3,976 matches
-
a rămas cu țigara în colțul gurii, ca-ntr-un prim-plan al uimirii, și-a scărpinat ușor o pătrățică neagră de șah din zona țâței stângi, a dat să spună ceva măreț, dar s-a răzgândit și m-a dezamăgit aruncând, puțin scârbită, ceva banal și de neînțeles pentru mine: "Pe dracu! Astea și amantul Dej! Așa au plâns toantele și la moartea lui Stalin, tot cu ochii beliți la Rubin!" Ce mai tura-vura: Nineta era inteligentă și trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
primii ani ai căsniciei noastre, când ai lipit pe frigider inscripția aceea nostimă: "Mănânci ca un bou, domnule Z!" Era, neîndoielnic, un fel de rețetă pentru cura de slăbire la care jinduiai. Partea frumoasă a venit ceva mai târziu, când, dezamăgit de kilogramele care nu voiau să te părăsească, ai adăugat, dedesubt, încă o inscripție: "Chestia cu boul nu era o laudă!" Văd că ești tras prin inel. Până la urmă cred că invocarea unui exemplar din regnul animal inferior ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
să mă interesez de posibilitatea găsirii unui loc pe la o școală din Ferentari. Știa diriginta ce știa. În consecință, grijulie cum era, mă și asigurase că mă voi integra foarte repede într-una din acele școli. Dar aveam să-i dezamăgesc pe toți; n-am plecat în Ferentari. De teamă; de laș n-am plecat. Am înțeles că acolo era o adevărată inflație de depravați și pușlamale, că urma să intru pe o piață concurențială atât de puternică, încât exista pericolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mă aplec în fața Goliciunii Voastre, după ce-o să părăsiți patul în care vă veți fi lăsat nobila spermă în temporara de mine? Dar în fața titularelor Voastre soții, tot atât de mult trebuie să mă aplec? Și-apoi, să știi că mă cam dezamăgești. Ai numai trei soții? Dar știu că un străstrăstrămoș de-al tău s-a învrednicit să aibă vreo nouă mii de soții. Ăsta da bărbat! Dar tu, cu numai trei soții, nu văd cum mi-ai putea garanta libertatea. Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
la gât într-un fel ciudat; parcă o legăna în brațe. Eu mă așezam de partea cealaltă a trotuarului, rezemat de un copac, și-l urmăream hipnotizat. Fugeam și de la ore uneori, ca să-l aud cântând. Și tare mai eram dezamăgit, atunci când Milică nu era la slujba lui. Milică mă luase la ochi, dar niciodată nu mi-a zis nimic. Ajungeam acasă, scoteam vioara și încercam să reproduc acordurile lui Milică. Eram dezamăgit din nou; Milică-și plimba degetele pe strune ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ca să-l aud cântând. Și tare mai eram dezamăgit, atunci când Milică nu era la slujba lui. Milică mă luase la ochi, dar niciodată nu mi-a zis nimic. Ajungeam acasă, scoteam vioara și încercam să reproduc acordurile lui Milică. Eram dezamăgit din nou; Milică-și plimba degetele pe strune ca un vrăjitor. Și nu lăsa impresia că face eforturi. Dimpotrivă: parcă se odihnea atunci când cânta... Și când m-am apropiat de pălăria lui Milică și i-am așezat acolo banii pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
să veniți. Suntem convinși. Acum să ne spui și limita donației. Veți fi liberi să donați cum credeți de cuviință. În funcție de cum vi se pare balul. Însă prețul minim este costul meniului. Firește. Ei, în acest caz nu te vom dezamăgi. În ultimii ani nici eu, nici asociații mei nu am avut mult timp la dispoziție pentru micile plăceri ale vieții, și acum suntem în localitate cu o treabă ce ne permite să participăm la astfel de evenimente. Sunteți inspirați să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
de unde să-l iau. Nu măi există, și nu-mi dau seama cum. Dar viața e făcuta din pierderi. Fiecare secunda e o pierdere iremediabila, nu se mai întoarce. Vezi, poate vezi o muză-ntr-un copac. Oricum ne vom dezamăgi reciproc. E o fatalitate ce nu depinde de mine. Și am făcut multe lucruri, și am experimentat căutând să înțeleg. Și astfel am cunoscut lumea. Și astfel, fugind din loc în loc și din clipă-n clipă, prinzând frânturi din ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
mintea lui Matei s-a derulat întregul film al întâmplărilor. Cum a primit vestea, a venit la el să-l anunțe. De aceea era atât de veselă și surâzătoare. Venise pentru o ultimă întâlnire de rămas bun, dar a plecat dezamăgită de atitudinea lui. Copleșit de durere și necaz s-a rezemat de poartă și i-a întins buchetul de trandafiri Elenei. — Ia-i, erau pentru ea. —Cum să-i iau dacă erau pentru ea? Nu mă mai necăji și tu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
