1,201 matches
-
servitutea și cu același chip. Articolul 642 Dacă proprietatea în folosul cărei s-a stabilit servitutea este a mai multor coproprietari, întrebuințarea din partea unuia oprește prescripția în privința celorlalți. -------------- Dispoziția art. 642 este deopotrivă aplicabilă și în cazul proprietății comune în devălmășie. Articolul 643 Dacă dintre coproprietari se gaseste unul în contra cărui prescripția nu s-a putut aplică, precum un minor, acela păstrează dreptul tuturor celorlalți coproprietari. -------------- A se vedea notă de la art. 642. Cartea III DESPRE DIFERITELE MODURI PRIN CARE SE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
care răspunde de silvicultură. ... (2) Conținutul, modelul și procedura de înscriere în Registrul național al asociațiilor de proprietari de păduri se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. ... Articolul 95 (1) Obștile de moșneni în devălmășie, obștile de moșneni în indiviziune, obștile răzeșești nedivizate, composesoratele, pădurile grănicerești, pădurile urbariale, comunele politice, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, existente anterior anului 1948, fac parte din tezaurul istoric al României. ... (2) Proprietatea formelor asociative prevăzute la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205619_a_206948]
-
care seaca, iar în perioadele cu ploi abundente se revarsă din matcă. Așezământul a fost construit pe un teren de 2 hectare, donație a familiei Kalinderu, în acest scop: “noi, subsemnații, făcându-ne Consiliul Județean Teleorman, în care stăpânim în devălmășie Moșia noastră Tecuci-Kalinderu, perdinte de comună Tecuci-Kalinderu, Plasa Teleorman, cererea a’i înlesni înființarea unui spital rural prin dăruirea unei întinderi de două (2) hectare , teren în partea despre Cătunul Cățelești a sus disei moșii, venim printr’ această a face
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
Sub Vii; La Bălți; La Gloduri; Pitioaia; Braniște; Șesuri; Furnicar; Răchiți; Sighileți; toate exprimă particulărități locale delimitate doar de plasarea teritorială. Înainte ca oamenii sa înceapă să-și sape propriile fântâni, existau așa-numitele fântâni obștești, care erau folosite în devălmășie de către toți locuitorii satului: Fântâna Satului; La Ciurgău; Fântâna Pintii; ultima poartă denumirea vestitului haiduc maramureșean Pintea Viteazul, care, dupa ce s-a retras din Munții Gutâiului, s-ar fi aciuat prin aceasta zonă. Este situată la o altitudine de
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
număr, cele câteva izvoare istorice descoperite atestă continuitatea locuirii acestui teritoriu în perioada secolelor IX-XIV. Ca și în alte locuri din Moldova apare în lunca Siretului la locul numit astăzi „La Siliște“ prima așezare răzășească, care a stăpânit pământul în devălmășie. Această așezare, după toate probabilitățile, s-a întemeiat anterior perioadei lui Alexandru cel Bun. Din povestirile bătrânilor se spune că în acest loc era amplasat vechiul sat „Săliște“, avea o biserică de lemn, cimitir, case și o curte boierească, toate
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
țarul a poruncit expulzarea lui Lindl din Rusia. Proprietarul companiei Werner, Gottlieb Veygel, a fost numit în funcția de primar, devenind conducător al comunității germane din Sărata, deși era de religie protestantă. El a pus capăt regimului comunității de bunuri (devălmășiei), inițiate de Lindl, și a împărțit terenurile familiilor de emigranți. Pe lotul inițial de teren de la Sărata de 16.000 desetine au apărut, de asemenea, în jurul anului 1830, și alte sate de coloniști germani din Basarabia: Gnadental și Lichtental.
