1,412 matches
-
de zid, ar reuși să ajungă la fereastră. Era un sistem metalic cu picioare cimentate într-un sol de beton. După ce se chinui cu el câteva minute, Gosseyn se dădu înapoi. - O celulă fără uși, zise, și liniștea. Spiritul se destinse. O liniște incompletă. Erau zgomote, mișcări, mers încolo și încoace, palpitația slabă a unor glasuri. Această temniță făcea parte dintr-o construcție mai largă - cum îi zicea femeia? - refugiul Discipolului. Încerca să și-o reprezinte când Jurig zise în spatele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
neclar. Mâna intră într-un buzunar și ieși cu un mic aparat analog unui evantai. Îl ridică și apăsă pe trăgaci. Nu se întâmplă nimic. Gosseyn înaintă și-i luă arma din mâini. Yanar nu se împotrivi. Figura îi era destinsă, dar ritmul nervos îi atesta teama. Era uimit că arma lui, fragilă în aparență, dar puternică, îl trădase. Gosseyn se îndepărtă câțiva pași și examină instrumentul. Nervurile radiale care constituiau antena, tipice, confirmau, dacă mai era nevoie, natura energiei utilizate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Avem timp destul pentru cină. - Cină! repetă ca un ecou Gosseyn. Apoi zâmbi și clătină din cap. Într-un fel se scuza. Era grozav de înfometat, dar aproape că uitase de existența acestor instincte normale. Va fi plăcut să se destindă nițel. Cina. Gosseyn se uită la tânăra servitoare care-i umplea un pahar cu cocktail care conținea bucăți dintr-o materie asemănătoare cu peștele. Așteptă ca și Yanar să fie servit de una din slujnicele mai în vârstă și schimbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
spiritul dumitale, când prevezi? Femeia răspunse, gravă: - Este ceva automat. - Vrei să spui că nu urmați o metodă anume? - Păi,.. - Faci o pauză? Te gândești la un obiect? Ești obligată să-l vezi? Leej zâmbi, chiar și Yanar parcă se destinse, aproape amuzat, oarecum ironic. Ea spuse: - Se vede. Atât. Nu e ceva la care să te gândești. Acesta era deci genul de răspunsuri pe care se mulțumeau să le dea. Ei erau diferiți. Erau speciali. Răspuns stupid, pentru oameni stupizi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
ochii deschiși fără să clipească și fixă un punct strălucitor pe zid, mai sus decât el. Plic, plic, plic. Un sunet regulat, ca bătăile inimii. Bat, bat, bat, cald, cald, cald - transpunea semnificațiile. Atât de cald încât toți mușchii se destindeau. Plic, plic, plic, destinde-te, destinde-te... A fost o vreme în istoria omului pe Pământ, când se folosea șocul ritmic al unei picături de apă pe frunte pentru a înnebuni pe cineva. Firește, acum nu-i cădea pe cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
înnebunească, pentru că i se spusese că va înnebuni, pentru că era absolut convins că acest procedeu cauza nebunia. Dacă ar fi crezut cu aceeași intensitate că ar produce înțelepciunea, efectul ar fi fost tot atât de mare în acest sens. Plic, plic, plic. Destinde-te, destinde-te, este atât de ușor să te destinzi: pe Pământ în spitalele în care erau duși oamenii cu comoții fizice sau nervoase, baia caldă constituia prima etapă a destinderii. Dar numai dacă nu se luau alte dispoziții, tensiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
absolut convins că acest procedeu cauza nebunia. Dacă ar fi crezut cu aceeași intensitate că ar produce înțelepciunea, efectul ar fi fost tot atât de mare în acest sens. Plic, plic, plic. Destinde-te, destinde-te, este atât de ușor să te destinzi: pe Pământ în spitalele în care erau duși oamenii cu comoții fizice sau nervoase, baia caldă constituia prima etapă a destinderii. Dar numai dacă nu se luau alte dispoziții, tensiunea revenea repede. Convingerea, iată elementul vital, o convingere suplă, empirică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
de credința că ar trebui să se întâmple ceva, deși aceasta întărea convingerea. Era nevoie de timp. Multe din amintirile îngropate voluntar ar trebui aduse rapid la lumină înainte ca remediul să acționeze asupră-le. Prințul Ashargin nu se va destinde într-o singură zi. Oricum, când Nirena bătu ușor la ușă, se pricopsise nu numai cu tihna echivalentă unui ceas de somn, dar și cu o orientare psihanalitică pe care împrejurările nu i-ar fi înlesnit-o altcumva. Se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
