715 matches
-
făcut că nu au riscat venind de la mare distanță. Vor fi alături de mine cu mintea, inima și sufletul lor de prieteni adevărați. Participanții locali și cei sosiți din Priponești au umplut până la refuz marea sală de ședințe. E o atmosferă destinsă și distinsă... un murmur de voci în așteptarea momentului. Din capul locului am rezervat 10 exemplare cu autograf pentru priponeștenii mei, apoi după cuvântul doamnei Elena Monu, președinta Academiei Bârlădene, au vorbit doamnele profesoare Mihaela Tudor și Elena Popoiu, ambele
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
precipitat, o venă i se umflă șarpe vânăt pe gât, respiră; pântecul bombat se lasă În jos, se ridică, coboară, urcă din nou, se oprește, continuă, respiră; Întind o mână, Îi ating conturul coapsei, foșnește mătăsos, sfârâie, frige buricul degetelor; destinsă, inertă, ai zice: e moartă, dacă n-ar fi pântecul respirând; are o mână deasupra capului, arcuită, cu degetele lungi rășchirate ca niște gheare, cealaltă pe lângă corp, mi se pare neverosimil de lungă, Încerc s-o apuc să-mi Împletesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
importat din Argentina și care este în mare vogă. Peste tot se deschid noi baruri și noi ringuri de dans. Balurile populare, cum sunt cele din strada Lappe, cu "atmosfera lor încinsă, sufocantă, în parte moleșită, în parte deșucheată, dar destinsă și senzuală", se înmulțesc. Aici se dansează java, echivalentul popular al tangoului. Încep să apară petrecerile-surpriză, care-i atrag pe tineri, dar și pe cei mai puțin tineri. Principiul e american, scrie Maurice Sachs, autorul romanului-jurnal Au temps du Boeuf
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
2 vol., trad. 1980-1984. Lucr?ri franceze ADAM G�rard, Reynaud Jean-Daniel: Conflits di travail et changement social (1978). ALTHUSSER Louis (1918-1990): Pour Marx (1965). BAUDELOT Christian, Establet Roger: LՃcole capitaliste en France (1971). BAUDRILLARD Jean (n?scut �n 1929): Destins personnels et structure de classe (1977). BIDOU Catherine: Leș Aventuriers du quotidien. Essai sur leș nouvelles classes moyennes (1984). BIRNBAUM Pierre, LECA Jean (ed.): Sur l�individualisme (1986). BOLTANSKI Luc: Leș Cadres: la formation d�un groupe social (1982); Et
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
autor subliniază importanța atitudinii profesorului, relația sa cu elevii. Nu e deloc indicată poziția sa autoritară, oarecum despotică. Ea creează blocaje afective. Copiii nu îndrăznesc să pună întrebări, se tem de eșec, de ironii. E nevoie de un climat democratic, destins, prietenos. Autoritatea unui profesor nu se bazează pe constrângere, pe frică, ci pe competență sa profesională, pe obiectivitatea și ținuta sa ireproșabilă. El trebuie să fie apropiat de elevi, îngăduitor ( în anume limite firește) și să încurajeze imaginația, sugestiile mai
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
primare sunt: diminuarea tonusului muscular, stimularea circulației periferice, regularizarea ciclului respirator și un mai bun control al motricității voluntare. Cele secundare sunt: favorizarea echilibrului și coordonarea mersului, examenele medicale și mobilizările în chinetoterapie să se facă într-o atmosferă mai destinsă, vorbirea să fie mai calmă, mai bine articulată și să sporească rezistența la mers. b) Scopurile psihosomatice sunt: ruperea cercului vicios angoasătensiune durere; eliminarea simptomatologiei neurovegetative, cum ar fi palpitațiile, dispneea, vertijul, durerile pe tubul digestiv, tulburările cerebrovasculare, stressul și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
specifice sunt terapiile de susținere la toxicomani, fobici și la cei care au rușine pentru handicapul lor. Pentru a realiza toate acestea sunt necesare unele tehnici și mijloace de folosire. Concret, acesta înseamnă că trebuie lucrat astfel: asigurarea unei atitudini destinse a corpului, care se poate realiza culcat pe spate pe masa de masaj, pat sau covor; sau așezat într-un fotoliu sau scaun cu rotile, cu ochii închiși. Urmează: 1. Relaxarea care se face prin decontractare (destinderea) feței (fruntea, ochii
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
trasee frânte, fracturate devine blând și muzical în cazul mișcării liniilor curbe și contracurbe. Aspectul vălurit, melodios al acestor cărări în imagine are o eleganță care poate ajunge la frivolitate. Liniile înfloresc în compoziție și îi dau o factură muzicală, destinsă, grațioasă. Dar comentariile de până acum au vizat doar sugerarea bidimensională prin trasee egale, monotone, fără schimbări de duet pe parcursul liniei. Cu totul alt aspect are imaginea atunci când își propune să sugereze și a treia dimensiune, adică să spațializeze formele
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
