787 matches
-
Prietenie cu Republica Franceză-Adunarea Națională din Parlamentul României. - Ce înseamnă pentru literatura română literatura franceză, dat fiind faptul că o parte a intelectualității române dintre cele două războaie mondiale și de dinainte s-a format la Școala franceză ? - Din perspectiva diacronică, să ne mai întrebăm în Europa anului de grație 2010 ce înseamnă literatura franceză pentru literatura română, ca parte importantă a fenomenului literar european, mi se pare nu numai superflu, ci chiar o formă de a atenta la ființa noastră
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
acestei esențe, demonstrând la nivelul unei comprehensiuni directe (dar în egală măsură exigente) adevăruri dezbrăcate de expresie tradițional-teoretică, adică reluând în limbaj pragmatic esențialul conținut în aserțiuni ale unei discursivități riguroase. Devenirea inteligibilă este un concept compus care primește accentul diacronic în elementul caracterizant al praxisului și care orientează astfel dubla contribuție noțională în interpretarea unei deserviri semantice ce oglindește fidel realitatea. Componenta intelectuală este pusă în slujba dimensiunii evolutive până la fixarea acesteia din urmă în concepte caracteristice, a căror specificitate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o altă stare de fapt, mult îmbunătățită și mai adecvată scopului noetic. Acesta este modelul după care funcționează toate demersurile reflexive "de succes" (cele care aplică principiul anticipației inteligente în dauna unei acuități a atenției circumstanțiale). Mai mult, în perspectivă diacronică, maniera în care a fost condus procesul formativ ține de o strategie metodologică de tip cognitiv ale cărei caracteristici intra-elementare se răsfrâng în întregul parcurs. Și aici armonia progresivă se grefează decisiv pe rezultatul educației și aduce cu sine
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Iar diacronia saussuriană nu este istorie a limbii, ci - iarăși în mod explicit - considerație "atomista" a diferitelor fapte care modifică un sistem. Mai mult, distincția saussuriană nu este reală, ci doar metodologica. În realitatea limbii faptul "sincronic" (funcționarea) și faptul diacronic (schimbarea) nu reprezintă două momente diferite, ci unul singur. În măsura în care schimbările sînt "interne" - adica rezultate ale unei dinamici proprii a tehnicii idiomatice, realizări de virtualități deja date ca atare (și orice schimbare este, într-un anume sens, "internă") - ceea ce este
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
alt sistem (deși "statutul" lor funcțional nu este deloc același în sistemul napoletan și într-un discurs în italiană al unui milanez sau al unui florentin). b) Numai istoria poate lua în considerare într-un mod coerent tensiunea dintre structurile diacronic concurente ("vechi" și "noi") într-o aceeași limbă funcțională în devenire. Pentru descrierea sistematică, dimpotrivă, asemenea structuri aparțin unor sisteme diferite sau sînt doar variante non-funcționale (ceea ce, daca este vorba de structuri opozitive diferite, constituie o contradicțio în adiecto; cf.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este doar să încercăm să arătăm că istoria (inclusiv descrierile sistematice pe care le conține în mod necesar), departe de a fi, cum s-a spus uneori, o știință hibrida și incoerenta (sistematică și atomista în același timp, sincronica și diacronica totodată, lingvistică și non-lingvistică în același timp etc.) este știința lingvistică integrală, care aspiră să-și considere obiectele, limbile, sub toate aspectele și cu toate determinările lor interne și externe. În acest sens, putem rosti și astăzi, poate cu o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în special prin reanalizarea conceptelor de sintetism și analitism; 2. lărgirea cadrului analizei limbilor din perspectiva tipologica dincolo de tipurile morfologice ale secolului al XIX-lea (introducerea conceptelor de tipuri de construcții, parametri tipologici, marcare etc.); 3. sporirea interesului pentru tipologia diacronica și conturarea conceptului de gramaticalizare că unul dintre conceptele de bază ale tipologiei lingvistice 69. Sînt aduse în discuție contribuțiile unor lingviști, dintre care îi amintim pe Edward Sapir, Armîn Schwegler, Ferdinand de Saussure, Antoine Meillet, Émile Benveniste, Jerzy Kuryłowicz