Ignaz Lindl () [Corola-website/Science/318568_a_319897]
-
trebui să-și schimbe proprietarul. Actul din 17 august 1483, de vânzare-cumpărare a prisăcii alături de seliștea Leucăuții vine să confirme această supoziție. Prisaca și seliștea este vândută contra 80 de zloți de către un grup de persoane, care le dețineau în devălmășie, logofătului Tăutul. Cu siguranță este vorba de Marele logofăt Ion Tăutul (d. 1511), care se afla în fruntea boierilor țării pe timpul lui Ștefan cel Mare. A fost singurul boier care a ocupat vreme de 35 de ani aceeași dregătorie. A
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
pe care le aveau în proprietate, ci și părțile ce aparțineau Irinei. Dat fiind faptul că paharnicul Iordachi Panaite decedase, Irina Rusătiasca s-a înțeles cu răzeșii Crudești pentru nelegiuirea lor să-i cedeze Peticul, pe care îl dețineau în devălmășie. Astfel că cea mai mare parte a moșiei Temeleuți a rămas la cei din neamul Panaite. De altfel, potrivit datelor recensământului din 1817 moșia Temeleuți aparținea comisului Alexandru Panaite și(alături de Probota) număra 39 de gospodării, dintre care numai două
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
târziu din locuitorii veniți din Bărbulețu și din Pietrari, cât și din țărani veniți din Transilvania, în special din zona Moieciu sau zona Sibiului. Vatra actuală a satului Râu Alb era acoperită de păduri, partea de sud-est era stăpânită în devălmășie de moșneni pietrăreni, iar partea de nord-vest era proprietatea moșnenilor satului Bărbulețu ajungând până la actualul cătun Ciobănești și Vârful lui Boagher în locul numit „Purcăreață”. Din punct de vedere istoric Râu Alb apare ca sat în anul 1733; până la 1870 a
Comuna Râu Alb, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310350_a_311679]
-
grup biologic, deseori legat prin rudenia de ceată, trăind în gospodării familiale, asociate într-o obște care, prin hotărâri luate în adunările ei generale, are dreptul de a se amesteca în viața particulară a fiecărei gospodării, potrivit regulilor juridice ale devălmășiei și conform mecanismului psihic al obștei pe bază de tradiții difuze". Prin cercetările sale, autorul ajunge la concluzia că de fapt, nu există "Satul devălmaș românesc", în genere, ci numai "sate românești", aproape fiecare sat fiind o "varietate originală", pe
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
care au scăpat cu viață s-au suit mai spre deal întemeind o nouă așezare. Satului i-au spus ceea ce însemna satul locuit de oamenii scăpați de epidemie. Terenul proprietatea Mânăstirii Tismana și a boierului Aga Filisteanu era muncit în devălmășie de locuitori. Demn de subliniat este faptul că pe teritoriul actual al comunei se găseau în trecut moșiile care au fost secularizate, ale mănăstirilor Crasna și Tismana ce aveau pe aici chilii pentru slujitorii mânăstirești. Ulterior satele alcătuite pe fostele
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
treceri repetate spre zonele spre zonele învecinate mai prielnice: Moldova, Ardeal, Sătmar sau Polonia ajungând până în Moravia. Până în perioada medievală locuitorii Țării Maramureșului au fost români, urmașii dacilor romanizați. Organizarea satelor în obști a supraviețuit până târziu, cu folosirea în devălmășie a pădurior, apelor și pășunilor până în secolul XIX, dar cu atribuirea terenurior de șes din lunca râurilor anumitor familii, la început în regim temporar. În timp, aceste suprafețe fertile, destul de puține în această regiune, au ajuns în proprietatea definitivă a
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
stațiunea turistică montană Rânca, Gorj. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București, unde în trei ani și jumătate a dat cele cinci examene de licență absolvind ,magna cum laude”. Teza sa de licență ,Contribuțiuni la studiul proprietății în devălmășie a munților noștri - o pagină din chestiunea țărănească” a fost comentată și elogiată de personalități ca Spiru Haret (", Dacă ar face așa toți care cunosc din chestia țărănească câte o parte mare sau mică, s-ar aduna în curând materialul
Dumitru Brezulescu () [Corola-website/Science/321545_a_322874]
-
cuprinde în legătură cu stăpânirea în comun a multora din munții noștri de către urmașii moșului - întâi proprietar, moșnenii. E apoi strigătul de alarmă al unui tânăr iubitor de țară și țărani împotriva anarhiei sălbatice în care se învârte viața acestei proprietăți în devălmășie”"). Prin intermediul băncii, în anul 1908 a cumpărat Moșia Novaci, pe care a împărțit-o novăcenilor, cu precădere oierilor veniți din Mărginimea Sibiului, realizând astfel o formă atipică de împroprietărire a țăranilor. Alături de inginerul Aurel Diaconovici este autorul primului proiect de
Dumitru Brezulescu () [Corola-website/Science/321545_a_322874]
-
țarul a poruncit expulzarea lui Lindl din Rusia. Proprietarul companiei Werner, Gottlieb Veygel, a fost numit în funcția de primar, devenind conducător al comunității germane din Sărata, deși era de religie protestantă. El a pus capăt regimului comunității de bunuri (devălmășiei), inițiate de Lindl, și a împărțit terenurile familiilor de emigranți. Pe lotul inițial de teren de la Sărata de 16.000 desetine au apărut, de asemenea, în jurul anului 1830, și alte sate de coloniști germani din Basarabia: Gnadental și Lichtental. În urma
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
a lui Vasile, feciorul Oprei, în ziua de 28 septembrie 1765 și întocmește o mărturie hotarnică care-i împacă și pe ceilalți răzeși. Alte documente, cares-au scris ulterior, au confirmat drepturile răzeșilor și legile lor nescrise: Moșia se folosea în devălmășie și se transmitea din tată în fiu, străinii nu erau admiși în stăpînirea ei. Războaiele ruso-turce din sec. XVIII au lipsit oamenii de apărare, iar satul, ca și toată Țara Moldovei, era devastat cu strășnicie. La 18 iunie 1774 satul
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
dezbrăcate, în care epica romanului e complicată, absurd și inutil, de o abordare penibil limitată a faptelor, cinematograf expozitiv, fără vibrație poetică. Tentativa de a conferi plauzibilitate situațiilor prin folosirea unui mozaic lingvistic de Turn Babel, în care răsună, în devălmășie, replici rostite în turcă, tătară, rusă, poloneză, e ridicolă, iar anacronismele istorice abundă cu seninătate, în ciuda unui întreg desant de consultanți. Cel mai penibil e prologul vorbit, în numele lui Sadoveanu, cu voce incoloră, de spicher la actualități. Pr. UNIATEC pt.