un „vers dat”, o imagine, în momentele scurte și rare de inspirație. în rest, în grădina publică, datorită prezenței oamenilor și lucrurilor din jur, starea sa sufletească era adesea cea pe care o arată următorul fragment Dintr-un text comun - destinsă, prielnică unei melancolii ușoare, chiar surîzătoare: „Iubire, muzică de noapte la o grădină publică... De pe o bancă privesc mulțimea care se preumblă serioasă printre straturi de flori, argintate de globuri electrice... Prin tufișuri - fete, sau domnișoare în rochii subțiri, cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
5) în fața clădirilor cu coloane și lei, a vitrinelor splendid ornate, a saloanelor cu candelabre și oglinzi, vorba acestuia se dovedește a fi cea mai sugestivă caracterizare, atît în momentele de „mînie proletară”, cît și - chiar mai mult - în cele destinse, boeme. Evident, pentru cei dedați cu subînțelesurile. Dincolo de scepticism Pe lîngă poemul omonim, volumul Cu voi.... (1930), mai conține unul intitulat ,,Vobiscum”, cuvînt latinesc care înseamnă același lucru. Inițial, și primul s-a numit la fel. Cronologic, între e o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Consilierul,/E mai tare decît fierul,/ Căci cu cît îl ciocănește/ Tot mai mult se întărește”. Al doilea scîrțîie: „Nicăieri nu se lucrează/Mai sever și mai discret,/Decît în cabina rece/La Instrucție și Parchet”. Fără îndoială, în atmosfera destinsă a banchetului, ambele, și la fel celelalte catrene (căci vor fi fost dublul sau triplul numărului „mostrelor”), au plăcut și amuzat. Autorul articolului (probabil și autor de epigrame) pare literalmente încîntat. Relatarea sa e, din punctul meu de vedere, un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Educația Poporului, colegii și prietenii nu i-au oferit poetului (motive ar fi găsit) un banchet, o agapă, o „masă comună”, un dineu cu icre negre moi și șampanie. Bacovia n a simțit căldura și generozitatea toasturilor, însuflețirea și spiritul destins al acestui gen de reuniuni. Nu i s-a urat: „Să trăiască!” ori, cu familiaritate, „Să trăiești!”. La întîlnirile cu publicul, n-a fost aclamat niciodată precum Goga, Minulescu, Nichifor Crainic, Victor Eftimiu și alții. Sau, mai încoace, Adrian Păunescu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a dat unui număr de 83 de voluntari să privească niște fragmente video în care un om politic era intervievat de un jurnalist de televiziune. În unele imagini jurnalistul înclina capul în semn de aprobare, zâmbea și afișa o mină destinsă. În altele, jurnalistul adopta o serie de mimici dubitative: fie își crispa buzele, fie se încrunta. Uneori se mișca pe scaun, își schimba poziția sau își mângâia barba. E. Babad le-a dat tuturor participanților chestionare de completat pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
erau întrebați dacă așteptarea li s-a părut lungă sau nu (o scară de la 1 la 9 le permitea să indice nivelul de rapiditate perceput). Într-un alt chestionar erau întrebați cum s-au simțit în timpul așteptării: enervați, tensionați, neutri, destinși sau complet relaxați. Rezultatele au arătat că participanților așteptarea li s-a părut mai scurtă în fața ecranului albastru decât în fața ecranului galben. Același experiment a fost repetat și cu un ecran roșu: Și de această dată albastrul dă sentimentul că
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
3. emițătorul ca sursă a mesajului; 4. receptorul sau destinatarul mesajului; 5. contextul și 6. mesajul. CONOTAȚIE (în raport cu denotație) Atitudine emoțională a locutorului față de semnele pe care le emite sau receptează (astfel cuvîntul tren poate sugera pentru un locutor atmosfera destinsă a vacanței, pentru un altul monotonia unei navete zilnice, amintirea unei catastrofe feroviare etc.). Conotația privește deci un sens secund, supraadăugat sensului prim (denotației); ea poate constitui efectul unei alegeri subiective sau al unei convenții sociale. CONTEXT Noțiunea de context
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lucrători sau mici impiegați, alții aproape cerșetori, câțiva erau îmbrăcați mai bine, dar în veșminte prea uzate [...]. Toți se asemănau prin familiaritatea lor discretă, prin respectul pe care șil acordau unul altuia, indiferent de înfățișarea vestimentară, în fine, prin figurile destinse și expresive, în contrast cu ținuta lor. O femeie în vârstă, ieșită la un gard, atinse de braț pe unul din ei. Acesta era un bărbat înalt, voinic, cu părul cărunt, tuns mărunt și ascuns în parte sub șapca dată pe spate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
încât tumora să invadeze zona de anastomoză). Folosirea colecistului drept partener biliar pentru realizarea unei derivații bilio-digestive paliative (colecisto-antrostomie sau colecistoenterostomie) este o soluție teoretic posibilă. Utilizarea sa este însă condiționată de lipsa de invazie tumorală a joncțiunii cistico-coledociene (colecist destins, de aspect hidropic), iar rata de succes a procedurii în ameliorarea icterului este mică [108]. Din această cauză noi nu recomandăm această variantă tehnică. Drenajul biliar extern, intens utilizat în trecut, determină scăderea apetitului și apariția unor tulburări electrolitice și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