a întâmpinat Tiberiu, pe care Gelu l-a sfătuit. Nu-l întreba nimic pe frate-tău că este foarte îndurerat. Lasă-l să se liniștească. Din cauza Ceciliei? — Da, a făcut prostia că a jignit-o pe nedrept și ea plecat dezamăgită în Germania. Când Matei a coborât, îndreptându-se spre casă, Gelu i-a spus: —Salut, Matei! Ai grijă de tine! A mai stat apoi puțin de vorbă cu Tiberiu. De ce a plecat în Germania?s-a interesat Tiberiu. —Vrea să
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Matei, ea nu-i spusese nimic, fiindcă nu era sigură de aprobare. Când totul era rezolvat și ea bucuroasă, se dusese să-l anunțe și să-și ia rămas bun, a avut loc acea ieșire a lui Matei care a dezamăgit-o complet. În avionul care o ducea spre Frankfurt, unde trebuia să aterizeze, se gândea la tot ce se întâmplase și la tot ce o va aștepta. Nu-l înțelegea pe Matei și nu-și explica de ce s-a purtat
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
mai înseninat. Nu-ți mai face gânduri, gânduri, că n-are sens. Matei îi dădea perfectă dreptate mamei care reușise, prin discuția purtată, să-l determine că aibă încredere în sentimentele lor. Ceea ce-l frământa era faptul că el o dezamăgise chiar înainte de plecarea în Germania. Bine că n-apucase să-i mai spună și de înscenarea Georgetei, că ar fi făcut-o pe Cecilia să sufere și mai mult. Îl durea faptul că ea era departe, nu-i mai privea
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
albastrul ochilor frumoși acoperiți de pleoapele mărginite de genele-i lungi, dar acest albastru se regăsea pe degetul care purta inelul de logodnă. Privind-o nu mai putea de dragul ei. I se aprinseră toate simțurile, dar pentru a nu o dezamăgi, el, Casanova, trebuia să se stăpânească, să-și controleze întreaga fire. A privit-o mult timp ascultându-i respirația ușoară până când ea a început să se trezească, să-și frece ochii cu mâinile ca un copil mic, să se întindă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
acesta frumos trebuie să fie limpede, îl mângâie pe cap. S-ar fi îmbătat stimulat de starea de euforie a Ceciliei care se lăsa mângâiată, îmbrățișată, sărutată, ca de rămas bun, fiind ultima lor seară, dar nu voia s-o dezamăgească și-apoi se gândea la drumul de a doua zi. Observând că Matei se întristează la gândul că iarășu o vreme nu vor mai fi împreună și că nu s-ar mai dezlipi de ea, Cecilia se ridică la îndemnul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
oricum, nici pe ea n-a agreat-o niciodată, după cum el însuși avea cinstit s-o recunoască, mai târziu, de multe ori. Totul aici i se păru o corvoadă fără margini. De aceea, este de prisos a mai nota că, dezamăgit peste măsură, părăsi destul de repede, fără a mai privi deloc în urmă, și această lugubră și ordinară ocupație. Și iată că, acum, el iarăși se găsea în situația nefericită, în care, deși era tânăr, se mai găsise de atâtea ori
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
rog, acestea toate sunt doar gânduri, gânduri proprii, pe care am să le pun eu, odată și odată, în practică. Însă, despre asta, nimic n-am să-i vorbesc mamei. Cum să-i spun eu despre așa ceva? Ea m-a dezamăgit. În plus, nici nu știu cât de mamă mai este ea pentru mine, iar lucrurile care mă privesc strict pe mine sunt prea intime chiar și pentru una ca ea. Oricum, știu că dânsa nici nu m-ar putea înțelege și, pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
aproape ca și compromis. „Și, dacă cumva, în loc de salvarea definitivă, va veni catastrofa definitivă pentru mine?”, tot rostea dânsul în gând. Pe scurt, se găsea într-o stare sufletească complicată. Până și de Sfânta Slujbă, la care tocmai participase, era dezamăgit și scârbit în suflet. Aceasta mai tare îl plictisise și îl mohorâse, neputând trezi în el absolut nimic sfânt și nobil. „La problemele pe care le am eu, oare de biserică îmi arde mie acum?!”, exclamă cu amar în sinea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