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fiind considerate, în mod greșit, superioare altora. Această clasificare, avînd la bază tipul morfologic, a dominat întreg secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea. Clasificarea genealogica se bazează pe criteriul istoric, fiind așadar de natură diacronica, iar clasificarea tipologica are un caracter sincronic. Edward Sapir, în capitolul Tipurile de structură lingvistică din volumul sau Language. An Introduction to the Study of Speech, 1921 (Trad. fr. Le langage. Introduction à l'étude de la parole, Petite Bibliothèque Payot
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
principiu de construcție propriu limbilor romanice. 2. Cuprinde mai multe sectoare ale sistemului limbii. 3. Caracterizează nu numai funcționarea limbii, ci și constituirea ei (față de latină, limbile romanice prezintă o serie de inovații în acest sens). Antinomia dintre sincronic și diacronic, existentă la nivelul sistemului, este astfel anulată la un nivel superior"129. Transpusa în plan semantic, topica determinat-determinant generează ceea ce s-ar putea numi o viziune substanțializata a limbilor romanice în comparație cu o viziune calitativa asupra lumii, specifică limbilor slave și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
5) O "conexiune" tipologica nu este o simplă coprezență uzuală de fapte sau trăsături sistemice constatată empiric, ci o autentică unitate funcțională de nivel superior care explică unitar zone diferite ale sistemului și îi relevă manifestările, în perspectiva sincronica și diacronica. (6) Pentru decelarea unor asemenea principii nu importă factorii de "statistică materială", chiar dacă ei există. De asemenea, "coprezența" de caracteristici nu oferă prin ea însăși motivația tipologica, ci are, eventual, doar valoare euristica, de indiciu pentru descoperirea principiilor tipologice. La
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
determinat-~ 70, 71 determinat 83, 155, 178, topica ~-determinant 70, 71 determinare 25, 37, 71, 83, 90, 99, 126, 298, ~ externă (sintagmatica) 37, 65, 66, 71, 75, 83, 85, 101, ~ internă (paradigmatica) 37, 65, 66, 71, 75, 83, 85, 101 diacronic 36, 37, 59, 70, 75, tipologie ~a 52 diacronie 26, 27, 29, 35, 36, 38, 57, 66, 67, 69, 70, 76, 127, 138, 355, 379, 383, 387, 391, ~a normei 66, ~a sistemului 66 diafazic 27, 29, 34, varietate ~a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
55, ~ sintetic 55, 63, 90, 257, 258, ~ structural 55, 94, ~ textual 100 tipologie 20, 26, 32, 49, 50, 51, 52, 55-63 passim, 64-85 passim, 93, 94, 95, 99, 100, 127, 128, 215, 360, ~ comparată 198, ~ comparativ-istorică 49, ~ contrastiva 57, 128, ~ diacronica 52, ~ discursiva 99, 100, ~ fonologica 63, 176, ~ humboldtiană 32, ~ indo-europeană 241, ~ integrală 64-85 passim, 101, ~ lingvistică 32, 50, 51, 52, 55-63 passim, 70, 76, 77, 91, 92, 124, 134, ~ morfologica 176, ~ morfo-sintactică 72, 74, 75, ~ morfo-sintactică globală 72, 73, 74
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
66 Se subliniază, de altfel, în literatura de specialitate, ideea că "nici o operă de artă nu este cu adevărat "închisă", ci fiecare cuprinde, în desăvârșirea ei exterioară, o infinitate de "lecturi" posibile" (Eco, 1969, p. 49), "pe plan sincronic și diacronic" (Corti, 1981, pp. 22-23). 67 Relevantă este, în acest sens, și "existența modelului de receptare" (Pascadi, 1971, p. 200) subsumat gustului estetic al publicului, în general. 68 Pentru particularizări în cazul limbajului scenic păpușăresc, vezi tabelul elementelor acestuia în Bălăiță
