KorAP: Find »[drukola/base=determinare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...3329 >

83,221 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

prin metoda suprafețelor sau a lungimilor În cazul sistemului de canalizare unitar, determinarea suprafețelor se realizează prin metoda bisectoarei, adică se trasează bisectoarele unghiurilor formate de tronsoanele colectoarelor, obținându-se astfel 69 suprafețe geometrice simple (triunghiuri, trapeze, etc) pentru care determinarea ariei este ușor de realizat. Aceste suprafețe se numerotează cu cifre de la „1” la „n” pentru a le identifica (figura 2.5). În același timp, se cunoaște în câte zone de confort edilitar este împărțită localitatea (una, două, trei, etc

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
la debitul uzat industrial (determinat la pct. 2.1.4), acesta se presupune că este descărcat concentrat în punctul 2 al schemei din figura 2.6. Din acest punct, acest debit este transportat până în stația de epurare. 2.2.4. Determinarea debitului total uzat Atât în cazul metodei suprafețelor, cât și a lungimilor debitul total uzat se calculează prin suma valorilor din coloanele „debitul total” și debit uzat industrial. Astfel în prima metodă debitul total uzat este egal cu suma coloanelor

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cazul metodei suprafețelor, cât și a lungimilor debitul total uzat se calculează prin suma valorilor din coloanele „debitul total” și debit uzat industrial. Astfel în prima metodă debitul total uzat este egal cu suma coloanelor 17 + 18 + 19. 2.3. Determinarea debitului pluvial (meteoric) Calculul debitului meteoric se face conform STAS 1846-2/2007. Acest debit se determină, de regulă, admițânduse ca model o ploaie de calcul uniform distribuită pe întregul bazin de canalizare, cu intensitate constantă pe durata de concentrare superficială

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
se face conform STAS 1846-2/2007. Acest debit se determină, de regulă, admițânduse ca model o ploaie de calcul uniform distribuită pe întregul bazin de canalizare, cu intensitate constantă pe durata de concentrare superficială și de curgere prin conductă. La determinarea debitelor de ape meteorice trebuie să se țină seama de: - clasa de importanță a folosinței pentru care se realizează canalizarea; - regimul precipitațiilor, relieful și condițiile de scurgere, permeabilitatea suprafețelor canalizate; - necesitatea de apărare, în parte sau în totalitate, a zonei

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
se reface apreciindu-se o nouă viteză egală cu viteza la secțiune plină rezultată, până când se îndeplinește condiția de mai sus. - vai = (0,7 - 3,5Ă m/s pentru conducte din beton, beton armat, azbociment și cărămidă. 2.3.4. Determinarea intensității normate a ploii de calcul Intensitatea normată a ploii de calcul se notează cu „i” și este în funcție de frecvența ploii de calcul „f” și de durata ploii de calcul „tp”. Se măsoară în l/s ha (figura 2.10

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
se intersectează ordonata (axa verticală). În acest punct se citește pe axă valoarea intensității normate a ploii de calcul „i”. f = 2/1 f = 1/1 f = 1/2 i pt (min.)pt i (l/s ha) 2.3.5. Determinarea debitului meteoric Qpl Debitul de calcul al apelor meteorice se stabilește luându-se în considerare numai debitul ploii de calcul Qpl, care se calculează cu relația: iSmQpl ×F××= (2.27Ă în care: m - coeficient adimensional de reducere a debitului de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
se stabilește conform STAS 4068/1-82, STAS 4068/2-87 și STAS 4273-83. La dimensionarea rețelei de canalizare, se adoptă pentru debitul de apă meteorică cea mai mare dintre valorile rezultate prin aplicarea celor două metode de calcul. 2.3.6. Determinarea debitelor meteorice Qpl cu ajutorul programelor de calcul create de S.C. PRO TOBY S.R.L. Programul de calcul pentru determinarea debitului de ploaie s-a întocmit pe baza următoarei scheme logice (figura 2.31) Debitele de ape subterane care se evacuează la

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
adoptă pentru debitul de apă meteorică cea mai mare dintre valorile rezultate prin aplicarea celor două metode de calcul. 2.3.6. Determinarea debitelor meteorice Qpl cu ajutorul programelor de calcul create de S.C. PRO TOBY S.R.L. Programul de calcul pentru determinarea debitului de ploaie s-a întocmit pe baza următoarei scheme logice (figura 2.31) Debitele de ape subterane care se evacuează la rețeaua de canalizare se determină astfel:pentru ape din drenaje, conform proiectelor acestor lucrări sau prin măsurători directe

