1,067 matches
-
rare (bibliofilii) colecționau manuscrise autografe, iar în evul mediu codexuri miniate. Ne gândim aici la Petrarca, Jean Grolier (primul bibliofil în accepția modernă a termenului), episcopul Richard du Bury (cancelar al Angliei), Richelieu, Mazarin, Colbert, Frederic cel Mare, de la noi Despot Vodă, D. Cantemir, C. Brâncoveanu, Mavrocordații, cronicarii și umaniștii Ureche, Costin, Neculce, Udriște Năsturel, mitropoliții Dosoftei și Ivireanul, apoi mulți boieri și nobili cu biblioteci impunătoare, toți bibliofili de renume. Vechimea, raritatea, ediția princeps, exemplarul de lux, autograful, ex-librisul, hârtia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
201 D'ALEMBERT, J., 51, 60 DAN, Ilie, 92 DANTE, Alighieri, 20, 60, 194, 239 D'AQUNO, Thomas, 50 DASCĂLU, Nicolae, 256 DAVIDSOHN, M., 106, 235 DEFOE, Daniel, 59 DELAVRANCEA, B. Șt., 111 DEMOCRIT, 111 DEMOSTENE, 111 DESCARTES, René, 213 DESPOT VODĂ, domn al Moldovei (1561-1563), 76 DIACON, Vasile, 115 DIACONESCU, Traian, 115 DIDEROT, Denis, 51 DIMA, Al., 235 DINU, Iulia, 146 DOBOȘ, Vasilian, 74, 256 DOBRESCU, Al., 114, 256 DOINAȘ, Șt. Aug., 222, 237 DONOSE, Vicențiu, 255 DOSOFTEI, mitropolit al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Ioan, 98, 114, 124, 153, 156, 259 HÖLDERLIN, Fr., 106 HOMER, 20, 51, 56, 105, 194, 239 HORAȚIU, 58 HUGO, Victor, 20, 58, 90, 194 HURJUI, Ion, 74, 91, 256 HUSAR, Al., 79, 112, 152 HUXLEY, Aldous, 20 I IACOB, Despotul, 47 IACOB, Gheorghe, 256 IACOB, Lidia, 114 IACOB, Stamati, mitropolit, 48, 160 IACOBAN, Radu Mircea, 124, 256, IANCU AVRAM, 68 IANCU, Vasile, 256 IBRĂILEANU, G., 25, 64, 65, 71, 81, 93, 131 IBSEN, Henrik, 60 IFTIMI, Sorin, 256 ILIE, Emanuela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
conducerea patrimonială a regilor și a altor monarhi care își extindeau rolul din ce în ce mai mult. Erau numiți "miniștri" care să se ocupe de trezorerie, de problemele justiției sau de bunăstarea și puterea armatei. Ulterior, conducătorii care au ajuns să fie numiți "despoți luminați" și care doreau să își dezvolte țara din punct de vedere economic au început să numească miniștri responsabili cu lucrările publice. Aceasta a dus la o guvernare ce ar trebui definită ca birocratică: cu alte cuvinte, guvernarea monarhilor absoluți
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Conștient de situație, probabil, I.I. Bumbac în 1884, schimbă subtitlul în: Revistă științifică-literară. Aurora devenise un organ de presă aparținând persoanei I.I. Bumbac. Acesta publică manuscrisele codicelui de la Voroneț, studiul Din istoria limbii și literaturii române, o critică la drama Despot Vodă, de Vasile Alecsandri, poezii de D. Petrino, alte și alte studii de istorie și filologie nesemnate. Devenind o publicație fără răsunet, Aurora, ca și Foaia Societății, își dă sfârșitul și din lipsă de fonduri. În raport cu „Foaia Societății”, Aurora Română
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sau persoane dispărute când au În față expresia cea mai eclatantă a „ideii” - persoana Însăși a Șefului, care, În marea sa generozitate și forță, se lasă mumificat În viață, intrând În pielea acelei „statui vii” pe care o visează popoarele. Despotul asiatic, e drept, dar, În fapt, orice despot adevărat care acceptă de a „sprijini Istoria”, de a „cunoaște Adevărul” și de a desemna, fără odihnă, dușmanii. Deoarece, se știe, dușmanii sunt la fel de necesari puterii ca și slujitorii, ba, uneori și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cea mai eclatantă a „ideii” - persoana Însăși a Șefului, care, În marea sa generozitate și forță, se lasă mumificat În viață, intrând În pielea acelei „statui vii” pe care o visează popoarele. Despotul asiatic, e drept, dar, În fapt, orice despot adevărat care acceptă de a „sprijini Istoria”, de a „cunoaște Adevărul” și de a desemna, fără odihnă, dușmanii. Deoarece, se știe, dușmanii sunt la fel de necesari puterii ca și slujitorii, ba, uneori și mai și, iar marea artă a despotului este
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
orice despot adevărat care acceptă de a „sprijini Istoria”, de a „cunoaște Adevărul” și de a desemna, fără odihnă, dușmanii. Deoarece, se știe, dușmanii sunt la fel de necesari puterii ca și slujitorii, ba, uneori și mai și, iar marea artă a despotului este de a inspira acea spaimă supușilor - pe care cei care-l calomniază o numesc teroare! - ce este magnifică tocmai prin iraționalitatea ei. Și dacă un tiran sau altul Îi pedepsește pe cei care nu se supun sau fac greșeli