clipitul relaxant. Gosseyn se gândea că, dacă s-ar putea, stând închis în corpul lui Ashargin, să descopere o metodă automată de relaxare pentru creierul său secund, ar obține fotografii mai rapide și mai precise în scopul similarizării. Cum să "destinzi" un creier secund? prima tentativă, evidentă: relaxarea țesuturilor împrejmuitoare. Astfel, încercă să "relaxeze'' vasele sangvine ale cortexului, talamusului, și subcortexul, unde trebuie să se găsească creierul secund embrionar al lui Ashargin. Prin asociație, toate celulele din jurul vaselor sangvine se vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
glasul înregistratorului formula sugestia, el elimina metoda utilizată cu propriul său creier secund pentru a obține o zonă memorizată. Trecură două ore. Ajungea la un punct, de unde putea să urmeze indicativul și să se gândească la altceva. "Destinde-te... privește... destinde-te... privește " Asasinatul ar trebui planificat cu mare grijă dacă Enro era în permanență supravegheat de gardieni care-l observau prin niște găuri ascunse în pereți. "Destinde-te... privește destinde-te... privește...". Mai multe eventualități, firește. Fiindcă Ashargin era cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
indicativul și să se gândească la altceva. "Destinde-te... privește... destinde-te... privește " Asasinatul ar trebui planificat cu mare grijă dacă Enro era în permanență supravegheat de gardieni care-l observau prin niște găuri ascunse în pereți. "Destinde-te... privește destinde-te... privește...". Mai multe eventualități, firește. Fiindcă Ashargin era cel care urma să atace, trebuia avută în vedere poziția prințului în ansamblu. Presupunând că Gosseyn și Ashargin vor pieri săptămâna viitoare, va fi pus în acțiune automat corpul de înlocuire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
vedere poziția prințului în ansamblu. Presupunând că Gosseyn și Ashargin vor pieri săptămâna viitoare, va fi pus în acțiune automat corpul de înlocuire cel mai la îndemână pentru Gosseyn, adică, în atari împrejurări, Zeul Adormit de pe Gorgzid? "Destinde-te... privește... destinde-te... privește..." Dacă acest caz era efectiv ultimul, Gosseyn sesiza interesul planului. Încerca să-și imagineze efectul produs de un Zeu Adormit ridicându-se pentru a-i înfrunta pe Enro și Secoh. "Destinde-te... privește... destinde-te... privește..." Lui Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Gorgzid? "Destinde-te... privește... destinde-te... privește..." Dacă acest caz era efectiv ultimul, Gosseyn sesiza interesul planului. Încerca să-și imagineze efectul produs de un Zeu Adormit ridicându-se pentru a-i înfrunta pe Enro și Secoh. "Destinde-te... privește... destinde-te... privește..." Lui Gosseyn i se păru că trebuia să se ocupe personal măcar de o discuție preliminară. Dacă evenimentele se vor derula efectiv conform planului, mai avea de făcut o verificare. Se gândea că Zeul Adormit era unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
apropia de vârf, un panou lunecă și dezveli partea superioară. - În genunchi, zise Secoh cu glas energic, și VEZI! Stând în genunchi, Gosseyn văzu umerii, o parte din brațe și a toracelui și capul celui culcat înăuntru. Figura uscățivă era destinsă, buzele ușor întredeschise. Era figura unui bărbat la patruzeci de ani cu un craniu voluminos; expresia feței părea, în mod curios, goală. Bărbatul era frumos, dar numai din cauza simetriei și liniei obrajilor și oaselor. În rest, avea un aer tâmp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
consacrându-se acestei ocupații. Stupefacția pe care o încerca ea însăși să se vadă acționând astfel făcea ca intimitatea operației să fie perfect normală. El nu era Enro, care, pentru a fi fericit, voia mâini duioase de femei - dar se destindea și o lăsa să-i maseze picioarele, brațele, spatele. Ea se dădu la o parte în sfârșit și observă tentativele lui ezitante de a se ridica în capul oaselor. Pentru Gosseyn, această neputință era derutantă. Nu pentru că nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
serioasă. - Ți-am spus că va fi acum, dar mă gândeam că va fi, ca de obicei, un blocaj momentan. Gosseyn încuviință. Hotărâse să doarmă până în momentul bruiajului. Acesta era momentul. Se culcă din nou închise ochii și. deliberat, își destinse mușchii vaselor sangvine ale creierului, conform unui proces hipnotic simplu. Aceasta părea metoda cea mai normală de reducere a fluxului cerebral. Și după aceea începu să nu mai știe ce să facă. Cum se poate opri viața inimii sale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
el. Voi părăsi poate această navă dar voi reveni. După un timp își aminti de una din zonele memorizate, de pe Venus, cu două luni și jumătate în urmă. Percepea fluxul ritmic și slab al creierului secund. În mod deliberat se destinse așa cum făcuse pe pat. Simți modificarea amintirii. Se alterase vizibil. Simți cum creierul urma schema modificată. Erau mici întreruperi, salturi. Dar de fiecare dată. imaginea fotografiată în mintea lui se năștea, precisă, clară - deși diferită. Închise ochii. Nici o schimbare. Transformarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
