734 matches
-
moarte, pe care din acești doi ai ferici tu ? Pe care l‑ai jeli ? Oare nu pe cel ce călătorește pe drumul cel larg și frumos ? Tot așa și În cazul de față, să nu fericim pe cei ce se dezmiardă În plăceri, ci pe cei ce se Înfrânează, căci aceștia călătoresc spre cer, iar aceia spre gheenă”39. Dacă Îl vedem pe cel virtuos mâhnit, persecutat, Încercat de boli, de slăbiciuni și de nevoi, gândim În sinea noastră că de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să nu se răcească iubirea lor față de El, cu cât mai mult sunt Cum se raportează sfinții și părinții duhovnicești la boală 159 acestea de trebuință și mântuitoare pentru noi, creștinii de astăzi, afundați În multe păcate și În patimile dezmierdă‑ rilor lumești. Mai subliniem și următorul fapt : iubirea de Dumnezeu Își află Încununarea În tocmai disponibilitatea de a suferi. De aceea Părinții au luat asupra lor de bunăvoie toate Încercă‑ rile, văzute ca adevărate semne ale bunătății divine. Ca o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
frumusețe o înfățișare cât mai plăcută și mai atractivă. Când seara târziu se întorceau de la muncile câmpului, gospodinele și tinerele fete mai găseau puterea să ude florile însetate, ofilite de arșița soarelui, să smulgă buruienele ce le sufocau, să le dezmierde cu vorbe duioase, bucurându-se de coloritul și parfumul lor. ...Dar jocurile întâmplării și ale sorții mi-au hărăzit să-mi petrec viața într-un apartament de bloc, departe de natură, lipsit de plăcerea și dorința de a păși și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
e aia speranță de viață? - Anii pe care cineva crede că i-ar mai avea de trăit. Și fără nici o introducere mi-a mai plasat o întrebare încuietoare... - Bubu, (când vrea să se alinte și să-mi câștige bunăvoința mă dezmiardă cu apelativul Bubu) de ce când stăm noi de vorbă îmi povestești mai mult despre ce a fost? - Trecutul este singura certitudine pentru mine. L-am trăit și am rămas cu amintiri plăcute și mai puțin plăcute. Amintirile mă ajută să
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
dintre afecțiunea cu care este tratat la școală și modul în care a fost obișnuit alături de părinți. Acest șoc creat de golul de tandrețe este prezent în special la copiii unici în familie, dar și la cei care au fost dezmierdați și răsfățați. Astfel apar primele semne de frustrare. c) O stare de disconfort constă în efortul pe care trebuie să-1 depună școlarul de clasa I de a-i identifica pe ceilalți colegi cu care trebuie să-și împartă viața și
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
în sus către Dumnezeu și apoi în jos către oameni. 89. Patima lăcomiei (Cum moare un zgârcit!) Un negustor de vinuri adună o avere enormă, toată în bani, precum de obicei fac cei zgârciți. Îi plăcea să privească și să dezmierde banii, iar el trăia în lipsă de toate. Veșnic la grija că i s-ar putea fura banii, a chemat un meșter ca să-i facă o ascunzătoare în pivniță, cu ușă de fier și un mecanism ascuns. Meșterul după ce a
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
auzi". A DISTINGE tranz. "a vedea limpede, lămurit; a observa". Câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție tactilă A ATINGE tranz. și refl. "a lua contact direct (dar superficial, ușor sau în treacăt) cu un lucru sau cu o suprafață". A DEZMIERDA tranz. "a mângâia pe cineva atingându-l ușor cu palma ori spunându-i vorbe drăgăstoase". A MÂNGÂIA tranz. "a atinge (pe cineva) ușor (și repetat) cu palma în semn de dragoste; a dezmierda, a alinta". A PALPA tranz. "A examina
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un lucru sau cu o suprafață". A DEZMIERDA tranz. "a mângâia pe cineva atingându-l ușor cu palma ori spunându-i vorbe drăgăstoase". A MÂNGÂIA tranz. "a atinge (pe cineva) ușor (și repetat) cu palma în semn de dragoste; a dezmierda, a alinta". A PALPA tranz. "A examina un bolnav atingându-i sau apăsându-i ușor o regiune a corpului cu mâna, pentru a determina dimensiunile, modificările de formă și de consistență, sensibilitatea etc. unor țesuturi sau organe și pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
La plăcinte cu răvașe El a stat până acum În cotlonul lui pe ace, Dar plăcinta când desface Dă peste-un răvaș de drum. O dezmiardă și-o alintă Și-o desface mintenaș, Dar nu dă peste răvaș, Ci de încă o plăcintă. În plăcinta-i dolofană, Aromată și-aurie, A găsit o damigeană Desenată pe hârtie.
