1,662 matches
-
drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Statele membre își vor corela propria politică în funcție de principiile și orientările elaborate de Consiliul European, ca și de poziția convenită la nivelul Uniunii în privința unor acțiuni comune. Procesul O.S.C.E.; politica de dezarmare și control al armamentelor în Europa; neproliferarea armelor nucleare; aspectele economice ale securității; relațiile cu țările din Estul și Centrul Europei; activitatea în organizațiile internaționale, în primul rând O.N.U., toate acestea sunt domeniile în care statele membre se
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fundamentale. Orientările generale de politică externă și de securitate comună, precum și acțiunile comune sunt definite de către Consiliul European al șefilor de state sau de guverne. Acțiunile comune pot fi inițiate în domenii precum: a) procesul O.S.C.E.; b) politica de dezarmare și control al armamentelor în Europa; c) neproliferarea armelor nucleare; d) aspectele economice ale securității; e) relațiile cu țările din Europa de Est și Centrală; f) activitatea în organizațiile internaționale. Un rol important în dezvoltarea progresivă a politicii de securitate comună a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
trebuie să decidă și în ce fel votul majoritar va fi folosit pentru a duce la implementarea acestor acțiuni. Exemple de probleme care fac obiectul unei „acțiuni conjugate” sunt cele legate de activitatea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, dezarmarea, controlul armamentului și neproliferarea, dar și aspectele economice ale securității. Exista o mare diferență în activitatea din cadrul P.E.S.C. față de cea din cadrul CPE: securitatea. C.P.E. includea numai aspectele economice ale securității, P.E.S.C. acoperă însă, toate aspectele referitoare la securitate ale politicii
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
U.E. nu sunt supuse nici unei forme de limitare cantitativă. Pe de altă parte, gradul de utilizare a contingentelor existente este destul de scăzut, ceea ce indică un efect restrictiv foarte moderat, marea majoritate a exporturilor românești nefiind practic afectată de restricții cantitative. „Dezarmarea vamală” a U.E. este în prezent mai avansată decât se prevăzuse în calendarele inițiale. Astfel, taxele pentru produsele industriale „nesensibile” au fost eliminate cu începere de la 1 ianuarie 1005. Pentru produsele siderurgice, produse „sensibile”, au fost prevăzute perioade de tranziție
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
sondarea opiniei publice. 2. Uniunea politică cuprinde, în principal, următoarele aspecte: - o politică de securitate și externă comună (P.E.S.C.), care va cuprinde formularea pe termen lung a unei politici de apărare, procesul Conferinței asupra Securității și Cooperării în Europa (C.S.C.E.), dezarmare și controlul armamentului în Europa, neproliferarea lui, aspecte de natură economică pe care le ridică securitatea; - creșterea rolului Parlamentului European; - sporirea competenței comunităților; - o politică comună în domeniul juridic și al afacerilor interne (migrație, azil, vize etc.). Un birou european
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
armate proprii în scopul prevederii unei agresiuni și apărării integrității și suveranității sale. În acest caz, nivelul militar și armamentul din dotare ar trebui să fie cu cel al unui posibil agresor. Încă o variantă este „Planul Tirring”, adică o dezarmare totală a statului și trecerea lui sub controlul Organizației Națiunilor Unite. Însă aceasta, reieșind din explicațiile aduse mai sus, este o variantă utopistă. O altă variantă ar fi încheierea unor tratate unilaterale, adică trecerea sub granița cuiva, care în caz
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
nația o pricepe îndestul și ca prin minune nația nu mai este cu dd. radicali, și așa e de departe de-a mai fi cu ei încît fondatorii și glorificatorii gardei orășenești, adică dd. radicali, au trebuit să proceadă la dezarmarea nației, să-i ia îndărăt puștile și cartușele ce i le încredințase și să-i zică: "Nație dragă, de astă dată tu nu pricepi nimic, deci te oprim de a te amesteca cumva în mod simțitor în daraverile noastre. " Și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Însă Proiectul Briand a fost respins. Principala cauză a acestui eșec trebuie căutată în mentalitatea epocii, pentru care elementul principal era suveranitatea națională, care nu putea fi limitată chiar dacă formula propusă de Briand era una interguvernamentală și nu una supranațională. Dezarmarea a fost o problemă care l-a preocupat pe Nicolae Titulescu. În cadrul Conferinței diplomatice internaționale pentru reducerea și limitarea armamentelor, desfășurată la Geneva, sub auspiciile Ligii Națiunilor, între anii 1932 și 1934, marele diplomat român a susținut punctul de vedere
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Geneva, sub auspiciile Ligii Națiunilor, între anii 1932 și 1934, marele diplomat român a susținut punctul de vedere francez conform căruia era necesară reducerea bugetelor militare în raport cu situația specifică a fiecărui stat, ca una dintre măsurile concrete menite a favoriza dezarmarea văzută de acesta ca o „absolută necesitate a păcii“ sigura comunitatea internațională de sprijinul României în această privință. Acesta afirma că reducerea efectivelor României se va face în funcție de celelalte state care trebuie să procedeze identic dar că „România trebuie să
