828 matches
-
Смерть шпионам" de la Smert' șpionam" - "Moarte spionilor"), a fost numele departamentelor sovietice de contraspionaj formate în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, care aveau ca sarcină securizarea spatelui Armatei Roșii și arestarea "trădătorilor, dezertorilor, spionilor și elementelor criminale". Organizația a fost creată pe 19 aprilie 1943 din Directoratul Departamentelor Speciale ale NKVD. Numele întreg al entității conducătoare era "Главное управление контрразведки СМЕРШ Народного комиссариата обороны СССР" - "Directoratul principal al contrainformațiilor al Comisariatului Poporului pentru
SMERȘ () [Corola-website/Science/300189_a_301518]
-
Cărțile lui Suvorov și comentariile sale despre Armata Roșie au fost respinse de unii istorici ca fiind o combinație dintre hiperbole și dovezi fabricate. S-a afirmat că Suvorov era sub presiunea evenimentelor și trebuia să demonstreze că era un dezertor de prim rang, care avea o mare valoare, așa că a fabricat evenimente și dovezi. Mulți istorici militari sunt sceptici în ceea ce privește valoarea științifică a lucrărilor lui Suvorov. Un autor care sprijină teoria lui Suvorov este Mihail Meltiuhov în cartea sa “Șansa
Victor Suvorov () [Corola-website/Science/300734_a_302063]
-
opoziție pe această temă cu prietenul său, președinte al Consiliului de Miniștri, Léon Blum), că era un om de stat și de caracter. El însă a refuzat să părăsească Franța pentru a nu se expune criticii de a fi un dezertor - lucru care ar fi fost de îndată exploatat, cu atât mai mult cu cât el era evreu. Se cunoaște astăzi că întreaga zi de 18 iunie cabinetul britanic a discutat textul care urma a fi citit de către de Gaulle. Vechii
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
comanda lui Piłsudski, au lansat o ofensivă împotriva forțelor ruse în Ucraina. La 7 mai 1920, cu extrem de putin de luptă, au capturat Kievul. Conducerea bolșevică a declarat acțiunile poloneze a fi o invazie; ca răspuns, mii de ofițeri și dezertori s-au alăturat Armatei Roșii, și mii de civili s-au oferit voluntari pentru muncă de război. Sovieticii au lansat o contra-ofensivă dinspre Belarus și au contra-atacat în Ucraina, înaintând în Polonia către Germania pentru a încuraja în lupta sa
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
ajutat, intenționat sau nu, interesele sovietice, punând și autoritățile boliviene pe urmele lui Che. La 9 martie 1967, câțiva militari în civil, aflați la pescuit, îi întâlnesc pe cei din grupul lui Guevara (întâlnire pașnică), însă la 11 martie 2 dezertori din E.L.N. sunt capturați, alarmând guvernul bolivian care cere ajutorul S.U.A. La indicațiile dezertorilor este descoperită tabăra de antrenament și ascunzătorile cu documente, alimente, fotografii ce servesc la identificarea lui Guevara de către C.I.A. Hotărăsc să abandoneze tabăra de antrenament pentru
Che Guevara () [Corola-website/Science/298620_a_299949]
-
La 9 martie 1967, câțiva militari în civil, aflați la pescuit, îi întâlnesc pe cei din grupul lui Guevara (întâlnire pașnică), însă la 11 martie 2 dezertori din E.L.N. sunt capturați, alarmând guvernul bolivian care cere ajutorul S.U.A. La indicațiile dezertorilor este descoperită tabăra de antrenament și ascunzătorile cu documente, alimente, fotografii ce servesc la identificarea lui Guevara de către C.I.A. Hotărăsc să abandoneze tabăra de antrenament pentru a scăpa de încercuirea armatei boliviene și se ia hotărârea de a coopta membri
Che Guevara () [Corola-website/Science/298620_a_299949]
-
