724 matches
-
pentru titlul de Al 3-lea Hokage. Prin anumite surse, ANBU află de complotul clanului Uchiha împotriva satului și îl pun pe Itachi să își omoare propriul clan. Cu greu, Itachi acceptă, fiind un iubitor de pace(Itachi știa că dezertarea clanului Uchiha poate să ducă la un nou război între ninja). Singurul pe care Itachi nu a putut să-l omoare este fratele său mai mic, Sasuke. Itachi i-a spus lui Sasuke să îl urască și să își dorească
Akatsuki () [Corola-website/Science/313905_a_315234]
-
facă fața reducerii bugetului și a efectivelor. Patru ani mai târziu, comandantul brigăzii, colonelul Șneur, s-a găsit în situația delicată de a fi incapabil să plătească soldele soldaților din subordine. Efectivele brigăzii au scăzut dramatic, atât ca urmare a dezertărilor, dar și ca urmare a unei epidemii de holeră la 450, iar mai apoi la doar 200 de oameni. Șneur a plecat de la conducerea brigăzii, lăsând în locul său un ofițer de rang inferior. Brigada se dezintegra rapid, iar Shah era
Brigada de cazaci persani () [Corola-website/Science/318367_a_319696]
-
Infanteria marină deoarece el le posedă din funcția pe care o are. A precizat că știe ceva de un interes deosebit.” (Asemenea afirmații au dus de la trimiterea onorabilă a lui Oswald în rezervă la cea indezirabilă.) Povestea Associated Press cu dezertarea unui fost pușcaș marin al SUA spre Uniunea Sovietică a apărut pe primele pagini ale unor ziare în 1959. Deși Oswald dorea să frecventeze Universitatea din Moscova, a fost trimis la Minsk pentru a lucra ca strungar la Fabrica de
Lee Harvey Oswald () [Corola-website/Science/317844_a_319173]
-
în care Hannibal ar fi primit întăriri materiale corespunzătoare din Cartagina, el ar fi reușit să atace direct Roma. În schimb , el a trebuit să se mulțumească cu supunerea cetăților, și singurul alt eveniment notabil din 216 î.Hr. a fost dezertarea unor teritorii italiene, inclusiv Capua, al doilea mare oraș din Italia. Cu toate acestea , doar câteva dintre orașele-state italiene care se așteptau să câștige în calitate de aliați au încetat colaborarea. În pofida superiorității lui Hannibal pe câmpul de luptă, depărtarea de bazele
Al Doilea Război Punic () [Corola-website/Science/317960_a_319289]
-
o activitate diplomatică intensă, după izbucnirea Revoluției franceze. Capturat de republicani, l-a părăsit pe Louis Philippe pentru a obține un post de comisar la Ministerul Războiului. Reorganizarea să a avut un rol important în victoria francezilor de la Valmy. După dezertarea generalului Charles François Dumouriez, a fost arestat, dar eliberat după scurt timp. A studiat pentru ceva timp balistică, cu ajutorul căreia a inventat obuzul. În 1795, a cerut reintegrarea în armată, dar a fost ignorat. Încercările sale de a obține o
Pierre Choderlos de Laclos () [Corola-website/Science/323503_a_324832]
-
artei independente" și, alături de acesta și de Diego Riviera, publică al treilea "Manifest" al suprarealismului ( în realitate redactat de Trotzky). În timpul celui de-al doilea război mondial și al ocupației Franței, Breton este în SUA (va fi și acuzat de dezertare de către suprarealiștii din patrie, care participă activ la Rezistență). Breton se întoarce în Franța în 1946, încercând să reînvie un nou grup suprarealist, dar fără rezultate notabile. Se poate aprecia că o dată cu al doilea război mondial suprarealismul, chiar dacă a supraviețuit
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