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care-l calomniază o numesc teroare! - ce este magnifică tocmai prin iraționalitatea ei. Și dacă un tiran sau altul Îi pedepsește pe cei care nu se supun sau fac greșeli În aplicarea capriciilor sale, numite legi, ei bine, marele Tiran, Despotul istoric pedepsește, de la un moment dat, fără nici o noimă, distrugând nu numai orice legătură Între cauză și efect, dar desemnând prin voința sa teribilă și imprevizibilă pe oricine ca posibil recalcitrant, ca posibilă victimă. În „principiu” - ce sinistru sună acest
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
focul ce aprinde din nimic mii de hectare de pădure și oceanul ce ridică valuri cât casa. Și nu e de mirare că atunci când dușmanul secular Îți invadează teritoriul, toți se ridică, cu mic-cu mare, se adună În jurul „bunului Despot” și Îl ajută să scape de necaz, iar mai marii lumii Îi strâng emoționat mâna. Nu ai cumva impresia, În fața unei asemenea Figuri, de a trăi Încă o dată Istoria și priveliștile ei mărețe de groază, iar vechile idei și principii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
domn, în 1522 pe Radu de la Afumați, în Țara Românească, în 1527, boierii și țara pe Petru Rareș, în 1546 pe fiul lui Petru, Iliaș Rareș, iar în 1552, pe Alexandru Lăpușneanu. Același ceremonial se petrece și la înscăunarea lui Despot Vodă în 1562. De data aceasta, Ferhat aga, era cel care trebuia să-l înscăuneze pe Despot, spunea că nu a putut să o facă, deoarece acesta nu a ieșit din cetate, „pentru a face această ceremonie în câmp deschis
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Rareș, în 1546 pe fiul lui Petru, Iliaș Rareș, iar în 1552, pe Alexandru Lăpușneanu. Același ceremonial se petrece și la înscăunarea lui Despot Vodă în 1562. De data aceasta, Ferhat aga, era cel care trebuia să-l înscăuneze pe Despot, spunea că nu a putut să o facă, deoarece acesta nu a ieșit din cetate, „pentru a face această ceremonie în câmp deschis cum e obiceiul acestei țări”. Așadar, Ureche și istoricii români nu au fost „înșelați” numai de Letopisețul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost înfrânți și puși pe fugă și în toată ziua aceea și noaptea și până la miezul celeilalte zile n-au încetat să ucidă turci așa că mai toți au pierit și puțini au scăpat”. Văduva sultanului Murad II, țarița Mara, fiica despotului Gheorghe Brancovici, spunea că „Niciodată armatele turcești n-au suferit un dezastru atât de mare”. Pierderile oastei otomane au fost uriașe: 40.000 de morți și 4.000 de prizonieri. Unii dintre prizonieri au vrut să se răscumpere pe 4
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pregătirile făcute de Matei au avut ca scop cucerirea cetății Șabațului (Sabać). După un asediu de o lună de zile, 16 ianuarie-16 februarie 1476, cetatea era cucerită de către o armată condusă de Vlad Țepeș și de Vuc, un urmaș al despoților sârbi. În timp ce era asediată cetatea Șabațului, Matei Corvin îi scria regelui Poloniei, la 29 ianuarie 1476, informându-l că este pregătit să pornească o mare companie contra turcilor. Această scrisoare este foarte prețioasă pentru noi, deoarece aflăm din sursă autorizată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noștrii purtau plete lungi, iar de atunci au început a le reteza și tunde”. Atât de puternic a fost șocul psihologic provocat de lupta din Codrii Cosminului încât, în 1563, polonii conduși de Albert Laski, care veniseră în ajutorul lui Despot, întorcându-se prin aceiași Codri, „după ce au înaintat în acest chip, scria Antonio Maria Graziani, fără a se fi ivit niciodată dușmanul, a pătruns frica în ei, să nu li se fi pregătit vreo cursă; și grija și bănuiala lor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moșiile sale, și veniturile sale sunt sporite mult de aceste iarmaroace. Vătafii aduc domnului în visterie, pe fiecare an, până la 400.000 bani de aur...” În afara vitelor crescute pe braniștele domnești, domnul percepe dijmă (desetină) de la locuitorii țării. În 1563, Despot trimisese în Polonia 1425 de vite mari pentru achitarea unui împrumut de 165.000 de florini. În numele domnului se percepea desetina (dijma) din oi, numită gorștină, la fel numindu-se zeciuiala din porci. Exista o dare în vaci și oi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