foarte important grup din rândul victimelor. Aproape toată conducerea agenției din deceniul al patrulea, inclusiv comandanții, a fost executată. În timpul celui de-al doilea război mondial, unitățile NKVD au fost folosite pentru asigurarea securității spatelui frontului, inclusiv în lupta împotriva dezertorilor. În teritoriile "eliberate", NKVD-ul și mai apoi NKGB-ul au trecut la arestări în masă, deportări și execuții, inclusiv a luptătorilor rezistenței antifasciste, așa cum a fost polonezii din Armia Krajowa. În străinătate, agenții NKVD au organizat asasinarea unor exilați
NKVD () [Corola-website/Science/299527_a_300856]
-
având o masă de 35,70 kg. Cea mai veche referire la populația satului se găsește în Urbariile din anul 1652 unde se prezintă, nominal, un număr de 13 familii de iobagi maghiari, cu bunurile mobile și, tot nominal, 5 dezertori. Ultima epidemie de ciumă din anul 1711 a făcut un număr considerabil de victime (292). În anul 1733, când s-a realizat recensământul cerut de episcopul român unit, Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea Vișea (în document cu ortografie maghiară: "Visa
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
o populație de numai 8,4 milioane de persoane. Martin Shaw a descris aceste atrocități ca „cel mai pur genocid din era Războiului Rece.” În 1979, Vietnamul l-a detronat pe Pol Pot și l-a instalat la putere pe dezertorul Khmerilor Rosii, Heng Samrin. Ca urmare a rupturii chino-sovietice, tensiunile de-a lungul frontierei chino-sovietice au atins apogeul în 1969, iar Președintele Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon, a decis să utilizeze conflictul pentru a schimba echilibrul de putere din timpul Războiului Rece
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
a lui Burgess, Portocala mecanică" (1962), a fost produsul acestor ani fertili. Inspirat inițial de un incident din Al Doilea Razboi Mondial, în care soția sa Lynne ar fi fost jefuită și atacată în Londra în timpul întreruperii curentului electric de către dezertori din armata americană (întâmplare ce putea să fi contribuit la un avort pe care aceasta l-a suferit), cartea era o examinare a liberului arbitru și a moralității. Tânărul antierou, Alex, capturat după o carieră de violență și turbulență, este
Anthony Burgess () [Corola-website/Science/299222_a_300551]
-
dezavantajată atunci când a trebuit să facă față atacului german. De exemplu, de-a lungul întregii campanii, sovieticii au pierdut șase tancuri pentru fiecare tanc german distrus. Contraargumente pentru această interpretare au fost date în cartea "Spărgătorul de gheață" a fostului dezertor GRU, Viktor Suvorov. În această carte se afirmă că forțele terestre erau extrem de bine organizate și erau mobilizate în masă de-a lungul întregii granițe germano-sovietice în vederea unei invazii sovietice în Europa hotărâtă pentru duminică 6 iulie 1941. Planul german
Operațiunea Barbarossa () [Corola-website/Science/299218_a_300547]
-
Hotin la Marea Neagră și la Dunăre, dar fără malul stîng al Nistrului. La cererea noii administrații moldovene („Sfatul Țării”), pe 13 decembrie, trupe române și franceze (armata generalului Berthelot) au intrat în Basarabia, ca să apere teritoriul jefuit de bandele de dezertori ai armatei rusești în destrămare, și atacat de trupele bolșevice. La 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat unirea cu România, în timp ce bolșevicii se retrăgeau conform Tratatului de la Brest-Litovsk dintre Lenin și Germani. Cele 12 ocoluri au fost atunci reorganizate
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
pact cu polonezii și pentru cedarea vestului țării. Alianța cu Petliura a dus la alăturarea efectivelor polonezilor a încă 15.000 de soldați ucraineni la începutul campaniei. Aceste efective au crescut la 35.000 prin înrolarea noilor recruți și a dezertorilor din rândurile Armatei Roșii. În ciuda mobilizării unui număr relativ important de soldați în tabăra alianței, aceasta s-a dovedit insuficient pentru atingerea tuturor obiectivelor propuse. Istoricul britanic Norman Davies a remarcat că este dificil să estimezi efectivele celor două tabere
