697 matches
-
căror minuțioasă funcționare depinde adesea tot greul materialului târât. E un complex. Cât pe aci uman cu metehnele și cazurile sale clinice, pe care uneori nu le dau de rost nici doctorii lui cei mai dibaci, dar pe care le dibuiește câteodată o babă chioambă de mahala, cu „trasul“ ei. AM PLECAT ODATĂ CU TOȚII SPRE MUNȚI șI AM POPOSIT, Întâi și-ntâi, ca un bun bucureștean, la Caru cu bere. De aici Încolo parcă a fost un făcut! N-am putut
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
deșartă ca să se poată mira mai bine cum de era atâta zgomot. La fel de nedisciplinați și la Bucuța. În schimb, cu Ortiz Întrecură măsura. Se pomeni străin În gară, neașteptat de nimeni, nici țipenie de trăsură, ca s-o por nească dibuind Înghețat, cu sergentul de stradă după dânsul. Nimeri În sfârșit o odaie fără foc - după noaptea În vagonul siberian. și iată-l, măre, Într-o sală de conferință unde nu lipsea numai publicul, dar nici scaune nu erau: fusese bal
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și am continuat fără părțile ce aparțineau preotului, pentru că Părintele Ioan a trebuit să o facă pe fochistul, bucătarul și să-i țină și În alte privințe locul doamnei Elena. Iar dacă de dimineață Încă am avut ezitări, Vecernia am dibuit-o fără prea multe poticneli. Misiunea mea de bucătar pentru obște mi-a fost ușurată chiar de Părintele Iustin, care a pregătit o salată delicioasă. Nu la fel a fost și discuția de după masa de prânz, fiind muștruluiți pentru comportamentul
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
se îmbătrânește? Percep în jur tot soiul de foșnete, de mișcări, însă le percep confuz, fără să înțeleg deocamdată cine populează văzduhul: sunt aidoma unui copil în primele zile de la naștere, neacomodat cu noua realitate exterioară, incapabil încă s-o dibuiască. Mă pomenesc întrebându-mă cum să țin socoteala zilelelor scurse aici. Îmi zic să număr zilele după perioadele de somn: când adorm înseamnă că a trecut o zi în văzduh, când mă trezesc înseamnă că a început o altă zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
poate...) și apoi pornește în zbor cu aripile sale largi, puternice: probabil merge să-l întâlnească pe Lazarus și să-i povestească d’a fir a păr tărășenia. 17 TC "17" \l 1 În vis, mă străduiam din răsputeri să dibuiesc undeva jos, pe străzile orășelului Serenite, trupul îngerului. Dar oricât îmi încordam privirea, nu-l zăream. Regula aceasta a somnului când visez oamenii și întâmplările de pe pământ nu funcționa totdeauna sau nu funcționa după bunul meu plac. În visul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
vine mai des toamna. Moartea subită vine mai des iarna. Moartea subită vine mai ales în zori. Moartea subită vine pe la 5 dimineața. Aceste constatări strict științifice - pe care doar spaima și îngândurarea mea le-au pus într-o formă dibuind poemul - au fost comunicate la Florența în cadrul Congresului asupra morții subite și reanimării, de către un important profesor universitar, director al unui important institut academic dedicat animărilor. Tac. Aceste constatări sunt urmarea unor studii îndelungate. Tac. Aceste studii îndelungate au sintetizat
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
sacoșă de lemne și părinții fetelor cu care fac meditații. În fine. Recunosc și niște furtișaguri nevinovate. Intru des în Parcul Pionierilor și-l cutreier după-masa târziu, când se golește de lume. Cu ochi de șoim sau chiar de vultur dibui și cea mai mică surcea, rămurelele sau crengile uscate căzute pe jos, pe sub frunze și prin boschete. La început, trec drumul și car acasă două-trei vreascuri, ca o rândunică hărnicuță. Apoi acționez mai tehnic. Adun preț de două-trei zile toată
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pe Elimas, „un evreu vrăjitor”. „Și acum, iată, mâna Domnului te-a lovit - spune Pavel. Și orb vei fi și soarele nu-l vei mai vedea o vreme.” „Și În aceeași clipă a căzut peste Elimas pâclă și Întuneric și, dibuind Împrejur, căuta cine să-l ducă de mână” (Faptele apostolilor 13, 11). „Plin fiind de Duhul Sfânt”, Pavel poate acum să provoace altora experiența inițiatică pe care a trăit-o el Însuși „pe drumul Damascului”. Un simptom al trăiniciei imaginii-clișeu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mare și gravă eroare. În textul „Conform normelor aprobate de Comitetul Executiv al PCR...” acesta mai adăugase și acronimul C.C. devenind „Comitetul executiv al C.C. al PCR”. Celălalt Îndrumător al clasei muncitoare spre noi culmi ale minciunii comuniste, Ion Andrei, dibuise una și mai și: „În <<Vremea nouă>> nr.95/11 iunie 1968, În pagina externă la rubrica <<Scurte știri>> se scria: <<Ziarul subliniază că această comisie slujește politicii de agresiune și război a SUA și Coreii>>”. Păi, care Coree, tov.