Freud, p. 95). Efectul reparator al somnului este, de altfel, în mare parte legat de această întoarcere la «o stare paradiziacă», departe de agitația vieții, de neliniștile și de grijile cotidiene. Este interesant de remarcat cât de fericit și de destins pare cel care doarme. Totul este relaxat: în mod vizibil corpul, dar și spiritul. Acest fenomen este și mai evident în cazul copiilor. Nu degeaba se spune: „Doarme ca un îngeraș”. Pe de altă parte, somnul vizează trei direcții: - permite
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
abdominală ce relevă prezența unei colecții (49); - meteorism abdominal. În cazul peritonitei spontane bacteriene apărute la cirotici decompensați vascular, 87% din cazuri sunt asimptomatice în momentul stabilirii diagnosticului, iar 10% dintre bolnavi prezintă:febră și frisoane; - dureri abdominale difuze;abdomen destins; - greață, vărsături și diaree rareori; ușoară apărare musculară (202). Alți autori (148, 194), studiind manifestările peritonitei spontane bacteriene la cirotici, afirmă că manifestările nu sunt specifice, iar cele mai frecvente simptome și semne sunt: - febră în 69% din cazuri; - dureri
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
HOURS, Bernard, Ludovic al XVI-lea și curtea să. Regele, eticheta și curteanul, Arc, Chișinău, 2004 HUET-BRICHARD, Marie-Catherine, Littérature et mythe, Hachette, Paris, 2001 HUIZINGA, Johan, Homo ludens, Humanitas, București, 2002 HUSAR, Al., Izvoarele artei, Meridiane, București, 1988 HUSTACHE, P. A., Destins des femmes dans le român populaire en France et en Angleterre (1837-1867), Thèse de docteur ès lettres, Sorbonne III, Paris, 1997 ION, Angela, Honoré de Balzac, Editura enciclopedica română, București, 1974 ISSACHAROV, Michael, L'Espace et la nouvell. Flaubert, Huysmans
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu perete elastic (modul de elasticitate mare, până la rigiditate) are complianță mică, fiind necesare creșteri presionale mari pentru mici modificări de volum. Incintele cu perete mai puțin elastic (modul de elasticitate mic, până la deformabilitate plastică) au complianță mare; sunt ușor destinse și acumulează volume mari cu modificări mici de tensiune parietală și deci de presiune internă. Venele sunt în ansamblu de 610 ori mai distensibile decât arterele și de ~24 ori mai compliante. Complianța întârziată (stres relaxarea mușchiului neted vascular) permite
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
aceeași presiune se observă diferențe de încărcare cu sânge a sectorului venos mai ales în partea medie a curbelor, adică pentru aceeași presiune cantitatea de sânge este net superioară în vasele cu perete relaxat. Pe de altă parte, constricția venelor destinse are un efect evident mai important privind variația de volum, adică mobilizarea sângelui (în limitele de funcționare eficace a mușchiului neted). 15.2. Caracterele circulației venoase In fiziologia circulației venele nu reprezintă doar simple căi de întoarcere. Având o complianță
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
jucătorul spune „Stau pe loc!” și stă o tură. JOC: „JOCUL PRIETENILOR” (NIVEL II: 4 jucători) OBIECTIVE: Îmbogățirea vieții afective prin obținerea de satisfacții imediate; Consolidarea deprinderii de a se concentra; Prelungirea treptată a stării de așteptare; Crearea unui climat destins, prietenesc. MATERIAL DIDACTIC: 6 grupe a câte 8 jetoane (cărți) cu forme geometrice (rotund, oval, pătrat, dreptunghi, triunghi, rombă mari-mici și de culori diferite (roșu, galben, verde, albastruă; 2 jetoane (cărți) cu jokeri. DESFĂȘURAREA JOCULUI: Jocul se desfășoară începând cu
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
cu un ochi critic, dar nu cere cu vehemență înlăturarea ei. Medieval fiind, nu are suficientă putere să schimbe lumea în care se află, o judecă în spirit parodic și încearcă să-i ofere unele alternative, însă tonalitatea rămâne permanent destinsă, jovială. 527 G. Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 50. 143 A treia povestire din prima zi a Decameronului vine să completeze oarecum cele sugerate anterior. Este vorba de istorisirea cu cele trei inele pe care un cămătar evreu bogat, dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
județ și din țară în privința bolilor lumești ale lui Eminescu și ale oamenilor mari în general. Urmează „Lista de subscripție”, a cărei motivație o cităm: „Subsemnații elevi și eleve ai școalei de pictură din Iași, voind să venim în ajutorul destinsului poet Mihai Eminescu, îndrăznim a aminti țărei că este de datoria ei ca, în semn de recunoștință pentru prețioasa avere intelectuală ce-i lasă, să-i formeze un fond pentru a-i înlesni mijloacele de trai. În acest scop subscrișii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]