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
luptele pentru apărarea republicii sovietice împotriva uzurpatorilor polonezi. S-a făcut apel la rememorarea ivaziilor poloneze din secolul al XVII-lea. Contraofensiva rusă a avut succes și datorită apelului lui Brusilor. 14.000 de ofițeri și aproximativ 100.000 de dezertori s-au îrolat sau s-au reîntors în Armata Roșie, iar mii de civili s-au înrolat voluntary pentru ca să contribuie la efortul de război. Comandantul Armatei a III-a poloneză din Ucraina, generalul Edward Rydz-Śmigły, a hotărât să-și croiască
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
a purtat pe trei fronturi principale: cel estic, cel sudic și cel de nord-vest. Războiul poate fi împărțit în mare în trei perioade. Prima perioadă a războiului a durat de la Revoluție până la Armistițiu. Conflictul a început cu grupuri de ruși dezertori, principala forță fiind proaspăta formată Armata Voluntarilor în regiuna râului Don, cărora li s-a alăturat mai târziu, în Siberia, Legiunea Cehă. În răsărit, existau de asemenea două administrații antibolșevice, Komuch în Samara și guvernul naționalist siberian aflat în Omsk
Războiul Civil Rus () [Corola-website/Science/298461_a_299790]
-
Norocul lor a fost Legiunea Cehă, care s-a dovedit mai de încredere pentru "contrarevoluția democratică". Legiunea Cehă făcuse parte din vechea armată țaristă, iar în octombrie 1917 număra aproximativ 30.000 de oameni, cei mai mulți foști prizonieri de război și dezertori din armata Austro-Ungară. Încurajați de Tomás Masaryk, "Legiunea" a fost redenumită " Corpurile de armată cehoslovace" care aveau ca scop continuarea luptelor cu Germania. O înțelegere cu guvernul sovietic de evacuare a Corpurilor de armată cehoslovace pe calea apei, (cu îmbarcarea
Războiul Civil Rus () [Corola-website/Science/298461_a_299790]
-
există numeroși martori care susțin că l-ar fi întâlnit în timpul încarcerării. Wallenberg a fost transportat cu trenul de la Debrețin, prin România, la Moscova. Autoritățile sovietice l-ar fi mutat la Moscova în speranța de a-l schimba cu unii dezertori din Suedia. Vladimir Dekanozov a anunțat guvernul suedez la 16 ianuarie 1945 că Wallenberg se află sub protecția autorităților sovietice. La 21 ianuarie 1945, Wallenberg a fost transferat la și a fost ținut în celula 123 împreună cu , fost atașat al
Raoul Wallenberg () [Corola-website/Science/307560_a_308889]
-
cercetarea soartei lui Wallenberg, dar oferta a fost refuzată. Söderblom s-a întâlnit cu Veaceslav Molotov și cu Stalin la Moscova la 15 iunie 1946. Söderblom, care încă îl credea pe Wallenberg mort, a ignorat discuțiile despre un schimb cu dezertori suedezi din Suedia. La 6 februarie 1957, guvernul suedez a publicat un document datat 17 iulie 1947, care afirma „raportez că prizonierul Wallenberg pe care îl cunosașteți bine, a murit subit în celula sa azi-noapte, probabil ca urmare a unui
Raoul Wallenberg () [Corola-website/Science/307560_a_308889]
-
1917 drept ""Echipa de Siguranță din Delta Dunării"", iar la 31 ianuarie 1918 ca ""Brigada de Siguranță din Delta Dunării"".(citat în ) În raportul din 18 iunie 1917, Moruzov menționează și principalele probleme cu care se confrunta în zonă, respectiv : dezertorii români de naționalitate rusă, propaganda bulgărească și germană în rândurile armatei ruse și activitatea lui Prezanov, viceconsulul rus din Sulina. Într-un raport datând din 1934, Mihail Moruzov enumeră câteva din succesele obținute în acea perioadă : capturarea colonelului german von
