1,762 matches
-
că p. e produsul firesc al unor societăți care au intrat în epoca postindustrială, adică este propriu evoluțiilor din Statele Unite ale Americii, din Europa Occidentală și din alte câteva țări industriale avansate, dar în materie de evoluții culturale excesul de determinism socio economic nu are cum fi recomandabil. Mult invocata, la noi, „ardere a etapelor” e totuși posibilă, măcar într-o măsură. În etapa globalizării circulația și transferul codurilor și practicilor culturale se face cu mai mare ușurință. Și dacă prin
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
de Cernâșevski ș.a.), dar și la ale unor clasici din alte literaturi (Iluzii pierdute de Balzac ș.a.). Textele „critice” ale lui M. sunt ilustrative în cel mai înalt grad pentru discursul ideologizat, marxist-leninist-stalinist, al primilor ani de regim comunist: un determinism grosier, fără nuanțe, manipulat pentru a servi „luptei de clasă”, o încercare abuzivă de desfigurare a literaturii anterioare, pusă fie la zid, fie forțată să anticipeze „valorile” prezentului, un calapod neiertător al realismului socialist, o fetișizare a literaturii sovietice și
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
a rupe o piersică din pomul de peste drum. De la distanță contribuie la accident și alte personaje: Emil, care n-a venit la întâlnirea cu Maxim, Gaston, care l-a reținut pe acesta la bufet etc. Un joc interesant teoretic între determinism și întâmplare. Din alt unghi, autorul se arată ca un virtuoz al analizei psihologice, ce pare aproape abuzivă, atunci când ajunge la procedee oarecum artificioase, ineficiente în raport cu intenția: de pildă, un experiment este ruperea cuvintelor pentru a sugera discontinuitatea și scurtcircuitele
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
la nunți, Despre strigoi, strige sau strigoaice ș.a.) conține exemplificări interesante, dar comentariul, ideologizat, exclusivist, tinde să demonstreze doar caracterul de clasă, locul luptei sociale în folclor etc. N. este pretutindeni un susținător îndărătnic și pătimaș al pozitivismului și al determinismului social în artă (Direcția urmată de „Contemporanul”, Baza pozitivă a artei, Menirea artei ș.a.). Imposibilitatea gratuității în artă, imperativul angajării artistului, rolul artei în lupta de clasă, devize ale ideologiei lui C. Dobrogeanu-Gherea, sunt preluate și afirmate din nou. Deși
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
Zola se mărturisește îndatorat mai cu seamă lui Claude Bernard și își propune să aplice integral concluziile cercetărilor acestuia în opera sa literară. Sub numele de romancier, va face operă de medic. Convins că pretutindeni în existență funcționează un strict determinism, Zola găsește că se poate „opera asupra caracterelor, asupra pasiunilor, asupra faptelor umane și sociale” întocmai cum chimistul și fizicianul operează pe corpurile brute și fiziologul pe cele vii. Personajul este „produsul aerului și al solului, ca planta” și de
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
consfinți triumful forțelor telurice ale unui blestem, venind întâi de toate din istoria interioară a acestei lumi. Unghiul de perspectivă al romancierei nu ascunde însă corelațiile mai adânci ale istoriei intime, imanente, cu avatarurile mai cuprinzătoare ale unui fel de determinism malefic, chiar dacă opera nu propune niciodată deschideri propriu-zise spre structuri sau frământări istorice și sociale. Lipsită oarecum de sentimentul dialecticii istorice, creația implică însă dialectica istoriei și a socialității în însuși miezul viziunii pe care o impune P.-B., dominată
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
o ideologie feminină. Noțiuni ce se exclud, apropieri neîngăduite - dacă posibilitatea și legitimitatea împreunării lor o căutăm pe suprafețele liniștite ale logicii obișnuite. Sunt însă și altfel de logici; există o logică a instinctului, există una a pasiunii. Bănuim un determinism al furtunei, închipuim o cauzalitate a valului. [...] O Casandră dublată de o analistă. D-na Papadat-Bengescu pornește oricând de la una din numeroasele contingențe ele vieții. Un gest, o privire, nemișcarea chiar, îi dă prilejul de a săpa în adâncime, adânc
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
alege oricare dintre aceste alternative. Există un anumit grad de libertate, de indeterminare în alegerea elementului din repertoriul de alternative funcționale. Atât timp cât schema funcțională merge „înapoi” pe firul determinării funcționale, de la elementul ales la cerința funcțională care l-a constituit, determinismul este riguros. Pornind însă de la cerința funcțională spre elementele care vor fi alese, se poate prezice cu rigurozitate doar clasa, repertoriul de soluții posibile, echivalente funcțional, dar nu și elementul concret care va fi ales. Figura 3.2. Predicție funcțională
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
