688 matches
-
revistei "Isaac Asimov's Science Fiction Magazine". Jim Postul pariază că roka sa care se hrănește cu zahăr pudră poate învinge într-un concurs un elivierme care folosește fotosinteza. Pariul pus de el îi aduce o grămadă de bani, confirmând dictonul "Prost să fii, noroc să ai". În februarie 1976, revista "Seventeen" i-a solicitat lui Asimov să scrie o povestire science fiction polițistă pe tema bicentenarului Statelor Unite. Textul scris de Asimov a fost respins și acesta, după ce l-a redus
Vântul schimbării () [Corola-website/Science/325373_a_326702]
-
a remarcat inconsistența dintre această povestire și alta aparținând seriei Wendell Urth, "The Singing Bell", în care călătoria prin teleportare era privită ca o operațiune de rutină. Pentru asta, el s-a folosit de epitetul favorit, "Emerson!", o referire la dictonul lui Ralph Waldo Emerson "O consistență prostească reprezintă drăcușorul minților mici". În această antologie, povestirea a apărut într-o formă ușor cenzurată față de originalul publicat în numărul din noiembrie 1957 al revistei "Venture Science Fiction Magazine" (versiunea originală a fost
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]
-
plimbate cu cinste prin oraș, în fiecare an. Tradiția conferă gâștelor din templul Junonei meritul salvării Capitoliului: ele ar fi dat alarmă, în timpul atacului de noapte, surprinzător al galilor. în acest moment este plasată și legendă ce a dat naștere dictonului „Vae victisl", „Vai de cei învinși!" (Românii își răscumpără de la Brennus, cu 1000 de livre aur, cetatea; pe talgerul balanței destinat greu lați lor, și ele falsificate de gali, Brennus nemulțumit de cantitatea de aur de pe celalalt talger, adaugă greutăților
Brennus () [Corola-website/Science/326118_a_327447]
-
livre aur, cetatea; pe talgerul balanței destinat greu lați lor, și ele falsificate de gali, Brennus nemulțumit de cantitatea de aur de pe celalalt talger, adaugă greutăților sabia și platoșa să, ceea ce sfirni protestul românilor. Brennus ar fi rostit atunci celebrul dicton.) Cert este că senatul apelează din nou la Camiilus, aflat în exil la Ardea.
Brennus () [Corola-website/Science/326118_a_327447]
-
devenit comisar permanent al drumurilor, în 20 î.Hr., a așezat "Miliarum Aureum" (în română: „piatra miliară de aur”) în Forumul Roman, lângă Templul lui Saturn. El a considerat că toate drumurile încep de la acest monument de bronz aurit. De aici dictonul, cunoscut în toată lumea: „"Toate drumurile duc la Roma"” (cu sensul: „Există mai multe mijloace pentru a atinge un anumit scop”). Pe acest monument au fost gravate distanțele până la cele mai importante orașe ale Imperiului. Împăratul Constantin cel Mare l-a
Piatră miliară () [Corola-website/Science/329565_a_330894]
-
majore ale romanului o constituie securitatea lumii virtuale în expansiune. Este examinată implicațiile schimbărilor tehnologice rapide care le dau puteri nebănuite atât indivizilor dezaxați care amenință să dezechilibreze societatea, cât și celor care încearcă să îi oprească, precum și implicațiile vechiului dicton "Quis custodiet ipsos custodes?". Deși atentatele din 11 septembrie 2001 sunt menționate o singură dată, fiind eclipsate în mințile personajelor de evenimente de dată mai recentă, impactul lor este evident.
La Capătul curcubeului () [Corola-website/Science/328332_a_329661]
-
între ele cetățile din toate punctele Italiei, apoi ale Imperiului, cu centrele de decizie politice sau economice. Ele permiteau deplasările ușor practicabile pentru epocă, ale trupelor sau negustorilor și curierilor. Marea acoperire oferită de drumurile romane a condus la crearea dictonului popular: „"Toate drumurile duc la Roma"” (cu sensul: „Există mai multe mijloace pentru a atinge un anumit scop”), cunoscut în toate culturile europene. Rețeaua de drumuri a permis expansiunea economică a Imperiului, apoi, în perioada de decădere a acestuia, a
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență. Omul de azi nu mai întrebuințează aceste însușiri ca să--și agonisească hrana. Cu pește de undiță și cu mămăligă de râșniță nu te îngrași, cum foarte potrivit observă dictonul popular. Pământul și animalele domestice răspund îndestulător nevoilor lui de harnă; munca se cheltuiește în alte direcții, în domenii diverse cu meșteșuguri nouă; vânatul și pescuitul au rămas o patimă, cum spun țăranii noștri”". Mihail Sadoveanu a scris câteva povestiri
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
un supliment literar al gazetei „Acțiunea Buzăului” care apărea la Buzău de două ori pe lună în perioada 10 octombrie 1939 - 5 decembrie 1939 și din octombrie până în decembrie 1940 sub directa îndrumare a lui George Gh. Pâslaru. Revista avea dictonul: „"Caracterul revistei noastre este strict literar. Pe linia creațiilor literare noi cinstim: credința, aprinzând lumini peste umbletul lui Hristos în țara noastră; românismul, pe care-l vedem slujit mai mult pe tăria dacică decât pe pompoasa fală latină."” În cadrul revistei
Acțiunea literară () [Corola-website/Science/330000_a_331329]
-
și George Edward Moore, care au început mișcarea în direcția filosofiei analitice, care a fost în esență o actualizare a empirismului tradițional, adaptat la noile progrese în logică a matematicianului german Gottlob Frege. Filosofia modernă începe cu René Descartes și dictonul său „Cuget, deci exist”. La începutul secolului 17, cea mai mare parte a filosofiei era dominată de scolastică, scrisă de teologi și bazată pe Platon, Aristotel și scrierile creștine timpurii. Descartes afirma că multe doctrine metafizice predominant scolastice erau fără
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