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în morfologia operei literare. Deși codul filmic poate să fie net schimbat de viziunea regizorala, receptorul recunoaște codul semiotic al operei literare inițiale. Opera literară ecranizata și cea filmica rezultată din ecranizare, considerate separat în textul lor se oferă viziuni diacronice. Ca și structura filmul rezultat din ecranizare conserva determinanta socială, desemnată de un discurs mai vechi-textul literar. Trecerea de la literalitate la filmicitate dincolo de caracterul individual și irepetabil al fiecărui caz, capătă forma unui sistem omogen de transformări, căruia îi corespunde
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
salcâmului, implică mai întâi o funcție securizantă: Atitudinea sa protectoare, ca și cea a lui Moromete, nu este evidentă, ci doar bănuită prin determinativul calificativ "uriaș”. Funcției securizante i se adaugă cea cognitivă apoi cea istorică, văzută în aspectul său diacronic, ca depozitar de evenimente, și cea afectivă, cu implicațiile întregii palete erotice și caritabile: După cum se poate observa, în scena decupată aidoma din lumea satului dunărean, este redată ciclicitatea unei lumi înscrisă în tipare arhaice prin succesiunea anotimpurilor. Este reiterat
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
care permite lectorului să construiască imaginar fie un loc în lume, fie o scenă de teatru, fie amândouă în același timp. Materia de expresie a textului este lingvistică, pe când cea a reprezentării este multiplă, lingvistică și nonlingvistică. Ea se ordonează diacronic, după o lectură lineară, în opoziție cu caracterul polisemic al semnelor reprezentării. Textul literar presupune o lectură după o ordine a timpului, în timp ce percepția reprezentării presupune la spectator organizarea spațio-temporală și simultană a multiplelor semne. Pentru transformarea textului în spectacol
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
anticipabilă, după cum am spus din capul locului, este: interpretarea scrisului jurnalistic al poetului este net inferioară ca volum celei poetice și este împănată cu excese. Într-o intenție de pre-ordonare oarecum contextual-comunicațională a obiectului cercetării, autoarea recurge la o prezentare diacronică a carierei jurnalistice a lui Mihai Eminescu, ce mizează pe cuplul continuitate-discontinuitate, de-a lungul celor șapte ani de activitate, în raport cu specificul publicațiilor la care scrie și cu caracteristicile direct perceptibile ale discursului jurnalistului, și, prealabil analizei semiotice directe, identifică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
promotoarea tuturor acțiunilor importante în contextul problemelor sociale. Concepută, din punct de vedere sociologic, ca formă a puterii sociale specifică societăților civile, puterea politică reglementează organizarea societății prin gestionarea raporturilor dintre diversele grupuri sociale, în vederea susținerii propriei legitimități. În perspectivă diacronică, puterea politică suferă o serie de metamorfoze, de la puterea anonimă, specifică societăților tribale, până la puterea individualizată și puterea instituționalizată din epoca modernă 50. În vreme ce puterea individuală are ca premisă prestigiul conducătorului, puterea instituționalizată se sprijină pe constituirea unui aparat complex
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în partidul conservator, în care devine militant, și prin faimoasa teorie a păturilor suprapuse. Caracteristic acestei faze e și faptul că Eminescu, fiind acum gazetar, nu-și mai poate exprima convingerile cu toată libertatea ca mai înainte"197. O perspectivă diacronică asupra publicisticii eminesciene, așa cum o relevă și volumele ediției Perpessicius, permite identificarea a patru etape în activitatea de ziarist a lui Eminescu, fiecare în parte distingându-se prin dominante la nivel tematic, dar și prin trăsături specifice în planul expresiei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pasiunea