4,964 matches
-
s-a opus, cât timp a trăit, publicării unor inedite din arhiva familiei. Distincția are nu numai un caracter de reverență față de voința autorului și a familiei. Ea ne ajută, pe de-o parte, să identificăm cu mai mare precizie devenirea poetului, în etapa sa românească, iar pe de alta, subliniază cu mai multă pregnanță amplitudinea unei opere românești create într-un interval de timp relativ scurt, până la exilul voluntar în Franța. Scriind, conform propriei mărturisiri, încă de la vârsta de 8
Invitație la un recurs: Fundoianu – Fondane by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4650_a_5975]
-
exteriorului, și nu a intimității. Trăim mai repede în ritmul alert al dorinței de ascensiune, de vizibilitate, de succes decît în armonie cu ritmul interior. Din care nu sînt excluse coordonatele menționate, dar care nu sînt prioritatea absolută, ci consecința devenirii personale. Construcțiile artistice de orice fel sînt consistente și durabile dacă au o bază solidă în interiorul ființei. Creatorul are anvergură, cred, dacă este în armonie cu el însuși. Se întîmplă să observăm festele unui caracter sau altul, să ne întristăm
Portret al artistului la maturitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4571_a_5896]
-
000 de euro, oferit de Fundația Dan Voiculescu. ”Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenței, suveranității și unității noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, și a Națiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate și modestie” declara Majestatea Sa, Regele Mihai I, în 2011, în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României. Acum, în 2014, două echipe de studenți - una care are calitatea de susținătoare a
Dezbatere studențească cu premii: România - monarhie sau republică? () [Corola-journal/Journalistic/43870_a_45195]
-
lui Emil Cioran. Mircea Tomuș, cel care conduce revista „Transilvania”, cel care organizează, împreună cu Mircea Braga Colocviile de critică ale revistei „Transilvania”, Mircea Ivănescu pot deveni, ei înșiși, repere culturale. În discursul pe care îl ține cu prilejul lansării celebrei Deveniri întru ființă, noiembrie 1981 Noica va vorbi din nou despre așezarea capitalei culturale la Sibiu. „Legat de ideea mutării capitalei culturale la Sibiu, Noica amintește de încercarea sa de a aduce oameni de prestigiu la Sibiu” notează Gabriel Petric. (Gabriel
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
complementare, Poetul și Revoluționarul trag la același atelaj, împingând istoria în groapa de unde încerca să iasă. În absența unei exegeze profunde, mitul poate prinde aripi gigantice! Deși vorbesc limbaje în aparență diferite, cei doi ne împing în aceeași direcție a devenirii istorice: „Tzara vorbește despre flori, suflet, despre divinul din noi și despre degete, în timp ce Lenin ne spune cât de lesne se lasă oamenii înșelați și furați atunci când li se înmânează «mărfuri». Amândouă fragmentele pornesc de la recunoașterea fundamentală a existenței nedreptății
Când dadaiștii joacă șah (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5751_a_7076]
-
a început cu aceste prime două volume și, totodată, de ce criticul nu a urmat întru totul tiparul unei ediții critice tradiționale. Opera lui Dimov nu putea fi împărțită arbitrar, în funcție de repere cronologice exterioare, impuse de recuperarea filologică a textelor. Nici devenirea organică a unei concepții despre poezie, atât de bine articulate, nu putea fi fragmentată doar de dragul unor addenda, care să adauge sumarelor volumelor diverse alte poeme, risipite de autor prin reviste sau rămase în manuscris. Leonid Dimov a fost un
Leonid Dimov în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5810_a_7135]
-
dialogului și evident contrariază pana la iritare. Dincolo de aspectul comic, pentru ca, spre cinstea lui Nigel Cole, nu avem de-a face cu un militantism deghizat în filmul lui și nici cu o frivolitate de dragul frivolității, se află aspectul psihologic al devenirii Rîței dintr-o muncitoare timidă într-un lider care pune în joc mai mult decat propriul destin. Cheia filmului se află în această conștiința de sine, în înțelegerea mizei politice de proporții pe care o pune în joc mișcarea declanșată
Ce vor femeile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5583_a_6908]
-
lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, fiul ducelui de Palma di Montechiaro, nobil sicilian care, îndeajuns de împovărat de gloria propriei obârșii princiare, nu avusese în prim planul minții gloria literelor (la ce bun coroana imaginației, când biografia însăși, istoria propriei deveniri, e un blazon strălucit?), a fost făcută după ediția Feltrinelli 2002, care include cele mai recente „descoperiri” în legătură cu manuscrisul. Se știe că, dacă totuși, cu câțiva ani înainte de moarte, taciturnul autor, capricorn însingurat și meditativ, absolventul unui liceu clasic, cititor
O ediție adăugită și o nouă traducere a Ghepardului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5087_a_6412]
-