aprobat cererea. În 6 decembrie armatele germane ocupă Bucureștiul. "Fugarul" se află într-o situație dificilă. Închis în casă, continuă să scrie la romanul "Ion". Între 12/13 mai1917, fratele său Emil Rebreanu, ofițer în armata austro-ungară, este acuzat de dezertare și spionaj, fiind condamnat la moarte (ecouri în lumea romanului "Pădurea spânzuraților"). În primăvara anului 1918 a fost arestat și anchetat de autoritățile de ocupație, dar Liviu a reușit în cele din urmă să fugă. În luna mai, ajutat de
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
gherilă împotriva forțelor lui Batista. Printre supraviețuitori erau și Ernesto "Ché" Guevara, Raúl Castro și Camilo Cienfuegos. Pe 24 mai 1958 Batista a trimis 17 batalioane împotriva lui Castro, care au fost înfrânte din cauza moralului scăzut și ratei mari de dezertare. În ziua de 1 Ianuarie 1959, Batista și C. R. Aguero au fugit din țară, iar forțele lui Castro au cucerit Havana. Castro și-a consolidat controlul asupra țării prin naționalizarea industriei, exproprierea proprietății private, colectivizarea agriculturii și impunerea de politici
Fidel Castro () [Corola-website/Science/297673_a_299002]
-
5 milioane de persoane. Organizarea Armatei Roșii a revenit lui Lev Davidovici Troțki, care înainte de revoluție ocupase o funcție în comitetul militar revoluționar. Bolșevicii (comuniștii) aveau o influență notabilă în cadrul armatei. Primul Război Mondial a slăbit moralul armatei, producându-se dezertări zilnice. Comuniștii au încercat cu destul de mult succes să creeze o stare de spirit revoluționară în locul patriotismului care se afla în declin. Noile organe de conducere, "sovietele", trebuiau să fie formate din „muncitori, soldați și țărani”, după cum spunea Partidul Bolșevic
Armata Roșie () [Corola-website/Science/296890_a_298219]
-
obținut prin propagandă. Soldații ajungeau să se resemneze la un moment dat și se disciplinau să lupte ținând cont că nu aveau alternative. Dezertorii erau priviți cu invidie. Soldații, pentru a scăpa de oroarea războiului, apelau la diverse tipuri de dezertare. Cum dezertarea era aspru pedepsită, se recurgeau la alte metode de ieșire din lupta. Una dintre acestea era rănirea. Soldatul, căpătând o rană care să nu-i pună viața în pericol, dar una semnificativă încât îl făcea incapabil să mai
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
propagandă. Soldații ajungeau să se resemneze la un moment dat și se disciplinau să lupte ținând cont că nu aveau alternative. Dezertorii erau priviți cu invidie. Soldații, pentru a scăpa de oroarea războiului, apelau la diverse tipuri de dezertare. Cum dezertarea era aspru pedepsită, se recurgeau la alte metode de ieșire din lupta. Una dintre acestea era rănirea. Soldatul, căpătând o rană care să nu-i pună viața în pericol, dar una semnificativă încât îl făcea incapabil să mai lupte, putea
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
vor lupta alături de armate italiană împotriva austriecilor. În general nu s-a folosit tortură pentru obținerea informațiilor. De multe ori această politică dură față de prizonieri este sancționată de către ofițeri. Principalul pentru care se i-a prizonieri este pentru a încuraja dezertarea. Dacă nu iei prizonieri, cel din fața ta are opțiunea de a lupta până la capăt de aceea ambele tabere au mare grijă să nu comită atrocități. Succesul operațiunilor ajunge să fie în funcție după numărul de prizonieri că potențială forță de
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
la începutul lunii iulie dezamăgirea generală. După un prim succes datorat generalului Brusilov, cel mai bun comandant militar rus din Marele Război, eșecul a fost evident și soldații au refuzat să intre în linia întâi. Armata a intrat în descompunere, dezertările au devenit frecvente, protestele din spate frontului s-au îndesit, popularitatea lui Kerenski s-a deteriorat. Pe 3 și 4 iulie, după ce a devenit cunoscut eșecul ofensivei, soldații staționați în capitala Petrograd au refuzat să se întoarcă pe front. Alături de
