773 matches
-
logică naturală, care are drept scop explicitarea operațiilor gîndirii care permit unui locutor să construiască obiecte și să se prezinte cum dorește. Aceasta este, pe de o parte, o logică a subiectului, căci acesta intră într-o relație de natură dialogică, și, pe de altă parte, o logică a obiectelor, fiindcă activitatea discursivă alcătuiește obiecte ale gîndirii ce servesc drept referenți comuni pentru interlocutori. Noțiunea centrală a logicii naturale este "schematizarea", definită ca o reprezentare discursivă a ceea ce se întîmplă, iar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
enunțării. O astfel de dedublare poate conduce uneori la folosirea pronumelor de persoana întîi și a doua sau la alte procedee de realizare, precum la începutul părții a III-a din Amintirile lui Ion Creangă, unde ia aspectul unui discurs dialogic între "cuget" și subiect. Astfel de situații sînt deseori atestate în teatru, fiind justificate de prezența publicului, căruia personajul nu i se poate adresa direct, dar care trebuie în același timp informat despre stările interioare, ceea ce se poate face în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
predicative (alcătuită din verb și actanți) ce nu era modalizată. Astfel, enunțul Profesoara ține astăzi o lecție de sinteză este monologic deoarece rezultă dintr-o modalitate asertivă a spunerii care pune în relație verbul a ține cu actanții lui. V. dialogic, monologal. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MONOSEMANTISM v. MONOSEMIE. MONOSEMIE. Realizat după modelul lui polisemie, termenul monosemie, nu întrunește în textele de semiotică frecvența antonimului. Prin monosemie se denumește trăsătura unui cuvînt de a avea o singură
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sensului (a indica prin nume; a-i spune pe nume). Mai întîi, dinamica producerii lexicale a sensului conduce la înțelegerea actului nominației la nivelul actualizării în discurs și la luarea în considerare a multiplelor lui relații contextuale, cotextuale, intersubiective și dialogice. Problematica nominației nu se poate rezolva în cadrul înțelegerii mitice, arhetipale a numelui, care face ea denominarea esenței lucrurilor și postulează posibilitatea unei clasificări lingvistice care redă adevărul despre lume. Nominația nu poate fi receptarea unei cunoașteri absolute și definitive, adică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
autentice, scrise și orale, observate în contextul lor de producere, prin luarea atentă în considerare a lucrărilor lingvistice care au în vedere construcția sensului. Se pot cita, sub acest aspect, din orientările, dacă nu întotdeauna noi, cel puțin renovate: dimensiunea dialogică, interacțiunea verbală, luarea în considerare a contextului, dimensiunea materială a vorbirii și construcția subiectivității în limbă. V. dialectică, practică, praxem, producere a sensului. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN PRAXEOGRAMĂ. Termenul praxeogramă a fost propus pentru a denumi schema acțiunilor verbale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să fie comune întrebării și răspunsului, pentru ca o secvență întrebare - răspuns să fie bine construită din punct de vedere discursiv, sub raportul coerenței (- Ce ai cumpărat cu banii de pe orele suplimentare? - Nimic, deoarece nu i-am primit!; coerența acestui discurs dialogic se realizează prin presupoziția că banii au fost dați), 2) ele asigură o anumită redundanță în discurs, unele informații fiind reluate pentru a nu da impresia unei exprimări incoerente (El este burlac și nu are soție), 3) ele sînt exterioare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
trecerea modului informativ constitutiv al discursului mediatic spre alte moduri, explicativ sau argumentativ, de exemplu, în discursul științific din media și, în special, în cadrul aceluiași text sau aceluiași document. Prin urmare, prin modul discursiv se relevă mai degrabă o concepere dialogică a discursului și a intertextualității, care nu urmărește determinarea dominantelor textuale, dar care tinde să actualizeze eterogenitatea semiotică și enunțiativă a corpusului mediatic realizat pe baza momentelor discursive particulare. V. gen de discurs, matrice discursivă, secvență. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
argumentativ. Acest principiu al acordului mutual a fost contestat de către numeroși analiști, care consideră că acordul între protagoniștii schimbului nu este o condiție nici suficientă, nici necesară pentru a fi posibilă încheierea schimbului. V. act de vorbire, dialog, dialogism, dialogal, dialogic, discurs, secvență. KERBRAT-ORECCHIONI 1990; MOESCHLER - REBOUL 1994; MAINGUENEAU 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AN SCRIPT v. SCHEMĂ SECVENȚĂ (conversațională). În cadrul analizei conversaționale termenul secvență este încadrat în structura ierarhică alcătuită de școala de la Geneva și reprezintă unitatea intermediară dintre interacțiune și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cînd, de exemplu, textul povestire este considerat mod, iar romanul gen, chiar dacă transgresarea genurilor și modurilor este habituală. În orientările de tip cognitivist, care propun modele de analiză modulară, se consideră îndreptățită