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
de preciput este dreptul de a lua unul sau mai multe bunuri comune înainte de partaj; prin convenție matrimonială se poate conveni ca soțul supraviețuitor să preia fără plată, înainte de partajul moștenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, deținute în devălmășie (drept de proprietate asupra unui bun nedivizat în cotă parte) sau în coproprietate; poate fi stipulată în beneficiul fiecăruia dintre soți sau numai în favoarea unuia dintre ei. Aceasta nu este supusă raportului donațiilor (obligație pe care o au descendenții și
Convenție matrimonială (România) () [Corola-website/Science/323889_a_325218]
-
1799 o parte din suprafața care-i revenea și mai târziu în anul 1816 provoacă ultima împărțire a moșiei răzășești și își vinde ce-i mai rămăsese logofătului "Costache Ghica". Restul moșiei răzășești rămânând Petrileștilor până la desființarea răzășiilor și dispariția devălmășiei. Calculând după datele rămase de atunci aflăm că moșia Cursești avea circa 1200 de hectare teren cultivabil. Cursești Vale este și acum un sat patriarhal în care aerul este curat iar oamenii trăiesc mult. În Cursești au funcționat ca învățători
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]
-
fel cum au fost pădurile din ""Dealu lu Bogdan"" și ""Ruginile"" de la izvorul "Mîrșei". Stăpânite în trecut de către numeroși "domni de pământ" de care satul n-a dus lipsă, o parte din păduri au fost folosite și de către localnici în ""devălmășie""(împreună) până în anul [[1948]] când ele au fost expropiate în întregime trecând în proprietatea statului. Principalele păduri ale satului sunt: Pădurarii ce au păzit aceste păduri, enumerați în ordine cronologică începând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
poeziei românești s-a dovedit nefastă, din moment ce a condus la apariția "curentului eminescian", prin excelență pesimist etc. În studii ulterioare celui din 1887, Eminescu apare pus pe același plan cu O. Carp, Ronetti-Roman, Al. Vlahuță ori N. Nicoleanu, într-o devălmășie pesimistă nivelatoare a oricăror valori. Eminescianismul nu denumește o orientare literară, ci un reflex pur social: "E clar acum de ce Eminescu a avut, are și va avea încă multă vreme o mare influență asupra vieții literare. El a exprimat gîndirile
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
casele spre est, la adăpostul a două dealuri împădurite, pe locul de astăzi, astfel ca o asemenea nenorocire să nu se mai repete. Numeroase documente din secolele XVI-XVII consemnează prezența mai multor familii de răzeși și boiernași care stăpâneau în devălmășie părți din satul Șerbești. Prin danii și vânzări repetate în pragul secolului al XVIII-lea satul se regăsea aproape în întregime în posesia marelui logofăt Gavril Miclescu, unul din cei mai de seamă dregători ai Moldovei din acea vreme. Dintre
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
Privesc din Doftana de Th. Fedea Rudenco. Aurel Baranga publica un poem “Trăiască, trăiască, republica noastră.” Mi-am dat seama ascultând, că În anii liceului fusesem și eu obligată să memorez aceste poezii, dar acum ele mi se amestecau În devălmășie În minte, unde se topiseră Într-o aceeași magmă, pastă fără reliefuri, fără proeminențe. Ce greu le va fi fost profesorilor mei de atunci să le prezinte ca poezii de autentică valoare, Într-o vreme când creația eminesciană Însăși era
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
din 14 mai 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 331 din 14 mai 2015. (2^1) În cazul pajiștilor permanente deținute, în calitate de proprietari, de către formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, menționate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279948_a_281277]
-
din activități agricole și își desfășoară activitatea în mod individual, în limitele stabilite potrivit tabelului prevăzut la art. 72 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv în cazul în care veniturile sunt obținute din exploatarea bunurilor deținute în comun sau în devălmășie și sunt atribuite conform pct. 149^12. Suprafețele de teren/animalele respective sunt considerate din punct de vedere fiscal ca fiind incluse în patrimoniul personal și generează venituri neimpozabile conform art. 42 lit. g) din Codul fiscal; ... d) contribuabilii care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155573_a_156902]