717 matches
-
concurează în discurs și predică, în 453 David Williams, op. cit., pp. 53-100 passim. 454 Ibidem. 455 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 109. 456 Elaine Treharne, op. cit., pp. 101-102. 457 Ibidem. 127 interpretarea Sfintei Scripturi, cu învățații (de exempu, cu diacul), „invadează teritoriul masculin al discursului”458 pentru că își arogă dreptul de a face exegeză biblică, ceea ce unei femei îi era cu desăvârșire interzis. Chiar și râsul sau glumele ei sunt distructive, subversive la adresa autorității masculine a vremii. „Criticii literari au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în aceste universuri duale, oscilante între angelic și demonic. Există vrăjitori cu puteri aparte (VIII. 9), care pot face veritabile minuni atunci când sunt plătiți, dar pot fi și generoși (X. 5). În Povestirea răzeșului, din opera chauceriană, un cărturar, fost diac la Orléans, unde a studiat magia, apare în postură de vrăjitor, științele oculte bucurându-se de o apreciere veritabilă, deși erau condamnate de Biserică. Pasiunea lui Geoffrey Chaucer pentru astrologie se resimte puternic în lucrările sale, referirile la zodiac și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
X. 9 - își menține promisiunea făcută soțului, devenind un model al soției fidele și iubitoare; Emilia din Il Teseida sau din Povestirea cavalerului, Constanța din Povestirea notarului, Prudenția din Povestirea lui Melibeus, Griselda din X. 10 sau Grizilda din Povestirea diacului, Dorigena din Povestirea răzeșului). Multe din aceste donne angelicate devin simboluri ale virtuților creștine, sunt mai mult alegorii decât personaje verosimile, au însă și defecte, slăbiciuni, inconsecvențe care le umbresc statutul de exemple morale, și asupra unora, pe care le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
marionetă, și nu o personalitate cu o forță distinctă, cu un ideal bine conturat. „Constanța apare triumfătoare în finalul istorisirii, căsătorindu-se cu Alla și revenind în domeniul tatălui său, dar este o victorie patriarhală, goală. Asemenea Grizildei din Povestirea diacului, care în final se instalează în sânul familiei și se presupune că devine fericită, după ce a fost nemilos încercată de soțul ei, Valter, este și Constanța - care pe parcursul povestirii seamănă cu un erou plecat într-o căutare, trecând prin aventuri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
angelicata, perfecțiunea ei este prea puțin credibilă uman vorbind, rămâne o voce a unei noi ideologii: aceea a dezrobirii femeilor de sub tirania concepțiilor misogine medievale. Prudenția a reușit să ghideze rațiunea masculină spre fapte onorabile, în timp ce Grizildei, eroina din Povestirea diacului (sau Griseldei din Decameronul, X. 10), îi 777 S. H. Rigby, op. cit., p. 155. (trad. n.) 778 Ibidem, p. 156. 779 Ibidem. 780 Ibidem. 213 revine meritul de a conlucra cu voința divină, dovedindu-și credința prin faptele proprii, ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
777 S. H. Rigby, op. cit., p. 155. (trad. n.) 778 Ibidem, p. 156. 779 Ibidem. 780 Ibidem. 213 revine meritul de a conlucra cu voința divină, dovedindu-și credința prin faptele proprii, ca celebrele personaje biblice Avraam sau Iov.781 Diacul, unul dintre cei care au decis să pornească în veselul pelerinaj spre Canterbury și să se supună convenției rostirii unei povestiri pe cale, răspunde cu aplomb la provocarea lansată de târgoveața din Bath, propunându-și să-i ofere o replică pozitivă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
copilă,/ Adâncul feciorelnicului sân/ Un duh mintos purta și plin de milă;/ Ea îngrijea de bietul ei bătrân/ Cuviincioasă ca de un stăpân;/ Torcând mereu, păștea o turmă rară/ 781 Ibidem, p. 158. 782 „Povestirea Grizildei apare la Boccaccio; dar diacul din Oxford, care o spune, mărturisește a o fi aflat de la Petrarca. Istorisirea a circulat în întreaga Europă și s-a transformat într-un proverb.” William Hazlitt, On Chaucer and Spenser, în Lectures on the English Poets and the English
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
On Chaucer and Spenser, în Lectures on the English Poets and the English Comic Writers, edited by William Carew Hazlitt, George Bell and Sons, 1894, p. 49. 783 Autor pe care Chaucer îl laudă în precuvântarea povestirii prin intermediul naratorului său, diacul din Oxford, și de la care mărturisește că a preluat istorioara. 784 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 343. 214 Nezăbovind din zori și până-n sară.”785 Valter se dovedește mai înțelept decât toți, deoarece respectă ceea ce nimeni nu considera a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