importanți boieri din sfat. Tot aici s-a retras cu Doamna Ruxandra, după ce Despot-Vodă l-a învins pe Lăpușneanu în bătălia de la Verbia, pe Jijia (17-18 noiembrie 1561), fapt menționat de Grigore Ureche în Letopisețul său: „dacă se bătu cu Despot și după ce pierdu războiul, fugi în jos spre Iași și de acolo își luă doamna și fugi la Huși”. Aici se strădui să-și adune oaste din țară și să-l înlăture pe Despot cu ajutorul turcilor, dar n-a reușit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Letopisețul său: „dacă se bătu cu Despot și după ce pierdu războiul, fugi în jos spre Iași și de acolo își luă doamna și fugi la Huși”. Aici se strădui să-și adune oaste din țară și să-l înlăture pe Despot cu ajutorul turcilor, dar n-a reușit. Urmărit de noul domn, Alexandru Lăpușneanu a părăsit târgul Hușilor, pornind spre Chilia, iar de acolo la Constantinopol. Urmărindu-l pe Alexandru Lăpușneanu - scrie Grigore Ureche -, Despot Vodă „au poposit la Iași, apoi la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din țară și să-l înlăture pe Despot cu ajutorul turcilor, dar n-a reușit. Urmărit de noul domn, Alexandru Lăpușneanu a părăsit târgul Hușilor, pornind spre Chilia, iar de acolo la Constantinopol. Urmărindu-l pe Alexandru Lăpușneanu - scrie Grigore Ureche -, Despot Vodă „au poposit la Iași, apoi la Huși. Și n-a venit cu puțini oameni, nici cu pace, ci tot cu război”. Între cele două domnii ale lui Alexandru Lăpușneanu, peste aceste ținuturi s-au năpustit tătarii „ca niște câini
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iași (Iaz) și Huși (Hwz) împreună cu parte de jos a țării în această retragere a lui Tomșa au fost pustiite de turci și tătari, și date ca pradă din voia lui Alexandru...” După victoria asupra lui Alexandru Lăpușneanu, Iacob Heraclid Despot, rămas în istorie cu numele de Despot Vodă (1561-1563), domn de religie protestantă, cel care a fondat Schola latina (gimnaziul) și biblioteca de la Cotnari, a plecat spre Suceava. O mare campanie antiotomană a desfășurat, în 1574, Ioan Vodă cel Viteaz
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de jos a țării în această retragere a lui Tomșa au fost pustiite de turci și tătari, și date ca pradă din voia lui Alexandru...” După victoria asupra lui Alexandru Lăpușneanu, Iacob Heraclid Despot, rămas în istorie cu numele de Despot Vodă (1561-1563), domn de religie protestantă, cel care a fondat Schola latina (gimnaziul) și biblioteca de la Cotnari, a plecat spre Suceava. O mare campanie antiotomană a desfășurat, în 1574, Ioan Vodă cel Viteaz (1572-1574). După ce a ieșit învingător în luptele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
germanizat, zicându-și, sugestiv, "Dr. Vratsch", nume sub care a ajuns să câștige în puțini ani o avere importantă. * UN CAZ SPECIAL, ISTORIC, se înscrie, în capitolul acesta plin de personalități dubioase și implicate, deseori, în politică: este celebrul caz DESPOT VODĂ, un personaj foarte cultivat, care frecventase universități celebre, precum Padova, Leyda, Bologna, Montpellier și altele, unde asistase ca student înscris sau neînscris. (Am publicat acest caz, care a avut repercusiuni importante în istoria Moldovei, în Orvosi Szemle, 1969, XV
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
personaj foarte cultivat, care frecventase universități celebre, precum Padova, Leyda, Bologna, Montpellier și altele, unde asistase ca student înscris sau neînscris. (Am publicat acest caz, care a avut repercusiuni importante în istoria Moldovei, în Orvosi Szemle, 1969, XV, 1.) Numitul Despot Vodă, domn al Moldovei în perioada 1557-1563, a fost prototipul personajului "medic", neconfirmat de nici o diplomă, dar frecventând, pe durata studiilor medicale, cursurile celebrei Facultăți și Medicină de la Montpellier, cea mai reputată universitate medicală a timpului. Fusese și student în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de învățați ai timpului, introducând, în planurile lui, o școală în stil occidental pur cavaleresc, invitând profesori celebri, dar în exclusivitate catolici. Instituția urma să devină o înaltă academie cu limba de predare latină. Iacob Eraclide (numele patrimonial al lui Despot Vodă) a intrat într-un conflict cu nobilimea autohtonă și a fost ucis, proiectul ambițios rămânând doar un episod celebru în medicina medievală din Moldova. PREMISELE ȘTIINȚIFICE LA A 160-A ANIVERSARE* ȘI PESTE CINCIZECI DE ANI Se adună anii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
veșminte suprapuse, si e bodat cu perle în tehnica „pointe de Venise” : , (...) „Diadema de pe capul domnului” este descrisă de către Pavel Chihaia, autorul unui impresionant studiu despre monumentele și miturile de la Curtea de Argeș, ca o „scufă cu un burlet circular, cum purta despotul Olivier ( ...) pe la 1348, iar centura cavalerească brodată cu mărgele scumpe se închidea cu o Analizând mormântul, istoricii observă că au existat două faze de sculptură; un sculptor local mai puțin talentat decât cel care a realizat piatra de mormânt ( probabil
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]