identificarea secvențelor prototipice narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogice (instructive, procedurale etc.), constituite pe baza unor reguli compoziționale de tip secvențial, demers destul de dificil datorită constatării faptului că, într-o tipologie textuală globală, este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși, se poate aprecia că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dominantă (discursiv-)textuală supraordonată la care tind secvențele microtextuale inclusive adiționate sau inserate ierarhic, macrotextul fiind diagnosticat în ansamblu ca narativ ori descriptiv. Practica interpretativă demonstrează însă mai degrabă o eterogenitate sau o cvasieterogenitate a textelor, întrucît secvențele descriptive și dialogice se transformă uneori în soluții de continuitate în textele narative, astfel încît este admisibilă ideea că toate speciile, genurile și subgenurile sînt clase, stabilite prin observarea datului istoric sau prin extrapolare, pornind de la acest dat, iar departajările lor decurg din
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
texte fiind delimitate în funcție de criteriul referențial (topografia, cronografia, prozopografia, etopeea, portretul, paralela, tabloul). Producerea textului descriptiv se bazează, în aceeași viziune, pe efectuarea a patru operații: ancoraj referențial, prin intermediul unei teme, aspectualizare, punerea în relație și expansiunea prin sub-tematizare. Textul dialogic, conversațional, a făcut obiectul cerectărilor pragmatice, de analiză conversațională, pe de o parte, antrenînd în sfera de investigație și palierul oral al limbii, mai mult sau mai puțin ignorat de teoriile textuale, iar, pe de altă parte, aducînd în atenție
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
textuale, iar, pe de altă parte, aducînd în atenție problema raportului dintre conversația reală, ca proces empiric și imitația acesteia, reprezentarea ei în formă artistică la nivelul unui gen (dramatic) sau al unei specii (roman în care se inserează secvențe dialogice). Se admite că un text dialogic este o structură ierarhizată de secvențe numite curent schimburi, secvențe fatice, de deschidere sau de închidere și secvențe transacționale, constituind corpul interacțiunii, în care, din punctul de vedere al conținutului, nu există restricții tematice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aducînd în atenție problema raportului dintre conversația reală, ca proces empiric și imitația acesteia, reprezentarea ei în formă artistică la nivelul unui gen (dramatic) sau al unei specii (roman în care se inserează secvențe dialogice). Se admite că un text dialogic este o structură ierarhizată de secvențe numite curent schimburi, secvențe fatice, de deschidere sau de închidere și secvențe transacționale, constituind corpul interacțiunii, în care, din punctul de vedere al conținutului, nu există restricții tematice, dar la al cărei sens contribuie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe terenul lingvisticii. Fiind enunț sau sumă de enunțuri, discursul ține de logosul apofantic, fiindcă afirmă sau neagă ceva, și, în acest caz, poate fi operantă și valoarea de adevăr, specifică logicii, care este implicată în majoritatea structurilor discursive, tipul dialogic relevînd în modul cel mai evident acest aspect. În sfîrșit, în discurs, îndeosebi în discursul polemic, pot fi antrenate cuvinte care exprimă valori din perspectiva unor aprecieri reflectate prin cupluri antonimice, precum bine - rău, virtute - viciu, armonie - discordie, corect - incorect
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
recent", fără lumen, totul e descentrat, descompus și sfâșiat sub domnia hazardului, filozofii diferenței și diferanței au avut motive să fie tentați a înlocui cosmosul cu haosul, determinând reacția decisivă a Părintelui Stăniloae care vede posibilă unitatea ontologică răsfrângându-se dialogic (Treimic) numai în lumea ca lumen, fiindcă în omul modern există totuși o tainică unitate cu natura și cu Dumnezeu (în el stăruie, arheal, unitatea spirituală în Duhul Sfânt, al Treimii"). Mai mult, în antropocentrismul creștin al Părintelui Stăniloae, spre deosebire de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cultural creștin treimic care poate satisface nevoia noastră de desăvârșire spirituală. Theodor Codreanu nu uită să ne readucă aminte că toate marile nenorociri ce s-au abătut asupra Europei au venit "din trădarea creștinismului" care înseamnă în primul rând comunitate dialogică, înainte de a fi ontologică. Ceea ce reproșează gânditorul român modernismului, dar mai ales, postmodernismului, ar fi încetarea dialogului cu Divinitatea, într-o lume care treptat "și-a pierdut transparența", s-a opacizat. Acesta este motivul pentru care Theodor Codreanu adoptă modelului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ar fi încetarea dialogului cu Divinitatea, într-o lume care treptat "și-a pierdut transparența", s-a opacizat. Acesta este motivul pentru care Theodor Codreanu adoptă modelului propus de D. Stăniloae, construit pe trei niveluri ontologice (natură-om-Dumnezeu). Omul, ca ființă dialogică, are sentimentul comuniunii cu Divinitatea, pentru că are libertatea alegerii. Timpul i s-a dat omului ca șansă (...) cine înțelege timpul înțelege eternitatea lui Dumnezeu" (p. 21). Distanța dintre Triada creștină și Nimicul postmodernist este distanța dintre Iubire și Suferință. Că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