între paranteze, ca și cum el nu ar aduce nici o contribuție explicativă. Capitolul de față va încerca să răspundă tocmai la o asemenea întrebare: poate fi considerată conștiința un factor explicativ independent sau ea este doar o verigă intermediară în lanțul unui determinism obiectiv, fără să aducă o contribuție proprie la determinarea fenomenelor sociale? În cazul în care conștiința nu aduce nici o contribuție explicativă independentă, putem face abstracție de ea în analiza sociologică. Dacă ea este un factor explicativ independent, este necesar să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mari poziții în legătură cu rolul conștiinței în explicarea fenomenelor sociale. Prima este poziția tipic idealistă, în sensul dat termenului de Karl Marx: conștiința este aceea care, în ultimă instanță, explică fenomenele sociale. Celelalte trei caută să identifice rolul conștiinței în cadrul unui determinism obiectiv mai general (poziția materialistă în explicarea fenomenelor sociale). Conștiința ca factor determinant. Însăși constituirea sociologiei a eliminat interpretările idealiste naive ale vieții sociale care atribuiau conștiinței un rol determinant exclusiv. Analiza sociologică a pus în evidență rolul contextului obiectiv
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
atenția asupra unui aspect important: realitatea socială se constituie prin intermediul unor mecanisme cognitive, atât individuale, cât și colective. A devenit din ce în ce mai clar că aceste mecanisme nu mai pot fi considerate, pe baza unei epistemologii realist-naive, drept promotoare automate ale unui determinism obiectiv, ci ca aducând ele însele o contribuție independentă la determinarea proceselor sociale. Limita fundamentală a interacționismului simbolic și, mai ales, a etnometodologiei îmi pare a fi aceea că ele pornesc în mod absolut de la subiect. Subiectul uman, cu mecanismele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Hamlet, „judecata este codoașa poftei”. Conștiința colectivă (a grupurilor, claselor, colectivităților) nu constituie un factor activ în dinamica acestora, ci doar un epifenomen, o reflexie secundară. Ea se cristalizează post factum, și nu ante factum, o luare la cunoștință a determinismului obiectiv. Conștiința are funcții justificative, explicative, și nu constitutive. Este clar că o asemenea poziție, prin exclusivismul ei, ne putem aștepta să o găsim formulată cu pretenții de generalitate doar în mod excepțional. Sunt însă multe situații în care ea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a aduce la însăși o contribuție determinativă proprie, independentă. Ea este doar o luare de cunoștință a situației obiective, a factorilor care acționează asupra comportamentului, mediind însă această acțiune. Conștiința este deci o verigă în lanțul de determinare, exprimând adecvat determinismul obiectiv. Paranteza în care este pusă în schemă conștiința indică faptul că în explicația sociologică se poate face abstracție de ea. Analiza se concentrează asupra relației dintre condiții și comportament, dintre cauze și efecte deci, care oferă un răspuns suficient
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un rol activ în dinamica socială. Conduși de ideile, atitudinile, valorile, aspirațiile lor, oamenii conservă sau modifică formele de organizare a propriei vieți sociale. Ei nu fac însă acest lucru în mod arbitrar, ci determinat. Atitudinile lor subiective exprimă un determinism obiectiv. Analiza sociologică poate, în consecință, să facă abstracție de termenul „conștiință” al modelului, considerând direct relația de determinare condiții-formă de organizare. În teoria lui Marx găsim conștiința în ambele ipostaze discutate până acum, sub forma a două straturi distincte
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistematică, cu un mai pronunțat caracter teoretic, având funcții predominant explicativ-justificate (Zamfir, 1971). Conștiința practică este conștiința actorilor angrenați în procesul activității sociale reale de facere și refacere a vieții lor sociale. Conștiința practică este mijlocul prin care se realizează determinismul obiectiv. Ea are un caracter, în general, adecvat; exprimă subiectiv corect dinamica condițiilor obiective. Sursa ei nu este teoretică, ci practică, experimentală. Nu cunoștințele acumulate în forme sistematice (teorii politice, juridice, morale, filosofice) îi garantează adecvarea, deși și acestea pot
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sensuri „știute” de către cei care au întemeiat o instituție socială sau alta s-au pierdut, dar nu întreaga semnificație a acestora, pentru că ea nu a existat în mod sistematic în mintea lor. Considerarea conștiinței ca intermediar strict determinant în lanțul determinismului obiectiv se fundează pe postulatul raționalității actorilor sociali. Dacă luăm în considerare relația cauzală dintre condiții obiective-forme de organizare se presupune că oamenii concep forme de organizare adecvate condițiilor. Același lucru este valabil și în modelul funcțional de sistem. Caracterul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
printr-o raționalitate limitată (condiția de incertitudine) este parțial indeterminat, impredictibil. Aceste sisteme vor adopta o soluție din sfera tuturor soluțiilor posibile, fără a se putea specifica care dintre ele. Nu mai putem vorbi, în condiția de incertitudine, de un determinism strict al sistemelor sociale. Legile care descriu comportamentul sistemelor sociale, caracterizate prin condiția de incertitudine, vor fi deci probabiliste. Ele vor trebui să formuleze pluralitatea soluțiilor alternative de care dispune un sistem, alegerea uneia sau alteia dintre acestea rămânând într-