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
1918, rația medie de grâu în marile orașe a scăzut la 3 livre pe lună. Întreprinderile a trebuit să se închidă, muncitorii nu mai găseau hrană, bandele de jefuitori cutreierau zonele rurale în căutare de alimente, armata era confruntată cu dezertări în masă. Unul din primele decrete ale guvernului bolșevic aproba desființarea deja efectivă a marii proprietăți funciare și lăsa inițiativa țăranilor pentru a decide dacă împart sau socializează pământul. Acest decret era în contradicție cu programul bolșevic, care prevedea naționalizarea
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
și au fost împiedicate la rândul său în operațiunile lor de acțiunea trupelor de gherilă ale țăranilor. „Armatele verzi” erau alcătuite din țărani care refuzau înrolarea în ambele armate, rechizițiile forțate și restituirea terenurilor către foștii proprietari, dorită de Albi. Dezertările foarte numeroase din ambele armate erau și ele o sursă critică pentru armatele verzi. În 1919-1920, au dezertat circa 3 din cele 5 milioane de recruți din Armata Roșie; între jumătate și două treimi au reușit să scape de percheziții
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
din fața cantonului soldatul, fata cantonierului (devenită cantonieră) și băiatul celor doi. În finalul filmului sunt prezentate câteva fragmente din raportul nefinalizat al comisiei asupra evenimentelor de la Târgu Mureș. Din acel raport rezultă că nu s-a înregistrat niciun caz de dezertare. Prozatorul și jurnalistul Răsvan Popescu, autor al scenariilor filmelor "Prea târziu" (1997) și "Terminus Paradis" (1999), a scris scenariul filmului "", gândindu-se după propriile spuse "„la Bosnia, la Kosovo, la ceea ce s-ar fi putut petrece dacă în martie 1990
Război în bucătărie () [Corola-website/Science/297130_a_298459]
-
majorității statelor există prevederi potrivit cărora serviciul militar este obligatoriu pentru toți cetățenii de la o anumită vârstă. Refuzul de a presta serviciul militar era de regulă sever pedepsit, inclusiv cu pedeapsa capitală, pentru nesupunere față de ordinele statului, fiind asimilat cu dezertarea. În ultima jumătate a secolului XX, dreptul de a refuza înrolarea în armată și portul armelor a fost înscris în legislația mai multor state. Această tendință a coincis cu eliminarea serviciului militar obligatoriu în mai multe state europene, între care
Obiector de conștiință () [Corola-website/Science/317702_a_319031]
-
-lea SS de cavalerie cazacă. La sfârșitul războiului, colaboraționiștii cazaci retrași în Italia s-au predat britanicilor, dar, în conformitate cu prevederile Conferinței de la Ialta, au fost repatriați cu forța împreună cu alți colaboraționiști în Uniunea Sovietică. (Vedeți și Trădarea cazacilor) În ciuada dezertărilor din Armata Roșie, majoritatea cazacilor a rămas loială statului sovietic. În bătăliile de la începutul războiului, așa cum a fost încercuirea de la Białystok, unitățile de cazaci au luptat cu vitejie și devotament, uneori până la ultimul om. În perioada înaintării germane spre Moscova
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
mai multe rânduri împotriva forțelor străine. Odată cu reluarea ofensivei aliate împotriva forțelor Puterilor Centrale, civilii sârbi au luat parte activă la lupta pentru alungarea inamicului de pe pământul țării. După izbucnirea războiului, în rândurile armatei austriace din Balcani au avut loc dezertări dese. În timpul campaniei din 1914, 35.000 de soldați slavi (sârbi, croați, cehi, sloveni, slovaci) dar nu numai, au dezertat din armată austro-ungară. Un mare număr dintre aceștia au ajuns să lupte în rândurile trupelor sârbe și mai apoi au