zării transdisciplinare a propriei personalități". Deloc întâmplător, unul dintre volumele sale, apărut aproape în același timp cu Teologia Dogmatică Ortodoxă, se numește Călătorie spre transparență (1977), ca semn dacă mai era nevoie al dialogului între om și Dumnezeu. Astfel, unitatea dialogică a lumii lumen "se împlinește în orizontul misterelor lumii cu afectivitate" (p. 243-244). Privind așa lucrurile, e de la sine înțeles că nu putem delimita rigid eseistica de literatura propriu-zisă a Svetlanei Paleologu-Matta, născută în 1928, la București, cu studii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de tipul „cred că“, „poate“, „o să mă mai gândesc“ nu e pregătit să intre în dialog cu nimeni. Infailibilul, atotștiutorul, vanitosul, parvenitul, pe scurt, prostul, prostul fudul, sigur de sine și fericit de sine nu trebuie inclus în nici o întreprindere dialogică; e pierdere de vreme. 2. Când ești înclinat să arunci asupra semenului tău o judecată morală definitivă. Simțul etic nu lucrează cu intransigențe, ci cu nenumărate pogorăminte, cu răbdare, precauție și iertare. Chiar așa? Chiar și când vorbim de criminali
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
doară, într-o mioritică resemnare și capitulare în fața filosofiei lucrului bine făcut și la timp săvârșit. Proiectele eșuate de modernizare a societății noastre, frustrările acumulate în urma unor repetate ratări ale timpului ales, favorizant, kairotic cu alte cuvinte, absența unui spațiu dialogic autentic, a unei societăți civile vocale și eficiente, a unor instituții stabile, așezate pe baze constituționale solide, se adaugă tabloului societății românești post-socialiste. În ceea ce ne privește, absența celui de al doilea val feminist - fundamentul cel mai favorizant pentru dezvoltarea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
reprezentat opera sindicatelor muncitorești de pe întreg teritoriul țării. Această regionalizare va constitui, așa cum se va putea constata ulterior, pe lângă un avantaj "cantitativ", unul dintre principalele puncte slabe ale Solidarității. Apoi, compoziția socială a mișcării era diversă și în același timp dialogic orientată: "muncitori, profesori universitari, doctori, învățători", care dezbăteau problemele curente și propuneau o multitudine de planuri pentru rezolvarea lor (Duică: 2007, 69). Solidaritatea unește multe tendințe sociale și asociază persoane aderând la diferite ideologii, cu diferite convingeri politice și religioase
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
trebui să aibă o valoare terapeutică, să ducă la eliberarea de complexe. La Sandu luciditatea devine obsesie, efort chinuitor, confesiunea întreține suferința și alimentează durerea. 5. Dialogism și dramă Oricine utilizează episoduri, ce trimit la vis, intră într-o relație dialogică. Termenul dialogic, răspunde unei probleme de literatură estetică. Istoria episodului despre vis reprezintă o istorie a dezvoltării procedeelor de structurare poetică, care apropie o serie literară de un plan mistic. În vis se creează o relație intuitivă cu un sistem
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
aibă o valoare terapeutică, să ducă la eliberarea de complexe. La Sandu luciditatea devine obsesie, efort chinuitor, confesiunea întreține suferința și alimentează durerea. 5. Dialogism și dramă Oricine utilizează episoduri, ce trimit la vis, intră într-o relație dialogică. Termenul dialogic, răspunde unei probleme de literatură estetică. Istoria episodului despre vis reprezintă o istorie a dezvoltării procedeelor de structurare poetică, care apropie o serie literară de un plan mistic. În vis se creează o relație intuitivă cu un sistem de imagini
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
modificată a fantasticului. Termenul dialogism îi aparține lui M. Bahtin (1895 - 1975) și a fost utilizat în Probleme de literatură și estetică (1975), în care reia niște idei din prima sa carte, Problemele operei lui Dostoievski (1929). Teoria structurilor despre dialogic se fixează și în lucrarea din 1946, François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și Renaștere, terminată în 1940 și apărută în 1965. Termenul dialogism pare dezvoltat și ca un răspuns la metodele pozitiviste de tip structuralist. În poetica
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
opoziție cu istorismul, determinismul, sociologismul, care au limitat literatura la reflectarea mediului ideologic și la reflectarea existenței și a vieții și au dogmatizat și absolutizat elementele ideologice de bază reflectate de artist în conținut. “<footnote Marian Vasile, M. Bahtin discursul dialogic, Editura Atos, Bucuresti, 2001, p. 14 footnote> M. Bahtin introduce o metodă nouă, dincolo de semiotică, descoperind particularitațile și formele materialului ideologic ca material semnificant, deosebind utilizarea cuvântului în poezie, de aceea termenul a fost folosit pragmatic. Pornind de la cunoștințele filozofice
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]