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
această privință. Acesta afirma că reducerea efectivelor României se va face în funcție de celelalte state care trebuie să procedeze identic dar că „România trebuie să aibă armata corespunzătoare securității sale, în raport cu situația sa geografică“25. În concepția lui Nicolae Titulescu, principiul dezarmării pe etape alături de principiul controlului internațional constituiau elemente inseparabile. Acesta declara în acest sens: „Nu există dezarmare posibilă fără control. Cu cât e mai puternic controlul, cu atât e mai realizabilă dezarmarea. Controlul trebuie să fie internațional. Trebuie să știm
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
procedeze identic dar că „România trebuie să aibă armata corespunzătoare securității sale, în raport cu situația sa geografică“25. În concepția lui Nicolae Titulescu, principiul dezarmării pe etape alături de principiul controlului internațional constituiau elemente inseparabile. Acesta declara în acest sens: „Nu există dezarmare posibilă fără control. Cu cât e mai puternic controlul, cu atât e mai realizabilă dezarmarea. Controlul trebuie să fie internațional. Trebuie să știm în orice clipă ce se petrece pretutindeni“26. Acesta a susținut ideea dezarmării morale promovată prin reprezentantul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
geografică“25. În concepția lui Nicolae Titulescu, principiul dezarmării pe etape alături de principiul controlului internațional constituiau elemente inseparabile. Acesta declara în acest sens: „Nu există dezarmare posibilă fără control. Cu cât e mai puternic controlul, cu atât e mai realizabilă dezarmarea. Controlul trebuie să fie internațional. Trebuie să știm în orice clipă ce se petrece pretutindeni“26. Acesta a susținut ideea dezarmării morale promovată prin reprezentantul României la Societatea Națiunilor, Vespasian V. Pella. În 1931 Titulescu afirma: „Mă gândesc la dezarmarea
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
acest sens: „Nu există dezarmare posibilă fără control. Cu cât e mai puternic controlul, cu atât e mai realizabilă dezarmarea. Controlul trebuie să fie internațional. Trebuie să știm în orice clipă ce se petrece pretutindeni“26. Acesta a susținut ideea dezarmării morale promovată prin reprezentantul României la Societatea Națiunilor, Vespasian V. Pella. În 1931 Titulescu afirma: „Mă gândesc la dezarmarea morală Apud Ion M. Oprea, având ca obiectiv revizuirea cărților de școală în scopul de a dezvolta în tineret spiritul de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
dezarmarea. Controlul trebuie să fie internațional. Trebuie să știm în orice clipă ce se petrece pretutindeni“26. Acesta a susținut ideea dezarmării morale promovată prin reprezentantul României la Societatea Națiunilor, Vespasian V. Pella. În 1931 Titulescu afirma: „Mă gândesc la dezarmarea morală Apud Ion M. Oprea, având ca obiectiv revizuirea cărților de școală în scopul de a dezvolta în tineret spiritul de solidaritate internațională“. Marele diplomat român se pronunța în favoarea ridicării „temeliei păcii“ în conștiința oamenilor ca o garanție a realizării
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Ion M. Oprea, având ca obiectiv revizuirea cărților de școală în scopul de a dezvolta în tineret spiritul de solidaritate internațională“. Marele diplomat român se pronunța în favoarea ridicării „temeliei păcii“ în conștiința oamenilor ca o garanție a realizării procesului de dezarmare. La 14 octombrie 1933, Germania hitleristă, temându-se că un control internațional ar fi arătat adevăratul nivel al înarmărilor sale, s-a retras din cadrul Conferinței dezarmării și a părăsit Liga Națiunilor. Astfel, Conferința dezarmării se încheia cu un eșec. Totuși
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
în favoarea ridicării „temeliei păcii“ în conștiința oamenilor ca o garanție a realizării procesului de dezarmare. La 14 octombrie 1933, Germania hitleristă, temându-se că un control internațional ar fi arătat adevăratul nivel al înarmărilor sale, s-a retras din cadrul Conferinței dezarmării și a părăsit Liga Națiunilor. Astfel, Conferința dezarmării se încheia cu un eșec. Totuși în urma dezbaterilor care au avut loc în cadrul acestei conferințe s-a născut un nou instrument de securitate reprezentat de așa numita definiție a agresorului. Aceasta a
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
o garanție a realizării procesului de dezarmare. La 14 octombrie 1933, Germania hitleristă, temându-se că un control internațional ar fi arătat adevăratul nivel al înarmărilor sale, s-a retras din cadrul Conferinței dezarmării și a părăsit Liga Națiunilor. Astfel, Conferința dezarmării se încheia cu un eșec. Totuși în urma dezbaterilor care au avut loc în cadrul acestei conferințe s-a născut un nou instrument de securitate reprezentat de așa numita definiție a agresorului. Aceasta a fost propusă de reprezentantul sovietic Litvinov. Titulescu a