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nerăbdare și darurile mărunte, majoritatea meșterite "în familie" din te miri ce, ne aduceau o nemăsurată bucurie. Primul meu cadou de care îmi amintesc a fost pe la 6-7 ani, un modest penar de lemn, cu flori și animăluțe colorate. Îl dibuisem anticipat prin lada cu secrete a mamei, ceea ce pe moment îmi declanșase niște semne de întrebare privitoare la Moș Crăciun cel real... Au trecut ani și ani, dar și acum, în preajma Crăciunului, trăiesc bucuria împodobirii bradului, a goanei după cadouri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Își șterge o lacrimă... Îi mângâie fruntea... Îi închide ochii: Somn ușor Gheorghiță.... Somn ușor... Își face cruce. Scoate din chimir un căpățel de lumânare, o aprinde de la coviltirul ce arde mocnit, și i-o pune la căpătâi. Așa, să dibui Cărarea Raiului, Gheorghiță-tată... Mi-o lumina și mie Cărarea... Acușica vin și eu, mai spune și se culcă alături. Și se face tăcere... Fulguie ușor și aburi destrămați se leagănă, se leagănă... Un stol de ciori croncănind mătură în zbor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să ne fie -, noi, ditai bătrâni vulpoi ai Moldovei, o liotă de boieri veliți târșiți prin uneltiri și rele, geambași de domni, cogeamite boieri unși cu toate alifiile, șleahtă de boșorogi cu barbă lungă și minte scurtă, nu l-am dibuit la vreme să-i sucim gâtul ca la un pui de găină. Și... și cine ne-a dus de nas?! se oțărăște Alexa. Un mucos! Un băiețandru căruia abia-i mijise musteața!... Îmi vine să-mi dau palme! Și într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Alexa. Țărănimea se ridicase puhoi, cu furci, cu topoare le răsărise Soarele! "Ajutoarele străine" n-au mai aflat drum de întoarcere. Am jurat atunci să plinim "Blestemul Mușatin", spune Alexa. Da! Am cercat cu pumnalul, cu otrava... Vulpoiul i-a dibuit. Multe capete de boieri, mari și mici, au căzut atunci... Și capul moșului meu a căzut atunci, lăcrimează Alexa. A fost cumplit... Țin minte, ca azi... Isaia scuipă un alt mormânt, cu ură: Ușor-ușor, ne-a pus cu botu' pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lui Hamlet pe zidurile de la Elsinor, sa filmeze ce-i trecea prin cap, să iasă din Romnia cu materialul filmat fără sa fie "agățat" de organe ! Exclus locotenentul Dumitrache ( o veche cunoștință a mea, de sex "slab") totuși l-a "dibuit", "raportând" cum îl cheamă, când a fost în România, ce număr poartă la pantofi... Exclus și având în vedere furcile caudine pe sub care trecea un ziarist occidental la intrarea în România, menționate mai sus! La același capitol, în continuare cinci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Concluzia este că "specialiștii" cu ochi albaștri nu prea erau grozavi și că soția putea să le dea lecții de "lăcătușerie aplicată" (ar mai fi o concluzie, că nu poți ascunde un secret de urmașele Evei. Până la urmă, tot te dibuie!) Spre sfârșitul lui 1988 și începutul lui 1989, "Dosarul" se mărește ca volum datorită avalanșei de stenograme cauzate de numărul mare de convorbiri ale "obiectivului" cu colegi, directori, "cadre de partid", avocați, în contextul demiterii sale, a imputației, a orizontului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
era atât de plină, cu mult înainte de ora anunțată, încât pierdusem nădejdea să intrăm. Câțiva am avut ideea de a-l "vedea", intrând pe o ușă, nepăzită, care ne-a dus în spatele scenei pe care se făceau conferințele. L-am dibuit pe Teodoreanu care se afla într-o încăpere de câțiva metri, din care urma să intre pe scenă. Sus, deasupra ușii închise, era un geam prăfuit. Am improvizat o scară și ne-am cățărat, pe rând, să-l surprindem prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ascuns decât expus; și să-i vină în minte unui colecționar zelos să-l transforme într-un obiect de laudă. Toate operele de artă trec dincolo de pagină, ies din scenă, depășesc rama și, dacă au vigoare, te duc cine știe unde; te dibuiesc, de fapt, oriunde te afli. Pe mine m-a ajuns aici, în Țicău, Balcicul în zăpezi. Simt tristețea acelui tablou și chemarea către nu știu ce. Simt și o mică supărare în acest tablou; poate că pictorul întârziase la Balcic fiindcă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
lupți cu pirați, cu furtuni, cu secrete, să respiri libertatea multinațională și polimorfă a porturilor levantine și extrem-apusene, într-un ipotetic sfârșit de secol al XIX-lea. Regizorul a schimbat puține lucruri din povestea lui Radu Tudoran : moartea lui Spânu (dibuit de echipajul goeletei într-o ascunzătoare, în smârcurile Dunării, nu ucis de rechini), soarta lui Pierre Vaillant (găsit, în sfârșit, în finalul filmului, pe epava de pe care aruncase în mare mesajul cu poziția geografică), componența echipajului (câinele se numește Lăbuș