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
situația în care extradosul bolții conductei este situat la cel puțin 0,5 m sub nivelul hidrostatic al apei subterane; - în situații deosebite (colectoare de dimensiuni reduse, pozate la adâncimi mari în apă subterană, canalizări importante conform STAS 4273-83 etcă, determinarea debitului de ape subterane care se pot infiltra în rețeaua de canalizare se face pe bază de studii, ținând seama de caracteristicile stratului acvifer și de adâncimea de pozare a conductelor față de nivelul maxim al acestuia; - determinarea debitelor de infiltrații

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
STAS 4273-83 etcă, determinarea debitului de ape subterane care se pot infiltra în rețeaua de canalizare se face pe bază de studii, ținând seama de caracteristicile stratului acvifer și de adâncimea de pozare a conductelor față de nivelul maxim al acestuia; - determinarea debitelor de infiltrații prin analiză statistică (ex. Tg. Mureș). Debitele de apă din surse de suprafață (cursuri de apă, lacuri etcă care se preiau prin rețelele, construcțiile și instalațiile aferente unui centru populat sau unei unități economice, se determină pe

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
considerare debitele maxime de calcul ale apelor de suprafață, cu posibilitățile stabilite conform clasei de importanță a folosinței și nu debitele de apă meteorică. În cazul folosințelor de mică importanță sau atunci când în aval nu există pericolul unor pagube însemnate, determinarea debitelor se poate face cu relațiile prezentate mai sus. În acest caz, apele din surse de suprafață se colectează numai în rețeaua de conducte de ape meteorice din sistemul de canalizare separativ sau în rețeaua de conducte din sistemul de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
însumarea debitelor orare maxime de ape uzate menajere cu debite uzate industriale, plus debitele de ape meteorice, rezultate din surse de suprafață și subterane. /2, 6, 15, 21, 27, 41, 46/ Calculul de dimensionare se face tabelar. 2.4.1. Determinarea pantei colectorului „ic” Pentru a determina panta colectorului „ic” se recomandă ca înaintea efectuării calculelor de dimensionare să se execute profilul longitudinal al terenului (și aproximativ al colectoareloră ce urmează a fi dimensionate, în scopul de a determina (precizaă panta

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
colectorul și rezultă pentru racordare necesitatea amplasării de cămin / cămine de rupere de pantă. În funcție de necesarul saltului de racord și de configurația geotopografică a traseului se aleg unul sau mai multe cămine de rupere de pantă (CRP). 2.4.2. Determinarea secțiunii colectoarelor (D sau B/H) Pentru a putea determina secțiunile colectoarelor este necesară cunoașterea tipurilor de secțiuni. Atunci când cele patru forme prezentate nu corespund regimului de debite, forma poate fi modificată sau completată cu chiunete de curgere (situația sistemului

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
fie:pentru secțiuni circulare, în sistem unitar 250 mm și maxim 500 mm, (canale din betonă;pentru secțiuni ovoide (B/HĂmin = 400/600 mm, (canale din betonă; - pentru conducte din materiale plastice Dn min. = 200 mm. Modul de lucru Pentru determinarea secțiunii colectoarelor se utilizează diagramele pentru calculul colectoarelor (figurile 2.37, 2.38, 2.39). Procedeul este același pentru toate tipurile de secțiuni (fig. 2.36). Cunoscând debitul total de calcul „Qtotcalc” și panta colectorului „ic” (prin impunerea acesteia egală

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
ridicată anterior; - din acest punct se trasează o linie paralelă cu abscisa (spre dreapta) până se intersectează prima dreaptă de diametre (Dn sau B/H), citindu-se astfel diametrul Dn sau B/H a conductei (punctul A). 2.4.3. Determinarea debitului la secțiune plină (Qp) și vitezei la secțiune plină (vp) Debitul la secțiune plină (Qp) și viteza la secțiune plină (vp) se determină utilizând aceleași diagrame pentru calculul colectoarelor, procedându-se astfel, conform figurii 2.36:din punctul A

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
hînălțimea medie a lamei de apă, pe lungimea deversorului, (m) De obicei, înălțimea deversorului este egală cu înălțimea maximă de apă din colectorul BC. 190 Etapele de calcul necesare dimensionării hidraulice a unui deversor sunt următoarele:stabilirea raportului de diluare;determinarea debitului care trece mai departe, pe conducta BC;determinarea secțiunii conductei BC, în aval de deversor; - calculul gradului de umplere pe porțiunile de conductă AB și BC, în amonte și aval de deversor; - determinarea înălțimii lamei deversante, aceasta considerându-se

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
m) De obicei, înălțimea deversorului este egală cu înălțimea maximă de apă din colectorul BC. 190 Etapele de calcul necesare dimensionării hidraulice a unui deversor sunt următoarele:stabilirea raportului de diluare;determinarea debitului care trece mai departe, pe conducta BC;determinarea secțiunii conductei BC, în aval de deversor; - calculul gradului de umplere pe porțiunile de conductă AB și BC, în amonte și aval de deversor; - determinarea înălțimii lamei deversante, aceasta considerându-se jumătate din diferența dintre nivelul apei amonte, pe AB