de a pune mâna pe distrugător. Nu încercă să modifice traseul. S-au putut întâmpla atâtea între timp, deși nava părea să fi rămas exact așa cum o lăsase. Creierul pipăia în căutarea curentului magnetic și nu găsi nimic anormal. Se destinse și se căzni să vadă ce urma să se întâmple. Dar pe singura imagine pe care o obținu, a postului, nu apărea nimeni. Aceasta îl conduse la o întrebare: "Unde să mă duc acum?" Să se întoarcă la nava de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
în propriul corp și se opri fără voie, Este posibil ca aceasta să-l fi salvat în acest moment. Rămase nemișcat și se gândi din nou la vechea metodă de destindere cortico-talamică, metodă utilizată pentru condiționarea neofiților. "Acum eu mă destind, își zise, și toți stimulii parcurg ansamblul sistemului meu nervos, de-a lungul măduvei, până la talamus, trec de talamus, și ajung în cortex, traversează cortexul și în acest moment, numai în acest moment, trec din nou prin talamus și revin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
cortexul meu." Aceasta era soluția. Aceasta era toată diferența care-i separa pe supraoamenii non-A de oamenii-animale din galaxie. Talamusul, sediul emoțiilor, cortexul, centrul discriminării, integrate, echilibrate într-o asociație strânsă și minunată. Emoții nu eliminate, ci îmbogățite și destinse prin asociere cu această parte a conștiinței, cortexul capabil să guste un număr infinit de variații subtile în fluxul impresiilor. Prin tot palatul se luptau oameni într-o panică crescândă împotriva forței deosebite care-i lovea. Când panica aceasta va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
fi fost motivul, rezultatul era o făptura ale cărei acte sunt controlate exclusiv de talamus. Și-o imagina cu mare ușurință pradă unei comoții nervoase. Continuă s-o supravegheze din umbră. La capătul celor zece minute, fata se ridică, se destinse întinzându-și brațele și se reașeză. Își scoase pantofii și, răsucindu-se, se întinse pe iarbă. În clipa aceea îl văzu. ― E-n regulă ― îi șopti Gosseyn. Eu sunt. Cred că m-ai auzit venind. Desigur că era o minciună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
reuși să-și concentreze atenția asupra interlocutorului. ― De unde v-ați procurat distorsorul? ― Thorson l-a adus. Este utilizat în mod ilegal pentru că Liga i-a autorizat folosirea numai pentru transport, și... Un zgomot la ușă îl făcu să tacă. Se destinse zâmbind scârbit când îl văzu pe dr. Kair intrând cu sufletul la gură. ― Nu-i timp de pierdut, zise doctorul. În curând se va face ziuă și ceața începe să se ridice. Le-am spus că plecăm. Hai! Își înhăță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
similitudinilor, pentru că numai pe această cale..." Gosseyn, care, asculta cu nerăbdare, așteptând ca expunerea să ajungă la creierul uman, opri brusc aparatul. Ce-i asta? Ce înseamnă asta? ― îi fulgeră prin minte. Se forță să rămână în fotoliu, să se destindă și să-și rememoreze. Și deodată, sări în picioare și începu să măsoare camera cu pași grăbiți, înfrigurat de emoția unei mari descoperiri. Forțarea aproximării similitudinilor. Ce putea fi altceva? Și metoda pentru a reuși, trebuie în mod obligatoriu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
închidă ușa unui alt ascensor. Grosvenor văzu atunci că ochii negri ca antracitul ai monstrului își pierd strălucirea sălbatică. Corl puse capăt acestei lecții, pășind de pe coridor într-o încăpere spațioasă, unde se lungi numaidecât pe covor, pentru a-și destinde nervii și mușchii încărcați de electricitate. Îi era ciudă că se arătase atât de speriat. Avea senzația că pierduse un mare avantaj: în loc să-i liniștească pe oameni prin aparenta lui blândețe și placiditate, îi băgase în sperieți prin forța lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
uitați la imagini! Sunt hipnotice! Suntem atacați! Dând să plece, se izbi de trupul lui Korita, care leșinase. Se lăsă în genunchi și strigă: - Korita, mă auzi? - Da! - Nu te supui decât instrucțiunilor mele, ai înțeles? - Da. - Începi să te destinzi, să uiți. Ești calm. Imaginile prind să se șteargă, iată, au și dispărut! Cu totul! Înțelegi? Au dispărut cu totul! - Înțeleg. - Ele nu te mai pot tulbura. De fapt, ori de câte ori vezi o imagine, îți aduce aminte de o scenă plăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]