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
lupți cu pirați, cu furtuni, cu secrete, să respiri libertatea multinațională și polimorfă a porturilor levantine și extrem-apusene, într-un ipotetic sfârșit de secol al XIX-lea. Regizorul a schimbat puține lucruri din povestea lui Radu Tudoran : moartea lui Spânu (dibuit de echipajul goeletei într-o ascunzătoare, în smârcurile Dunării, nu ucis de rechini), soarta lui Pierre Vaillant (găsit, în sfârșit, în finalul filmului, pe epava de pe care aruncase în mare mesajul cu poziția geografică), componența echipajului (câinele se numește Lăbuș
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
bulversării-șoc, care mă postulează drept co-prezență în noaptea sa, drept frate întru bezna lipsei de vedere. Pe fundalul acestui interschimb efemer de identități, acestei empatii dezvoltate întru ecourile loviturilor de baston alb ce pipăie ciocnitor pământul ca pe o lume dibuită în absența luminii, conștiința mea poate fi cucerită de efluviile compasiunii. Izbucnirea unui asemenea seism al conștiinței reprezentat de compasiune are drept efect asumarea unei noi postulări a ego-ului propriu în raportarea sa la cel lipsit de vedere. Astfel, dacă
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
unui spiritualism naturalist de speță paracelsiană. Vanhelmontian în Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, cu toate elementele de rigoare ale teosofiei (archei, fermenți, blas), Cantemir dizertează cu mult umor dialectic despre intolerabila condiție a omului ("tragicul" existenței am zice azi), pus să dibuiască în noaptea neagră a științei umane. Filozoful propune "trăsnetul fulgerător inelectual". Un interesant capitol despre "timp" ajunge la încheierea că timpul nu e categorie ci o esență în Dumnezeu, locul de explicație a Spiritului. Un punct atrage chiar atenția asupra
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Eliade; foarte deosebită de limba nouă - cu viitor, căci era alcătuită așa cum a fost firesc să fie alcătuită - a unui C. Negruzzi. E, am zice, atât de rămas în urma altora, încît, când e vorba să ortografieze ceva cu litere latine, dibuiește, în deosebire de alții, scriind, cum observă Kogălniceanu 1, sutenul ce, de pildă, "cînd cu tch (Tchetate Albă - Cetatea Albă), când cu tz (Scaritzica - Scăricica), când cu cz (Czeribouco - Ceribucul) când cu c (Ș e, sau Ș i: Bistriceora - Bistricioara
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din fondul vechi, majoritatea încadrate în conjugarea a IV-a (biciuie/biciuiește, biruiește/biruie, bocănește/bocăne, boncăiește/boncăie, cheltuiește/cheltuie, chinuiește/chinuie, ciocănește/ciocăne, clănțănește/clănțăne, cloncăiește/cloncăie, cloncăne/cloncănește, cotrobăie/cotrobăiește, clănțănește/clănțăne, croncăne/croncănește, dăngănește/dăngăne, destăinuie/destăinuiește, dibuie/dibuiește, drăcuie/drăcuiește, dupăiește/dupăie, hăpăie/hăpăiește, horpăie/horpăiește, huiduie/huiduiește, învârte/învărtește, leorbăie/leorbăiește, leorcăie/leorcăiește, leorpăie/leorpăiește, mântuiește/mântuie - pentru sensul "a termina", murmuie/murmuiește, se olecăie/se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește/piscuie, se străduie/se străduiește, se
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
fondul vechi, majoritatea încadrate în conjugarea a IV-a (biciuie/biciuiește, biruiește/biruie, bocănește/bocăne, boncăiește/boncăie, cheltuiește/cheltuie, chinuiește/chinuie, ciocănește/ciocăne, clănțănește/clănțăne, cloncăiește/cloncăie, cloncăne/cloncănește, cotrobăie/cotrobăiește, clănțănește/clănțăne, croncăne/croncănește, dăngănește/dăngăne, destăinuie/destăinuiește, dibuie/dibuiește, drăcuie/drăcuiește, dupăiește/dupăie, hăpăie/hăpăiește, horpăie/horpăiește, huiduie/huiduiește, învârte/învărtește, leorbăie/leorbăiește, leorcăie/leorcăiește, leorpăie/leorpăiește, mântuiește/mântuie - pentru sensul "a termina", murmuie/murmuiește, se olecăie/se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește/piscuie, se străduie/se străduiește, se tânguiește
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
el destăinuie/el destăinuiește − numai forma destăinuiește, în DOOM1, variație liberă în DOOM2: 140 de subiecți au ales forma destăinuie, 18 subiecți, forma destăinuiește, 4 subiecți ar folosi ambele variante și un subiect nu a subliniat niciuna dintre forme; ● el dibuie/el dibuiește − variație liberă în ambele ediții ale DOOM-ului: 83 de subiecți au optat pentru dibuiește, 78, pentru dibuie, un subiect ar folosi ambele variante și un subiect nu a subliniat niciuna dintre variante; ● el drăcuie/el drăcuiește − numai
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]