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
sunt următoarele:stabilirea raportului de diluare;determinarea debitului care trece mai departe, pe conducta BC;determinarea secțiunii conductei BC, în aval de deversor; - calculul gradului de umplere pe porțiunile de conductă AB și BC, în amonte și aval de deversor; - determinarea înălțimii lamei deversante, aceasta considerându-se jumătate din diferența dintre nivelul apei amonte, pe AB, și aval, pe BC; - determinarea lungimii deversorului; - determinarea secțiunii conductei deversoare BD. * Din punct de vedere al gradului de murdărire, dimensionarea, respectiv stabilirea raportului de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
aval de deversor; - calculul gradului de umplere pe porțiunile de conductă AB și BC, în amonte și aval de deversor; - determinarea înălțimii lamei deversante, aceasta considerându-se jumătate din diferența dintre nivelul apei amonte, pe AB, și aval, pe BC; - determinarea lungimii deversorului; - determinarea secțiunii conductei deversoare BD. * Din punct de vedere al gradului de murdărire, dimensionarea, respectiv stabilirea raportului de diluare al apelor uzate care pătrund în emisar, prin conducta deversoare, se face respectând indicațiile din STAS 4706. Raportul de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
calculul gradului de umplere pe porțiunile de conductă AB și BC, în amonte și aval de deversor; - determinarea înălțimii lamei deversante, aceasta considerându-se jumătate din diferența dintre nivelul apei amonte, pe AB, și aval, pe BC; - determinarea lungimii deversorului; - determinarea secțiunii conductei deversoare BD. * Din punct de vedere al gradului de murdărire, dimensionarea, respectiv stabilirea raportului de diluare al apelor uzate care pătrund în emisar, prin conducta deversoare, se face respectând indicațiile din STAS 4706. Raportul de diluare, n, este

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
în localitățile din S.U.A., 3¸4,8Ă. Dacă se cunosc debitele și caracteristicile calitative ale apelor uzate, amestecate cu apele de ploaie, calculul raportului de diluare, n, respectiv al coeficientului de diluare, n0, se poate efectua cu suficientă exactitate. Astfel, determinarea consumului biochimic de oxigen, la cinci zile, al amestecului de ape uzate, de ploaie și din emisar, după deversor, se face folosind relația: (2.40) în care: CBO5e,am - consumul biochimic de oxigen, la cinci zile, al amestecului de ape

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
lunare minime, cu asigurarea de 95 %, determinate dintr-un șir de date de minimum 20 de ani; Qc - debitul de calcul al conductei (debitul orar maxim q și meteoric Qplă, în amonte de deversor. Dacă CBO5e,am > CBO5STAS se impune determinarea cantității de ape uzate și meteorice, care poate fi evacuată direct în emisar. Cantitatea de ape uzate și meteorice Qadm, ce poate fi evacuată direct în emisar, cu îndeplinirea condițiilor normativelor în vigoare, rezultă din ecuația: (2.41) Dacă din

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
să fie înmagazinată în bazine de retenție a apei de ploaie. Debitul critic specific de apă de ploaie rcr, numit și “ploaia limită” reprezintă cantitatea de apă de ploaie, până la valoarea căreia nu trece peste deversor nici un fel de apă. Determinarea acestui parametru se face cu ajutorul graficului din figura 2.104. Cu ajutorul acestui grafic se determină:raportul dintre debitul Q și al apelor uzate q; posibilitatea de autoepurare a emisarului, exprimată prin valoarea s, în funcție de calitatea și viteza de curgere a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de o rețea subterană pentru ape meteorice. 3.1. Dimensionarea rețelei de canalizare pentru debite uzate (Quzată Modul de calcul a rețelei de canalizare pentru ape uzate în sistem separativ urmărește aceeași metodologie ca la sistemul unitar. 3.1.1. Determinarea debitelor uzate menajere (Quzat men) Acest calcul este identic cu cel de la punctul 2.1.1 numai că de această dată nu mai avem Qpl, iar verificarea se face numai pentru dimensionarea sistemului. 3.1.2. Repartiția Quzat men pe

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pe tronsoanele de calcul se face tot prin metoda suprafețelor sau a lungimilor, adică și acest lucru este la fel ca la sistemul unitar (punctul 2.2.2Ă. 3.1.3. Dimensionarea colectoarelor pentru ape uzate Ordinea de calcul include determinarea: - număr de locuitori deserviți; - zone de densitate a populației si confort edilitar; - tipuri de industrii, debite și caracteristici; - rețele stradale existente; - niveluri de dotare in infrastructură stradală; - plan de situație cu rețele stradale, curbe de nivel a localitații; - relevee topografice

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]