noi obișnuiți. De exemplu, de la domnul Sugiyama se așteaptă să știe, corespunzător poziției sale, care nu este nicidecum doar aceea de îndosariator, limba engleză. Domnul Sugiyama, conștient de ce vrea statul de la el, mai bine s-ar sinucide decât să-l dezamăgească. Și atunci își trece, în dosarul necesar pentru a fi trimis la un post în Olanda, calificativul "foarte bine" la limba engleză. Ajuns în Olanda, statul realizează că devotamentul domnului Sugiyama pentru el a fost atât de mare, încât ultimul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
sus). De cele mai multe ori, sinuciderile din Japonia pot fi grupate sub semnul celei de-a doua categorii descrise de Durkheim: atent, în primul rând, la reacția grupului față de actele sale, niponul obișnuit capitulează rapid atunci când devine convins că i-a dezamăgit pe ceilalți. Sfâșiat între aparență (tatemae) și esență (honne), el nu poate evita catastrofa (totuși, pentru a fi fidel realității, trebuie să notez că, mai ales în perioada contemporană, apar din ce în ce mai des cazuri de sinucideri egoiste sau amorale). Există mai
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ștreangul de gât pentru că, la capătul a trei ani de muncă intensă, echipa aflată sub conducerea sa nu obține rezultatul planificat. Un director de companie a cărui firmă de electronice urmează să dea faliment preferă să moară înainte de a-și dezamăgi angajații. Un arhitect proiectează greșit o clădire cu mai multe etaje, aflată în permanent pericol de prăbușire; mustrările de conștiință îl determină să se arunce într-o prăpastie. Exemplele tragice pot, evident, continua. Dar, în arhipleagul nipon, sinuciderea poate îmbrăca
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
La sfârșitul micii ceremonii, toți se înclină, deferent, și se întorc disciplinat la lucru. Incidentul nu este izolat: ulterior, ori de câte ori am avut nevoie de o mică informație, nu am ezitat să apelez la oamenii din construcții, care nu m-au dezamăgit. Trebuie să adaug, la toate acestea, că i-am spionat, pe furiș, în scurta pauză de prânz, când toți își mănâncă sandvișurile în liniște, beau ceai (alcoolul fiind strict interzis în timpul programului) și, la sfârșit, își adună gunoiul într-o
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ca atunci când zbuciumul și patima cea dulce a pământului o vor ajunge, o să-l roage pe bunul Dumnezeu să o ierte și să-i arate drumul pe care trebuie să-l urmeze ca orice pământean. Spiritul, aprins de focul dragostei, dezamăgit de refuzul zânei pământene, căuta un răspuns în liniștea din Univers. Supărat, pe soartă, s-a urcat în șaua calului, înfigându-se cu putere, cu paloș și merinde la oblânc, către soare s-a ridicat și s-a dus rătăcitor
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
o etică mondială ce urma să fie propusă Parlamentului. O provocare enormă! Avantajul meu a fost că, precum am descris, mă apropiasem de această problematică fundamentală deja cu două decenii în urmă; dacă nu ar fi fost astfel, aș fi dezamăgit în angajamentul ce îmi fusese încredințat, ce se dovedise atât de solicitant și tensionant, constrângându-mă de fapt să-mi reorganizez planificarea semestrului academic următor. Nu mi se mai întâmplase aproape niciodată să lucrez atâtea ore, zile, luni pentru formularea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de făcut în fața acestor lucruri? De asemenea, adio și credinței în rațiune, în știință și în religia pseudotehnologică, ce promitea să rezolve prin tehnică toate problemele și care a sedus milioane de persoane, pentru ca, în cele din urmă, să le dezamăgească. Nu trăim într-o "a doua epocă modernă", așa cum gândesc cei ce nu vor să admită schimbarea epocală a paradigmei ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial, ci suntem proiectați într-o postmodernitate care pune accentul pe concepte
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Lillåberg o transportase vreo doi kilometri, într-o legătură de piele prinsă pe spinare. Acasă, pentru soția lui. Ea avea nume diferite, după generații. Când întreaga asociație de rude a plecat, bătând puternic cu tălpile pământul și poate un pic dezamăgiți de lipsa de măreție a casei mele, am rămas multă vreme așa și m-am uitat după ei. Din partea mea, ar mai fi putut rămâne. Am fi putut să încercăm să pescuim păstrăvi împreună. Nu aveam nici o îndoială că ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]