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
repartizat. Considerându-se de naționalitate rusă, nu voia să lupte împotriva conaționalilor săi și se sustrage din diferite pretexte, continuând să concerteze la restaurantul său. Se prezintă la Fălticeni abia după trei convocări, fiind judecat de un tribunal militar pentru dezertare. Fiind artist, i s-a aprobat mobilizarea pe loc, cu avertizarea că, în cazul unui nou ordin de concentrare, neprezentarea avea să aibe urmări mult mai severe. În decembrie 1941, după cucerirea Odesei de către trupele române, , directorul operei din Odesa
Petre Leșcenco () [Corola-website/Science/319101_a_320430]
-
campioană națională de 4 ori. Jakob a jucat 45 de meciuri pentru echipa națională a României și a marcat 121 de goluri. În 1971, Jakob a rămas în RFG (motiv pentru care a fost condamnat la 5 ani închisoare pentru dezertare), unde a activat ca jucător-antrenor timp de 4 ani. Ulterior a jucat/antrenat echipele HTV Remscheid și RTV Remscheid. Din 1979 a fost antrenor la echipa TS Esslingen. Alte echipe antrenate de el sunt: Wernauer Sportfreunde, Neuhausen-Fildern, Bernhausen, RSK Esslingen
Josef Jakob () [Corola-website/Science/319213_a_320542]
-
credincioși regentei, încercară zadarnic să-l oprească; zadarnic încercă Andronic Anghelos, trimis cu trupe , să lupte cu el. Rău susținut de soldații lui, acest general fu bătut și temându-se pentru viața sa de urmările acestei înfrângeri, el dădu exemplul dezertării și merse să îngroașe forțele rebelului. Și acesta, care era totdeauna gata să râdă, zicea glumind, primind pe noul partizan: "Iată cuvântul Evangheliei: îți voi trimite îngerul meu, care va pregăti drumul înaintea ta." În adevăr, Andronic Anghelos găsi imitatori
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
de reviste, ideologi doctrinari și partizani zeloși. Printre ei se pot enumera Alexandru Macedonski, Nicolae Iorga, Aurel Popovici, Garabet Ibrăileanu, Ovid Densusianu, Mihail Dragomirescu și mulți alții. Adesea, partizanii unei grupări fraternizau cu cei din gruparea adversă. Existau rupturi și dezertări, încercări de conciliere și de ocupare a pozițiilor ambigue. De exemplu, nu se putea concepe ca Nicolae Iorga să facă vreo concesie modernismului cum nu se putea concepe ca Alexandru Bogdan-Pitești să renunțe la el. Alții cultivau tendințele în paralel
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
președinte. Ea a simpatizat cu partizanii și, în timp ce era refugiată în Elveția, a făcut contrabandă cu arme, bani și alimente pentru ei. Ea a fost propusă chiar să fie numită șef al unei brigăzi de partizani, dar a refuzat. În urma dezertării Italiei de partea Aliaților în război, socrul ei, discreditatul rege Victor Emmanuel al III-lea, s-a retras din guvern. Soțul ei a devenit monarh sub titlul de locotenent general al Regatului. El și Marie José au făcut un tur
Marie-José a Belgiei () [Corola-website/Science/318664_a_319993]
-
până la prăbușirea sa. În perioada 1974-1975, forțele FANK au crescut oficial de la 100.000 de oameni la circa 250.000, dar probabil că în realitate numărau doar 180.000, din cauza cifrelor umflate de ofițeri în scop de delapidare și din cauza dezertărilor. Ajutorul militar american (muniție, provizii, echipament) a fost acordat FANK prin Military Equipment Delivery Team, Cambodia (MEDTC), o echipă autorizată de 113 ofițeri și soldați, sosită la Phnom Penh în 1971, sub supravegherea amiralului CINCPAC John S. McCain, Jr. Atitudinea
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]