Acela al sacrificiului și al salvării, al salvării umanității, al unei umanități întremate, eliberate de păcatul trecutului. Narate într-o logică a semnificațiilor, spre deosebire de celebrele modele bachiene, „Patimile” culminează firesc, realmente exploziv, cu marele moment al resurexiei, al iluminării, drept devenire firească pe „Drumul crucii”. Materialul muzical vechi, de tradiție medievală bizantină, cunoaște prin Paul Constantinescu o organică fuziune cu cel de tradiție folclorică. De la concepție la împlinirea în fapt artistic, drumul este uimitor, dată fiind construcția dramatică amplă, definirea și
Maeștri ale trecutului, maeștri ai zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5624_a_6949]
-
sonorul ca un factor disolutiv care va naționaliza limbajul filmului, ceea ce s-a și petrecut. Criticul schițează chiar o estetică a filmului sonor în De la mut la vorbitor. Grandoarea și decăderea cinematografului. Dana Duma reface pentru noi acest traseu al devenirii lui Fondane ca cineast, prin trecerea de la scenariu la regie, incluzând acele episoade revelatoare care-l individualizează pe scriitorul român pe scena istoriei cinematografului. Articolul publicat în revista de avangardă Integral, articol dedicat filmului lui René Clair, Entr’acte (1924
Benjamin Fondane, cineastul uitat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5625_a_6950]
-
deoarece artistul are dreptul să fie marcat de un eveniment tragic din istoria țării, dar și - avansez o ipoteză - pentru că, fiind o natură artistică de o certă anvergură teoretică, a dorit să îi ofere cititorului de poezie „traseul” abrupt al devenirii sale, dintr-un aspirant la grațiile limbii române (care nu a fost limba sa maternă), la cel de mare poet român. Cel de-al doilea volum aparte pe care îl întâlnim aici este Tinerețe fără bătrânețe, din 1979. Subtitlul sibilinic
Ultimul Dimov by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4490_a_5815]
-
însuși le folosea, după citirea primei cărți, Justine, l-a numit „Maestru al Frazei Heraldice“, exprimându-și fără reținere entuziasmul: „Fascinantă! Și ce scriitură! Doar tu poți supune astfel limba engleză.” (Corespondență, p. 197). Apoi în altă scrisoare îi recunoaște devenirea stilistică, fiindcă este o devenire pritocită în cele cinci romane publicate înainte de Cvartet: „Se vede clar cum ai luptat ca să-ți poți stăpâni mijloacele, și nu numai pe ele, ci și limbajul însuși, limba engleză, engleza regală.” (Ibidem, p. 199
Centenar Lawrence Durrell by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4513_a_5838]
-
primei cărți, Justine, l-a numit „Maestru al Frazei Heraldice“, exprimându-și fără reținere entuziasmul: „Fascinantă! Și ce scriitură! Doar tu poți supune astfel limba engleză.” (Corespondență, p. 197). Apoi în altă scrisoare îi recunoaște devenirea stilistică, fiindcă este o devenire pritocită în cele cinci romane publicate înainte de Cvartet: „Se vede clar cum ai luptat ca să-ți poți stăpâni mijloacele, și nu numai pe ele, ci și limbajul însuși, limba engleză, engleza regală.” (Ibidem, p. 199) Fără milă, cu bisturiu de
Centenar Lawrence Durrell by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4513_a_5838]
-
scholar și din jargonul tehnicist birocratizat, care fac, adesea, nefrecventabile lucrările „tezarilor”. Pe de altă parte, nu întîlnim în paginile lui nici un truc de captare a atenției cititorului. Dovadă - titlurile plate, de o modestie anodină, deconcertantă: Destinul ideii sau recuperarea devenirii. Camil Petrescu, De la o experiență la alte experiențe. Mircea Eliade, Iluzia și deziluzia comunicării. Anton Holban, Tentativa de salvare a singurătății. Mihail Sebastian. Cele nouă capitole centrate pe șapte studii de caz (Hortensia Papadat-Bengescu, G. Ibrăileanu, Camil Petrescu, Mircea Eliade
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
pe Pius Servien și pe Matila Ghyka, creatori de origine română. La ultimul fiind cunoscut și modul ingenios de a pune în conversație matematica cu suprarealismul prin colaborarea sa cu Salvador Dali, colaborare care este ea însăși o formă de devenire a paradigmelor universale care ar merita o discuție separată, neexistentă însă în volum. Pe scurt, este vorba de relația limbaj poetic - limbaj matematic. La 5 martie 1965 în cadrul Cercului de poetică sub conducerea profesorului Alexandru Rosetti, Solomon Marcus a prezentat
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
târzie și neașteptată biruință asupra tăcerii și sfârșind printr-o la fel de neașteptată dublă întâlnire, cu Viena filosofiei și cu Cornelia Brediceanu, textul trăiește sub o constantă tensiune dramatică. Nimic nu este facil pentru copilul Lucian, nimic nu este obținut, în devenirea unui cărturar, fără sacrificiu și fără asceză, nimic, în fine, nu este dinainte garantat în cariera unui scriitor român din Ardealul ce se desprindea din Imperiul Austro-Ungar, spre a deveni parte a României. Efortul, îndelunga acumulare ce precede trecerea fiecărui
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