La pl?cinte cu r?va?e by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84157_a_85482]
-
mea. Cu același glas tare și cald, profesorul se adresează clasei în general... „Și acum, domnilor, cea mai bună teză este a lui Mănăstirică Alex !” Să auzi și să nu crezi! Să fii blagoslovit cu nota 10 și să fii dezmierdat, acest lucru nu l-am crezut posibil, dar a fost un fapt real care mi-a înaripat și mai mult speranțele. Apoi alte și alte teze cu note mari și chiar foarte mari, încât la sfârșitul primului trimestru am luat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
parcă și-a întors fața. Alături de noi, Dan, soțul lui Gabi, băiatul bun, care a avut un mare rol în creșterea lui Titel, iar peste tot ochiul cuminte și pătrunzător, știutor a toate, al lui „bunelu”, cum îi spunem cu toții, dezmierdându-l. Dumnezeu să ne aibă în pază pe toți ! Conule Alecu, îmi e greu să închid scrisoarea mea spre dumneavoastră, dar chiar dacă o voi face, gândiți-vă că un fir invizibil stabilește mereu acea legătură sufletească de nezdruncinat , pentru că pentru
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
făcut o faptă reprobabilă și simt, așa, o rușine, o mustrare de conștiință, că parcă îmi fierb creierii. Duminică am fost la vot la secția din Galata, ca să-mi aleg preferatul și în cabina de vot îmi mîngîiam alesul, îl dezmierdam, îl pupam cu duioșie pe pătrățica lui și-i bușesc cu sete o ștampilă, mică dar bățoasă. Îmi fac cruce, pup micul crucifix pe care îl port la gît și îl frec ușor de numele candidatului. Oftez și mă uit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
am mustrări de conștiință. Mona e un suflețel delicat și este atît de fragilă! Doar aș fi mîngîiat-o puțin, nu i-aș fi făcut nimic rău. Ceva însă mă îmboldea să insist în stratagema mea, s-o prind, s-o dezmierd puțin și apoi, generos, s-o las în pace. Să vadă că eu nu-i vreau răul, să vadă că eu îi sînt un mare prieten, c-o iubesc mult, mult de tot. Mona stătea la geam extrem de agitată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
legate tot timpul cu pamblicuțe albe. Nu mai țin minte cum era la învățătură, dar știu că era feblețea doamnei Averescu. Când o scotea la tablă, o mânca parcă din ochi. Era singura din clasă pe care doamna Averescu o dezmierda. Hai, Nuțișor, îi spunea. Treci și tu la tablă. Să văd ce știi. Știa sau nu știa, Nuța lui Barzu nu avea probleme cu nuielușa doamnei Averescu. De aceea, poate, Nuța lui Barzu nu se bucura de prea multă prietenie
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de crunt, încât îi făcea pe deținuți să uite că le e foame. În universul rece și aflat într-o foame cronică, autorul găsește resursele de a compune și o poezie romantică, însă de mare profunzime, arătând în „N-ai dezmierda” dualitatea omului: N-ai dezmierda de n-ar fi să blestemi, Surâd numai acei care suspină, Azi n-ai iubi de n-ar fi fost să gemi, De n-ai fi plâns, n-ai duce în ochi lumină. N-ai
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
pe deținuți să uite că le e foame. În universul rece și aflat într-o foame cronică, autorul găsește resursele de a compune și o poezie romantică, însă de mare profunzime, arătând în „N-ai dezmierda” dualitatea omului: N-ai dezmierda de n-ar fi să blestemi, Surâd numai acei care suspină, Azi n-ai iubi de n-ar fi fost să gemi, De n-ai fi plâns, n-ai duce în ochi lumină. N-ai jindui după frânturi de rai
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
feluri de păr ale ei, acela rar și lung, numit principal, poate fi orientat după voie. Și, fiind aplatizat, Îl așez ca dranița pe casă astfel Încât reflexele luminii să sublinieze jocul subtil al musculaturii. Și apar marmorean, numai bun de dezmierdat. À propos: Cică Arhimede ar fi aprins flota romană coordonând orientarea scuturilor apărătorilor Siracuzei Între Soare și pânze. Dar acest aspect marmorean e valabil doar cât trăiesc. Motiv pentru care nu vă sfătuiesc să folosiți blănița pisicii pentru vreun guler