virtute și-n răbdare.”806 Povestirile în care apar donne angelicate sunt nerealiste și devin metafore ale devoțiunii creștine. Chiar și naratorii, și în spatele vocii lor autorul, sunt conștienți că sunt utopice, de neregăsit în viața de zi cu zi. Diacul din Oxford recunoaște că a încercat să ofere o replică feminismului violent și perceput ca eretic al târgoveței 807, dar donna angelicata se înfățișează încă o dată cu slăbiciuni, scăderi și scăpări care îi știrbesc oarecum din exemplaritate, mai ales că i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
803 „o metaforă extrem de exagerată pentru o virtute foarte abstractă” Robert O. Payne, op. cit., p. 23. (trad. n.) 804 Ian Robinson, art. cit., p. 26. (trad. n.) 805 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 371. 806 Ibidem, p. 372. 807 „Diacul înregistrează liniștit, dar precis, punctele pe care le dezbate târgoveața, când glumește pe seama căsniciei percepute ca o sclavie, și are dreptate atunci când numește doctrina ei cea a unei secte.” Ian Robinson, art. cit., p. 29. (trad. n.) 808 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
punctele pe care le dezbate târgoveața, când glumește pe seama căsniciei percepute ca o sclavie, și are dreptate atunci când numește doctrina ei cea a unei secte.” Ian Robinson, art. cit., p. 29. (trad. n.) 808 Ibidem, p. 25. (trad. n.) 218 diacul nu încearcă să convertească publicul la creștinism, nu rostește o povestire care să dezvăluie avantajele răbdării. Mai curând, istorisirea constituie exemplul dat de un filosof și clarifică o doctrină, aceea a supunerii obediente în fața divinității. Răbdarea Grizildei poate fi respinsă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
decide clar dacă Grizilda este o sfântă sau doar o naivă obedientă. În Decameronul avem zece puncte de vedere, iar naratorul chaucerian ne arată că tot ceea ce personajul a înfăptuit nu stă în sfera realului, deci al credibilului.812 Povestirea diacului, cea a notarului, alături de povestirea stareței au fost catalogate în critica literară drept „religious tales”813, deoarece sunt povestiri care aduc în prim plan virtutea bunătății și a credinței, sunt sentimentale, despre mame și copii, despre sacrificiu și durere care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ochi verzui ca sticla,/ Cu buci bogate și bogată-n piept,/ Dar păr bălai frumos, ce-i drept e drept.”930 Nu este foarte delicată sau manierată, ci bea bere și sforăie alături de părinții ei, însă își apreciază „asediatorul”, pe diacul Allan, căruia îi mărturisește furtișagul pe care tatăl ei, morarul, îl făcuse. Din nou binele se îmbină cu latura negativă, personajul este o donna demonicata cu unele aspecte pozitive. Naratorul participă, metaforic, la acest viol, pentru că nu-i acordă interes
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care o avea, nu era luată în considerație pentru calitățile reale deținute, devenea un simplu obiect în posesia masculină. Descrierea fetei o apropie, prin trăsături, de tatăl ei, violarea la care este supusă reprezentând astfel o revanșă pe care tânărul diac o ia, copila devine un succedaneu al părintelui lacom și viclean. Asistăm mai mult la o violare a proprietății cuiva, decât o violare a unei femei. Tânăra simbolizează și recompensează în același timp făina sustrasă, ceva material, care va substitui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și postsaussuriană. Texte adnotate. București: Universitatea din București. Cucoș, C. (1991). Discursul didactic în perspectivă semiotică. Revista de pedagogie, 7-8, 20-27. Curelaru, V., & Criu, R. (2010). Managementul comunicării și al conflictului în clasa de elevi. In Gherguț, A., Ceobanu, C., Diac, G., Curelaru, V., Marian, A. & Criu, R. Introducere în managementul clasei de elevi (205-261). Iași: Editura Universității "Al. I. Cuza". Cury, A. (2005). Părinți inteligenți, profesori fascinanți. Traducere de Georgiana Bărbulescu. București: For You. Dalsgaard, C. (2008, June). Social Networking
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
au pus jos pe o grămadă de fîn unde sfîntul Zabelio l-a vindecat. Eu conducătorul boero Bisto”. Și nu a fost să moară conducătorul neamului get cînd au vrut răii ci atunci cînd s-a terminat caierul cum spune diacul în tăblița 44. ,,Ieri, în cetatea geților s-a făcut itros și s-a cerut de la Sarmis să dea totul pentru conducătorul bolnav cum este scris de către diac. Zoe se teme că azi a venit ziua judecății cum spune poetul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
au vrut răii ci atunci cînd s-a terminat caierul cum spune diacul în tăblița 44. ,,Ieri, în cetatea geților s-a făcut itros și s-a cerut de la Sarmis să dea totul pentru conducătorul bolnav cum este scris de către diac. Zoe se teme că azi a venit ziua judecății cum spune poetul pen-tru cel care ieri era grav bolnav. Toată seara trecută a aiurit iar azi au zis că s-a terminat caierul iar capul părintelui a fost răpus. Astfel