Mihail Moruzov () [Corola-website/Science/307644_a_308973]
-
aprilie 1943 - 21 februarie 1944) și apoi la cel de pe Frontul 2 Ucrainean (21 februarie - 31 iulie 1944). Aceste unități SMERSH au fost formate în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, având ca sarcină securizare spatelui Armatei Roșii și arestarea "trădătorilor, dezertorilor, spionilor și elementelor criminale". După reocuparea Basarabiei de către URSS, colonelul este numit la 31 iulie 1944 în funcția de comisar al Comisariatului Poporului pentru Securitatea Statului (NKVD) din RSS Moldovenească, fiind avansat la gradul de general-maior (9 iulie 1945). A
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
Tematica militară l-a preocupat pe Octav Băncilă o lungă perioadă din cariera sa. A mai pictat tabloul "De planton" în 1900 cu multe variante ulterioare acestui an, "Santinela" și "Din Armată" în anul 1912, precum și "Orbul de la Frumoasa" și "Dezertorul" în câteva variante. Acestea, cele mai reprezentative dintre ele, descriu viața grea din armata de odinioară, în care oamenii erau măcinați de persecuții și boli și astfel, ajungeau să dezerteze. Ca urmare a faptului că că Băncilă a învățat arta
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
în timp ce sultanul mergea pe câmpul de luptă după bătălie. Pe de altă parte, o altă variantă din cronicile sârbești spune că Sultanul ar fi fost asasinat de Miloš Obilić, care a ajuns în tabăra turcilor sub pretextul că este un dezertor. Obilić a fost adus înaintea lui Murad și l-a omorât cu un pumnal. Sârbii au obținut inițial un avantaj după prima lor șarjă, care a făcut ravagii în flancul turcesc condus de Jakub Celebi. În centru, creștinii au reușit
Bătălia de la Kosovo Polje (1389) () [Corola-website/Science/307739_a_309068]
-
data aceasta cruciații find în postura de apărători. Un număr tot mai mare de cruciați dezertaseră până la venirea lui Kerbogha, alăturându-se lui Étienne de Blois în Tarsus. Étienne văzuse armata lui Kerbogha, care făcuseră tabăra în preajma Antiohiei, iar noii dezertori i-au confirmat temerile că orașul este pierdut. Pe drumul spre Constantinopol, Étienne și ceilalți dezertori s-au întâlnit cu împăratul Alexius, care se grăbea spre Antiohia în ajutorul cruciaților, neștiind că acum aceștia sun asediați, nu asediatori. Étienne la
Asediul Antiohiei () [Corola-website/Science/306558_a_307887]
-
până la venirea lui Kerbogha, alăturându-se lui Étienne de Blois în Tarsus. Étienne văzuse armata lui Kerbogha, care făcuseră tabăra în preajma Antiohiei, iar noii dezertori i-au confirmat temerile că orașul este pierdut. Pe drumul spre Constantinopol, Étienne și ceilalți dezertori s-au întâlnit cu împăratul Alexius, care se grăbea spre Antiohia în ajutorul cruciaților, neștiind că acum aceștia sun asediați, nu asediatori. Étienne la convins pe împărat că orașul este ca și pierdut. Împăratul s-a lăsat convins să nu
Asediul Antiohiei () [Corola-website/Science/306558_a_307887]
-
din zonele operative, de executare de rechiziții în favoarea armatei pentru aprovizionarea acesteia și buna desfășurare a operațiunilor militare, de anihilare a rețelelor de informații inamice, de pază a fabricilor care asigurau material de război, paza principalelor căi de comunicații, prinderea dezertorilor, paza operelor de artă, asanarea câmpurilor de luptă, paza zonelor petroliere, etc. Datorită presiunilor exercitate de austro-germani asupra frontului românesc în toamna anului 1916, Inspectoratul General al Jandarmeriei la 11 noiembrie 1916 și-a mutat reședința la Iași. Totodată s-
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]