarul lor. Purtând cu el credința și iubirea, Sufletul se scaldă-n diafan văzduh, Despică nesfârșirea cuprins de bucurie Deasupra, peste mări, peste valuri sparte, Și peste nori, și curcubeu, și mai deaparte. O noapte-ntreagă-am colindat Galaxiile, în lung și-n lat... În zori, când m-am trezit, stupoare, Venise toamna..."coana mare
TOAMNA... VIS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343570_a_344899]
-
pâinea a crescut peste mejdină, Mirosind a ploaie măruntă. Aici sub snopul de raze, în mierea soarelui, Se-ntoarce amurgul în verdele dintr-o tulpină. Așteptând, trec nodurile nopții peste zări Și cocoșii își pregătesc cântecele melancolicelor deșteptări. III Tata despică inima nucului, Tata despică inima mielului Și focul umple ograda de umbre, Focul mielului se varsă-n pământ. Tata se așează în capul mesei cu toată livada, Împărțindu-ne din feliile inimii Și sângele mielului ne curge pe barbă-n
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343684_a_345013]
-
mejdină, Mirosind a ploaie măruntă. Aici sub snopul de raze, în mierea soarelui, Se-ntoarce amurgul în verdele dintr-o tulpină. Așteptând, trec nodurile nopții peste zări Și cocoșii își pregătesc cântecele melancolicelor deșteptări. III Tata despică inima nucului, Tata despică inima mielului Și focul umple ograda de umbre, Focul mielului se varsă-n pământ. Tata se așează în capul mesei cu toată livada, Împărțindu-ne din feliile inimii Și sângele mielului ne curge pe barbă-n jos, Și sevele nucului
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343684_a_345013]
-
drept încă sângera de răutatea monstrului ... Un monstru de om cu inimă de piatră a tăiat frumusețea unui suflet de lumină,aducând agonie zilelor, ... tristețe tuturor anotimpurilor. Și zilele erau întunecate ... soarele tremura,respiram greu aerul durerii. Însuși Iisus plângea,despica cerul pentru a-mi trimite raze rezistente la șocurile prezentului. Nu credeam că este adevărat,clipele păreau veșnicie. Păsări negre purtau amintirile unui fecior neprihănit,lovit mișelește de lacoma beznă ... Cele douăzeci și unu de toamne au fost aduse într-o sicriu
CANDELA IUBIRII de IONEL MARIN în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343688_a_345017]
-
surâs, răbdarea ți-am pus-o la oblânc, cănd înfloreau lumine sfioase că topazul în tainițele firii cutreierai adânc... Și dezgoliți de umbre sub lespedea-nserării alunecam alături, îmbrățișați în carte simțind pe buze - roșu - același gust al sării când despicam genunea în două-a Mării moarte. Dar necuprinsu-acela, nici nu mai știu de vremu-l. Îmi curge mir din gură, când îți rostesc Poemul... Ești iar aici și cine te va smulge? Ești iar aici și cine te va smulge? din
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343707_a_345036]
-
Brățară plurispiralică Confecționată din aur, cu 5 spire și jumătate, având dimensiunile: D = 12 cm, H max = 9,6 cm, grosimea tijei = 6 mm, greutate = 1.136,06 g, lungimea spiralei = 2,50 m. Corpul șarpelui este realizat prin decorare cu două linii incizate, despicate spre coamă. Porțiunea dreptunghiulară aplatizată - coama - are aplicat de 9 ori un decor de liniuțe fine dispuse sub formă de brăduț, perpendiculare pe direcția tijei. Părțile laterale ale coamei sunt decorate cu liniuțe fine în formă de spinare de pește
HOTĂRÂRE nr. 1.255 din 9 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289735]
-
se efectuează după menținerea probei în echipamentul de încercare pe durata precizată în standardul SR EN 12390-18, pe cele două fețe ale secțiunii transversale (obținute prin despicarea probei în zona centrală). Măsurătorile se efectuează după evidențierea prin pulverizarea suprafeței proaspăt despicate cu soluție de azotat de argint AgNO3. Zona de beton, în care au migrat clorurile, se distinge printr-o culoare semnificativ mai deschisă. Din valorile de penetrare individuale (xd1, xd2 ... xdn) măsurate se determină adâncimea medie de penetrare a clorurilor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 24 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287404]
-
1 este reprodusă în facsimil. STEMA comunei Băneasa, județul Constanța Anexa nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Băneasa, județul Constanța Descrierea stemei Stema comunei Băneasa se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea superioară. În partea superioară, în dreapta, în câmp verde, se află un știulete de porumb flancat de câte un spic de grâu, totul de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp de argint, se află un copac
HOTĂRÂRE nr. 1.097 din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288362]
-
Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. STEMA comunei Roșiori, județul Ialomița Anexa nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Roșiori, județul Ialomița Descrierea stemei Stema comunei Roșiori se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat în furcă răsturnată. În prima partiție, în câmp auriu, se află cornul abundenței în culori naturale, culcat spre stânga, din care ies trei spice de grâu de aur, doi știuleți de porumb, un dovleac, trei morcovi, o ceapă, o varză
HOTĂRÂRE nr. 1.100 din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288365]