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Elena Siupiur pentru secolele XVII, XVIII și XIX32, se observă evoluția spectaculoasă a câtorva profesii intelectuale (profesori, filologi, scriitori, juriști), în concordanță cu creșterea gradului de alfabetizare, dar și cu dezvoltarea instituțională a culturii. Firește, alte profesii tind să dispară (diac, uricar, grămătic, copist), în timp ce anumite ocupații abia se conturează în secolul XIX (ziariști, actori, arhitecți). În tot acest ansamblu ocupațional, profesiile sub apanajul științei și tehnicii au o pondere extrem de redusă, cristalizându-se abia în a doua parte a perioadei
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
17.9% Traducători 4.1% 3.1% 14.7% Cronicari, istorici 2.6% 2.9% 8.7% Filologi, filosofi, folcloriști 0.5% 0.2% 17.0% Scriitori 1.5% 0.8% 13.1% Copiști 8.8% 32.5% 0.4% Diac, uricar, grămătic 60.8% 5.1% 0.0% Patroni cult., ctitori, prefațatori 14.5% 6.0% 13.6% Ziariști 0.0% 0.2% 12.7% Juriști 1.5% 1.2% 22.8% Medici 1.5% 0.4% 20.1% Arhitecți
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ideea de destin, de aceea umorul e liric, transcris teatral. Ștefan Tomșa II dă poruncă "răcnind" să fie omorât Vasile Stroici, care încercase să fugă: "Ai câinele, au vrut să moară cu soții". Boierii îl roagă să ierte pe un diac, bun cărturar: "Ha, ha, ha - hohotește vodă - mai cărturar decât dracul nu este altul!" și-l omoară. Boierii se răzvrătesc împo-trivă-i, dar Tomșa prinde de veste și-i taie. "Pre cîți-și aducea prinși, pre toți îi omoria cu mustrarea ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
totul dozat, ritmat și rotit în jurul unei virtuți sau diformități substanțiale. Istoriografia moldoveană nu mai prezintă, după Niculce, interes literar. Axintie Uricarul e un compilator, bine informat pentru epoca 1711-1716, cronica grecului Amiras rămasă în text grecesc (epoca 1726-1733), a diacului Nicolae Muste (epoca 1662-1729), a lui Ienache Kogălniceanu (epoca 1733-1774), a spătarului Ioan Canta (epoca 1769-1774) sunt simple documente. CRONICARII MUNTENI Însemnările muntene despre începuturi sunt foarte sărace și sunt reprezentate printr-un scurt pomelnic de voievozi, greșit și acela
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fie prin construcția ei, fie prin idei, să rămână. Răspunsul principal e negativ. N. Iorga era un stilist original, punând personalitate și pigment polemic în cataloagele de nume, în uscatele răsturnări de fișe cronologice. El reprezintă un tip anacronic de diac, de întocmitor de letopisețe pe baza unei cantități uriașe de izvoade. În materie literară, gustul său e refractat oricărei literaturi de o cât de relativă complicație. Descoperirile sale de scriitori și listele de "cărți bune" au fost scandalul vieții acestui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nostrum Nicodim). * în anul 1791, în zona Vrancea, a avut loc un cutremur “mărișor”. * 5 aprilie 1793, ora 10 și 30 de minute: “două scuturături zdravene în Transilvania”, notează un preot pe o carte religioasă. * Dintr-un manuscris al unui diac, Petrache Venin, “sluga dumneaei Coniții”, aflăm: “însemnat-am ca să se știe de cînd au răposat dumneaei cucoana Anastasia Spătăreasa, soția dumnealui cuconului Ioniță Hurmuzachi, la leat 1793, noiembrie 28, sâmbătă spre duminică, la 2 ceasuri din zi, în care zi
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Simbolul și semnificația ei, Editura Institutul European, Iași, 2002, p. 114. 33 Ibidem. 34 Ibidem, p. 9. 35 Tema a stat (și) în atenția unor autori precum: Vladimir Lossky (Vederea lui Dumnezeu, în românește de Maria Cornelia Oros, studiu introductiv diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, Editura Deisis, 1995) și Mircea Eliade (Nostalgia originilor. Istorie și semnificație în religie, traducere de Cezar Baltag, Editura Humanitas, București, 1994, în special capitolele 2 și 3); Paul Evdokimov (Iubirea nebună a lui Dumnezeu, traducere
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
literară, intitulată „Mențiuni critice”, și-o asumă Perpessicius, cea teatrală îi revine lui B. Cecropide, cea de film lui Petre Igiroșianu, cea plastică e ținută de N. N. Tonitza, cea muzicală de G. Breazul (care iscălește și George Diacu sau G. Diac). Se adaugă un buletin bibliografic alcătuit cu profesionalism de Al.-Sadi Ionescu, un „calendar literar” întocmit de Gh. Cardaș, prezentări ale lui Paul I. Papadopol sub titlul „Ce a scris...?”, adresate în special elevilor, completate intermitent cu selecții de texte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]