se desprindea din Imperiul Austro-Ungar, spre a deveni parte a României. Efortul, îndelunga acumulare ce precede trecerea fiecărui prag, încercarea inițiatică pe care o presupune depășirea fiecărei vârste, alcătuiesc un cadru dramatic, pe canavaua căruia se desfășoară splendidul spectacol al devenirii unuia dintre cei mai importanți oameni ai culturii române moderne. Textul - care, în opinia mea, este de o mirabilă atemporalitate, nearătând nici un rid - ne mai oferă și o explicație simplă și convingătoare a unei alte noutăți pe care o aduce
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
unitară a omului. Cultura tradițională este monadică, iar satul conține, în ciclurile ritualice care îi guvernează existența, întreaga panoplie de forme și manifestări de cultură. Însă sincretic, nu fracturat în limbaje funcționale instituționalizate, cum se întâmplă în cultura urbană modernă. Devenirea cărturarului Lucian Blaga seamănă, de aceea (iar Hronicul... nu și furnizează câteva probe), cu creșterea în cercuri concentrice a copacului, care dezvoltă în figuri mereu mai ample același tipar originar. Sigur că, dacă l-am menționat pe Constantin Noica și
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
și sugestia sa de interpretare a operei blagiene, se cade să amintesc și dimensiunea pedagogică substanțială a acestui text. O dublă pedagogie, mai ales dacă o punem în relație cu morala romanului Luntrea lui Caron. Mai întâi, o pedagogie a devenirii în cultură, care înseamnă muncă, devotament, sacrificiu, dar și entuziasm tineresc, ca și o bună doză de romantism. Iar în al doilea rând, o pedagogie a rezistenței spiritului în fața istoriei. Blaga ne spune, în fond, că nu avem nici o scuză
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
engleză și note de Virgil Stanciu, 480 pag.) narează traseul parcurs de un tânăr indian din colonia britanică Trinidad până într-o Anglie ce a lăsat în urmă epoca ei colonială, și periplul interior de la o stare la alta, procesul devenirii sale ca scriitor. Preluând titlul unui tablou al lui Giorgio de Chirico, romanul are, poate, cea mai densă încărcătură autobiografică dintre toate cărțile scriitorului. Seria de autor pe care aceeași editură i-o dedică scriitoarei care a scandalizat de la debut
Alte noutăți de la Bookfest by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3537_a_4862]
-
a asista la atracția și la repulsia pe care o exercită între ele diferitele părți ale corpului ei mereu surprinzător, la risipirea, la cristalizarea, la răcirea și arderea simultană a acestei nebuloase adorate care e iubita mea într’o continuă devenire, într’o sublimă negare a întregei ei făpturi mereu inventate, trezindu-mă în fiece dimineață cu o altă imagine a iubirii pentrucă în această iubită mereu inventată se întâlnesc toate acele fragmente vii găsite pe ruinele biologice ale umanității dispărute
Ceva cum nu s-a mai văzut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3559_a_4884]
-
ca „toată lumea”, adică asocierile întâmplătoare ale cuvintelor care, mai mult decât altele, sunt supuse modelor și școlilor literare. Dar, tocmai în măsura în care acest arbitrar țâșnește din straturile adânci ale sincerității, nu ne permite el, oare, să surprindem personalitatea noastră adevărată, în devenirea ei fugară și intimă? Ce fericire, aici, la mine acasă, în paginile acestui carnet, de a mă comporta față de mine însumi ca și cum aș trăi departe de toate, într-o lume tihnită, egală, în care nu se întâmplă niciodată nimic! Să
Claude Sernet – inedit – () [Corola-journal/Journalistic/3703_a_5028]
-
de ce e nevoie tot timpul să se umble la o lege care a fost acceptat unanim, nu cumva în moemntul de față trăim o perioada specială, și o cam știm?. Una dintre modificări pune probleme mari, anume schimbarea proprietății și devenirea unor spiale publice în spitale plătitoare de TVA. Dacă se mai adaugă și TVA eu nu cred că va mai putea cineva face sănătate în România. Și așa se face greu, și așa colecta nu se regăsește în coșul asigurărilor
PSD face mișto de reforma lui Nicolăescu by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/34861_a_36186]
-
și, desigur, epistole primite sau trimise de unul dintre cei mai însemnați intelectuali ai secolului douăzeci. Lecturile lui Dinu Pillat din marile literaturi ale lumii, ambianța din familia sa și întâlnirea cu G. Călinescu au constituit, desigur, trepte esențiale ale devenirii sale intelectuale și spirituale, care au fost brutal întrerupte de urmăriri, încercări și supravegheri absolut gratuite și care au dus, finalmente, la izolarea unui cărturar din cei foarte rări și aleși. Biografia să este, până acum, lacunara, lipsită de anumite
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
lui Radu Stanca, pe care o demonstrează Anca Sîrghie. Chiar și numai identificarea a 280 de pagini inedite ar fi fost un mic eveniment în receptarea scriitorului. Ediția de față recuperează însă mai mult de atât, și anume traseul unei deveniri interioare, în care teatrul și poezia se întrepătrund, altoite pe trunchiul unei existențe subsumate culturii. Stanca nu este un cronicar literar de meserie, dar urmărește, de pildă, actualitatea literară a anilor ’40, scriind nu numai despre poeți, cât despre Frații
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]