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
cu care Titulescu a apărat prevederile Pactului Ligii Națiunilor, el văzând această instituție a păcii ca “o parte a propriei sale vieți”. Pe această linie, a conservării păcii generale se înscriu și eforturile diplomatice depuse de Nicolae Titulescu în cadrul Conferinței dezarmării, desfășurată la Geneva, unde acesta a susținut punctul de vedere francez, ca o premisă fundamentală a realizării scopului acestei conferințe. În ceea ce privește demiterea lui Nicolae Titulescu din funcția de ministru de externe al României considerăm că acest moment a avut trei
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
aceștia, inițiativa sa și a Franței nu reprezentau acțiuni ale unor adevărați membri ai sistemului de securitate colectivă din care făcea parte și România 21. La 2 februarie 1932, la Geneva, sub auspiciile Societății Națiunilor, și-a deschis lucrările Conferința Dezarmării. 20 Relațiile româno-sovietice . Documente , vol.1, 1917 - 1934 , (colectivul de redacție : Mihai Răzvan Ungureanu , Dumitru Preda , Mioara Porojan, Vitalie Văratec Ă, București , Editura Enciclopedică , 1999, p. 354. 21 Viorica Moisuc, Premisele izolării politice a României. 1919-1940, București, Editura Humanitas, 1991
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Viorica Moisuc, Premisele izolării politice a României. 1919-1940, București, Editura Humanitas, 1991,p.326-328. 17 14 Începând cu 1 martie 1932, Titulescu a participat la această conferință în calitate de șef al delegației României 22. Au fost analizate mai multe propuneri de dezarmare, conturânduse trei puncte de vedere. Astfel Franța se pronunța pentru dezarmarea subordonată securității colective; Uniunea Sovietică susținea dezarmarea totală și generală iar Germania dorea dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus statelor învinse la sfărșitul primului război mondial. A fost adoptată
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
1991,p.326-328. 17 14 Începând cu 1 martie 1932, Titulescu a participat la această conferință în calitate de șef al delegației României 22. Au fost analizate mai multe propuneri de dezarmare, conturânduse trei puncte de vedere. Astfel Franța se pronunța pentru dezarmarea subordonată securității colective; Uniunea Sovietică susținea dezarmarea totală și generală iar Germania dorea dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus statelor învinse la sfărșitul primului război mondial. A fost adoptată o rezoluție care stipula o reducere progresivă a armamentelor și un
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
1 martie 1932, Titulescu a participat la această conferință în calitate de șef al delegației României 22. Au fost analizate mai multe propuneri de dezarmare, conturânduse trei puncte de vedere. Astfel Franța se pronunța pentru dezarmarea subordonată securității colective; Uniunea Sovietică susținea dezarmarea totală și generală iar Germania dorea dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus statelor învinse la sfărșitul primului război mondial. A fost adoptată o rezoluție care stipula o reducere progresivă a armamentelor și un control al dezarmării. Titulescu era o persoană
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
această conferință în calitate de șef al delegației României 22. Au fost analizate mai multe propuneri de dezarmare, conturânduse trei puncte de vedere. Astfel Franța se pronunța pentru dezarmarea subordonată securității colective; Uniunea Sovietică susținea dezarmarea totală și generală iar Germania dorea dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus statelor învinse la sfărșitul primului război mondial. A fost adoptată o rezoluție care stipula o reducere progresivă a armamentelor și un control al dezarmării. Titulescu era o persoană orgolioasă și dorea să fie consultat în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
colective; Uniunea Sovietică susținea dezarmarea totală și generală iar Germania dorea dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus statelor învinse la sfărșitul primului război mondial. A fost adoptată o rezoluție care stipula o reducere progresivă a armamentelor și un control al dezarmării. Titulescu era o persoană orgolioasă și dorea să fie consultat în orice problemă importantă de politică externă. Astfel, la 1 octombrie 1932, Alexandru Vaida Voevod, președintele Consiliului de Miniștri, a inițiat negocieri cu sovieticii fără să îl anunțe în prealabil
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
plus de securitate statului român în privința statului sovietic 28. Chiar dacă Titulescu nu a dorit încheierea tratatului de neagresiune româno - sovietic, în forma stabilită în 1929, aceasta considera că negocierile dintre cele două state trebuiau reluate la momentul oportun. În privința Conferinței dezarmării, Nicolae Titulescu a subliniat legătura dintre problema 27 A.N.I.C., fond Casa Regală, dosar nr. 173 / 1932 , f. 20. 28 Octavian Țâcu , op. cit., p. 137. 22 19 dezarmării și cea a asigurării securității statelor 29. A susținut ideea dezarmării pe
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]