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcțională lărgită. În al doilea rând, relația dintre factorii obiectivi și cei subiectivi în explicația sociologică. Opțiunea expusă în această lucrare este fermă în favoarea explicației sociologice obiective. Fenomenele sociale trebuie explicate prin alte fenomene sociale. Dar care este, în acest determinism sociologic obiectiv, rolul factorilor subiectivi, ai conștiinței, dacă există vreunul? Lucrarea încearcă să treacă în revistă principalele tipuri ale rolului conștiinței în explicația sociologică. Sunt aduse argumente că factorul conștiință trebuie inclus în explicația sociologică, el aducând o contribuție independentă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
conștiință trebuie inclus în explicația sociologică, el aducând o contribuție independentă, alături de factorul obiectiv, la determinarea fenomenelor sociale. În mod special, modelul finalist de sistem, descris de schema funcțională, ne oferă posibilitatea de a înțelege mai diferențiat modul în care determinismul „subiectiv” se include organic în cadrul determinismului obiectiv. Partea a II-a tc "Partea a II‑a " SOCIOLOGIA CONSTRUCTIV|tc "SOCIOLOGIA CONSTRUCTIV|" Kurt Lewin a exprimat, într-o formă elegantă un adevăr simplu: „Nimic nu este mai practic decât o bună
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
el aducând o contribuție independentă, alături de factorul obiectiv, la determinarea fenomenelor sociale. În mod special, modelul finalist de sistem, descris de schema funcțională, ne oferă posibilitatea de a înțelege mai diferențiat modul în care determinismul „subiectiv” se include organic în cadrul determinismului obiectiv. Partea a II-a tc "Partea a II‑a " SOCIOLOGIA CONSTRUCTIV|tc "SOCIOLOGIA CONSTRUCTIV|" Kurt Lewin a exprimat, într-o formă elegantă un adevăr simplu: „Nimic nu este mai practic decât o bună teorie”. Afirmația este însă incompletă. Nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
celebra problemă a cauzalității istorice. David Bidney exprima în termeni tranșanți cele două posibilități de a considera cauzalitatea (Bidney, 1953). Pe de o parte, este cauzalitatea clasică, așa cum apare, deexemplu, în Etica lui Spinoza. Această cauzalitate este caracterizată printr-un determinism monist. Toate fenomenele sunt reduse la cauzele lor, în sensul că efectul poate fi dedus din cauza sa. Întreaga serie temporară este predeterminată cauzal. Pe de altă parte, există o teorie a cauzalității emergente. În teoria respectivă, cauza reprezintă doar o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
deși produs al societății, are autonomia sa relativă. În condiții sociale obiective similare, pot să se constituie culturi relativ distincte. De aceea analiza culturală nu este lipsită de importanță. Cultura nu reprezintă doar o variabilă strict intermediară, ci conține un determinism propriu. Nu orice aspect al culturii poate fi dedus din premisele sociale. Perspectiva sociologică este deci necesar să fie completată cu cea culturalistă. Pentru a ilustra perspectiva sociologică, este sugestivă încercarea lui Georges Gurvitch de a tipologiza timpurile specifice diferitelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care poate fi realizată cunoașterea fenomenelor umane. Filosofia contemporană a istoriei este dominată de alternativa explicație sau comprehensiune. Cele două strategii sau metode fundamentale de a face inteligibil un fenomen social sau uman pornesc de la presupoziții distincte asupra tipului de determinism specificacestora: a) Explicația presupune existența unui determinism obiectiv: fenomenele sociale sunt verigi ale unor lanțuri cauzale. Ele se află într-o interdependență obiectivă cu alte fenomene sociale. A explica înseamnă a pune în evidență tocmai această interdependență, a determina acele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Filosofia contemporană a istoriei este dominată de alternativa explicație sau comprehensiune. Cele două strategii sau metode fundamentale de a face inteligibil un fenomen social sau uman pornesc de la presupoziții distincte asupra tipului de determinism specificacestora: a) Explicația presupune existența unui determinism obiectiv: fenomenele sociale sunt verigi ale unor lanțuri cauzale. Ele se află într-o interdependență obiectivă cu alte fenomene sociale. A explica înseamnă a pune în evidență tocmai această interdependență, a determina acele fenomene sociale și umane obiective care reprezintă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
determina acele fenomene sociale și umane obiective care reprezintă cauzele fenomenului pe care îl analizăm. A explica dezlănțuirea primului război mondial înseamnă a pune în evidență acele condiții care în mod obiectiv au declanșat acest eveniment. b) Comprehensiunea presupune un determinism subiectiv: fenomenele sociale și umane sunt acțiuni umane sau produse ale acestor acțiuni. Acțiunea umană are însă un specific în raport cu fenomenele naturale. Realizarea sa este prezidată de subiectivitate: scopurile, intențiile, afectele actorilor. A înțelege un anumit fapt social înseamnă a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]