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nebună ca un copil rătăcit într-o grădină fermecată din basme 310, iar împreună se simțeau inocenți ca-n ziua cea dentâi 311. După întâia sărutare, Ieronim nu simțea nimic... asemenea unui copil amețit de somn pe care mama îl dezmiardă 312. Poetul accentuează, și în proza fantastică, asemănarea iubitei cu propria mamă, căci disponibilitățile ei materne îndeamnă femeia șă-și desmierde și să-și ocrotească iubitul ca pe un copil, să-l apere de presupuse primejdii și să-l împresoare cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
frunte înaltă care ascundea sub calota craniană multă minte cu inteligență mereu revărsată și cu un nas care parcă te mirosea dacă îi ești alături sau ba, doamna Adela, că așa îi spuneam, era o comoară de fată, cum o dezmierdam eu deși nu era decât cu vreo zece ani mai tânără. Un măr de-ar fi avut, și pe acela l-ar fi împărțit cu cei de alături. Era tare mândră de cei doi băieți ai ei, ajunși oameni bogați
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și să vadă în el un om model, apreciat, respectat, admirat. Dar, iaca, tocmai când nimeni nu bănuia, în viața lui Bițu apărea un fapt neprevăzut. Sâmbătă, 8 mai 2004, Vera cumnata căreia el îi spunea Veruța sau, uneori, o dezmierda Albinuța pleca în Suedia, la fată. L-am chemat, ca de obicei, la masa de prânz. Să fim împreună. Așa cum obișnuiam aproape săptămână de săptămână. Și, în timpul mesei, Vera l-a rugat: Bițu, te rog să ai grijă de Mihai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
crengi se frânseră cu un zgomot surd și dureros... căzând la pământ. Tresării... superstițios... „... Și, desigur, pentru a ne revedea..!”, își continuă colegul gândul, subliniind bucuria revederii după atâția ani... Îi priveam cu atâta drag, încât simții nevoia să-i dezmierd... Pe chipul lor liniștit, de oameni greu încercați de viață, o viață lungă plină de zbucium... bucuria și tristețea se împleteau întrun chip dureros. „ ...Ne-am rărit... ne-am cam rărit..!, continuă tot el, rar și grav, rotindu-și privirea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mamă , care, părea să spună cu infinită dragoste și mirare...!” Măi băieți, măi!.. Cum v-ați dat cu bătrânețea, măi..!”. Privindu-i, simțeai că o dragoste imensă te cuprinde, așa... venindu-ți să-i iei în brațe, și să-i dezmierzi... să-i dezmierzi, pe acei copii... mari, la vârsta senectuții. Preț... de un ceas, ne-am povestit mai mult din priviri... și cu gândul... decât cu vorbe. Așa poate cinsteam mai cum se cuvine trecutul... Tăcând. Poate, am fi spus
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să spună cu infinită dragoste și mirare...!” Măi băieți, măi!.. Cum v-ați dat cu bătrânețea, măi..!”. Privindu-i, simțeai că o dragoste imensă te cuprinde, așa... venindu-ți să-i iei în brațe, și să-i dezmierzi... să-i dezmierzi, pe acei copii... mari, la vârsta senectuții. Preț... de un ceas, ne-am povestit mai mult din priviri... și cu gândul... decât cu vorbe. Așa poate cinsteam mai cum se cuvine trecutul... Tăcând. Poate, am fi spus mult mai multe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
aproape mistică... cum se îndepărtau pășind încet și rar, spre ieșirea din Grădina Publică. Foșnetul frunzelor, sub pașii lor, îmi suna în ureche ca un cântec blând abia șoptit. O imensă dorință mă îndemna să-i îmbrățișez... și, să-i dezmierd... să-i dezmierd ca pe însăși copilăria mea. Întâlnirea de sub „Tei”, scurtă dar încărcată de emoția amintirii, mi-a tulburat adânc sufletul. Și, gândurile m-au luat în stăpânire... o stăpânire tiranică... Pe 25 octombrie, în poartă la Seminar !...să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se îndepărtau pășind încet și rar, spre ieșirea din Grădina Publică. Foșnetul frunzelor, sub pașii lor, îmi suna în ureche ca un cântec blând abia șoptit. O imensă dorință mă îndemna să-i îmbrățișez... și, să-i dezmierd... să-i dezmierd ca pe însăși copilăria mea. Întâlnirea de sub „Tei”, scurtă dar încărcată de emoția amintirii, mi-a tulburat adânc sufletul. Și, gândurile m-au luat în stăpânire... o stăpânire tiranică... Pe 25 octombrie, în poartă la Seminar !...să nu uit de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]