pentru publicistică și elocința demonstrativă. Gazetarul însuși se va compara cu Cezar Bolliac în ce privește anumite consonanțe de atitudine față de soarta țărănimii, numai autorul Clăcașilor preocupându-se atât de mult în scrisul său de starea acestei categorii sociale. Înscriindu-se diacronic în continuarea fenomenului publicistic pașoptist, Eminescu trasează noi repere în discursul jurnalistic al epocii. Îmbinarea dintre retorica de amvon și retorica publicistică 234, specifică limbajului jurnalistic pașoptist, excesul și emfaza discursului, oscilația între registrul laic și cel sacerdotal, sensibilă la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
finalitate conduce la conceperea unui model sub formă de rețea. Prin completarea posibilităților unui astfel de model cu sugestii din teoria grafurilor, s-a ajuns la elaborarea unui graf semiotic cu număr variabil de elemente, care are avantajul unei perspective diacronice asupra procesului semiotic 252, surprinzând mutațiile pe care le înregistrează semioza și implicațiile acestora în planul semnificării/ resemnificării semnelor: Figura 4. Graful situației semiotice Avantajele grafului semiotic derivă din deschiderea specifică acestui model și din viziunea istorică asupra procesului de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic. Fiecare dintre aceste ipostaze își pune amprenta asupra organizării limbajului publicistic, în virtutea obiectivelor urmărite de gazetar. Impactul lor asupra celorlalți parametri ai semiozei eminesciene va fi analizat pe larg în studiul de caz de la sfârșitul acestui capitol. O perspectivă diacronică asupra ipostazei jurnalistului de-a lungul celor patru etape de activitate jurnalistică permite sesizarea unității și continuității opțiunilor și atitudinilor politice ale acestuia. În acest sens, textele debutului lasă să se întrevadă siguranța și virulența polemistului din articolele de mai
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
text. Ponderea raporturilor de coordonare și a celor de subordonare variază, în funcție de finalitățile demersului jurnalistic și de necesitățile și articulațiile logico-semantice ale textelor. Dintre subordonate, remarcăm ponderea însemnată a circumstanțialelor cauzale și temporale, în consonanță cu intențiile explicative și perspectivele diacronice ale jurnalistului. 5.1.2. Nivelul frastic (enunțul) Cel de-al doilea nivel al analizei sintactice are în vedere nivelul frastic al structurilor desemnate generic în lucrările de sintaxă enunțuri. Întrucât descrierea sintactică a publicisticii eminesciene nu se poate limita
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pentru neologism este condiționată de lipsa unor termeni care să exprime noile realități politice, sociale, economice ale timpului. Mutațiile înregistrate la nivelul referentului evenimențial impun redimensionarea lexicului românesc, îmbogățirea și modernizarea acestuia, potrivit nevoilor de exprimare ale vorbitorilor. O perspectivă diacronică asupra lexicului publicistic eminescian caracteristic celor patru etape ale activității jurnalistice relevă renunțarea treptată la formele lexicale arhaice, specifice primelor articole ale jurnalistului, și modernizarea vocabularului, prin adoptarea unui număr însemnat de neologisme, în special din limbile romanice. Astfel, forme
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
toată lumea să moară, numai Manea să trăiască.", IX, 166; Povestea cântecului: pe de laturi cu bănaturi, la mijloc pară de foc.", IX, 195; "vorba țiganului: ce-mi pasă mie că trăiește toată lumea, dacă mor eu.", IX, 499), fie prin încadrare diacronică a faptului particular în dimensiunile experienței și atitudinii colective, contextul paremiologic având valoare concluzivă ("Știut este: satul arde, baba...", IX, 129; Așadar sempre avanti! Ce dracu, ori caftan pân-în pământ ori ștreangul de gât.", IX, 119). Eminescu se detașează
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]