situation" („enunț legat de o situație”), "expression liée" („expresie legată”), "formule situationnelle" („formulă situațională”) sau "phrase situationnelle" („propoziție/frază situațională”), care au făcut inițial numai obiectul altei ramuri a lingvisticii, pragmatica. În categoria parimiilor, din care fac parte tradițional proverbele, dictoanele, aforismele, maximele și sentințele, unii cercetători includ și devizele și sloganurile comerciale și politice sau sociale. Sunt mai mulți lingviști care au încercat o clasificare a unităților frazeologice. A. P. Cowie propune următoarea clasificare: Granger și Paquot (2008) fac o clasificare
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
de comunicare: acționează asupra destinatarului, exprimă o atitudine față de acesta, își exprimă sentimente și stări psihice sau fizice, intră în contact cu destinatarul, se conformează convențiilor sociale și foarte multe altele. Unii autori includ printre unitățile frazeologice pragmatice și proverbele, dictoanele și sloganele. Terminologia nu este unitară nici în domeniul acestor unități. Unitățile frazeologice pragmatice se deosebesc de celelalte tipuri de asemenea unități prin unele caracteristici. În primul rând sunt supuse unei constrângeri specifice, aceea că unitatea întreagă este comandată de
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
Formule aparte sunt cele de început al basmelor: Parimia este o „sentință lapidară normativă” ce se caracterizează prin morfologie ritmică, structură analogică și statut normativ. Termenul înglobează mai multe tipuri de unități frazeologice dificil de delimitat unul de altul: proverbul, dictonul, deviza, sloganul, etc. Proverbul este o parimie care cuprinde pe scurt un adevăr prezentat ca general referitor în principal la om, un sfat, o regulă de viață bazată pe înțelepciunea populară. Are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim. Unii autori
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
Exemplu: Această parimie se aseamănă cu proverbul prin mai multe trăsături: se bazează pe înțelepciunea populară, are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim, iar din punct de vedere gramatical se constituie din cel puțin o propoziție. Unii autori consideră că dictonul se deosebește de proverb doar prin caracterul de afirmație directă, neconotată, neexploatabilă metaforic al primului. Astfel, "Qui ne risque rien n’a rien" „Cine cu riscă nu câștigă” (lit. „Cine nu riscă numic nu are nimic”) ar fi un dicton
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
dictonul se deosebește de proverb doar prin caracterul de afirmație directă, neconotată, neexploatabilă metaforic al primului. Astfel, "Qui ne risque rien n’a rien" „Cine cu riscă nu câștigă” (lit. „Cine nu riscă numic nu are nimic”) ar fi un dicton. Alți cercetători restrâng dictonul la o parimie ce prezintă ca adevăr, care poate fi o credință sau o superstiție, o observație legată de viața rurală, mai ales în legătură cu fenomenele meteorologice. Un exemplu de asemenea dicton este "En avril ne te
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
proverb doar prin caracterul de afirmație directă, neconotată, neexploatabilă metaforic al primului. Astfel, "Qui ne risque rien n’a rien" „Cine cu riscă nu câștigă” (lit. „Cine nu riscă numic nu are nimic”) ar fi un dicton. Alți cercetători restrâng dictonul la o parimie ce prezintă ca adevăr, care poate fi o credință sau o superstiție, o observație legată de viața rurală, mai ales în legătură cu fenomenele meteorologice. Un exemplu de asemenea dicton este "En avril ne te découvre pas d’un
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
are nimic”) ar fi un dicton. Alți cercetători restrâng dictonul la o parimie ce prezintă ca adevăr, care poate fi o credință sau o superstiție, o observație legată de viața rurală, mai ales în legătură cu fenomenele meteorologice. Un exemplu de asemenea dicton este "En avril ne te découvre pas d’un fil; en mai fais ce qu’il te plaît" (lit. „În aprilie să nu te descoperi nici cu un fir; în mai fă ce-ți place”). Deviza este o unitate frazeologică
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
Sensul unor sloganuri este legat de un text sau o imagine care le însoțește, altele fiind autonome. Prin forma sa concisă, frapantă și memorabilă, prin funcția de a avea efect asupra destinatarilor săi, sloganul se apropie de proverb și de dicton, dar se deosebește de acestea prin folosirea sa planificată, regulată și masivă, precum și prin durata sa de viață limitată la cea a unei campanii. Unele sloganuri sunt chiar dictoane folosite în forma lor originară, de exemplu "Prietenul la nevoie se
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
efect asupra destinatarilor săi, sloganul se apropie de proverb și de dicton, dar se deosebește de acestea prin folosirea sa planificată, regulată și masivă, precum și prin durata sa de viață limitată la cea a unei campanii. Unele sloganuri sunt chiar dictoane folosite în forma lor originară, de exemplu "Prietenul la nevoie se cunoaște" (slogan pentru un medicament împotriva diareei). Tot cu forma originară mai sunt folosite ca sloganuri și expresii idiomatice ("În al nouălea cer" - slogan pentru un produs cosmetic) sau
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
frazeologice pentru a le transforma în slogan. Astfel, "Surpris en flagrants délices" lit. „Surpinși în flagrante delicii” (slogan pentru o băutură alcoolică) este deformarea colocației "flagrant délit" „flagrant delict” din limbajul juridic; "Berea după bere e plăcere" are la origine dictonul "Vinul după bere e plăcere"; "Paharul de dar se caută la X" (slogan pentru o bere) are la bază proverbul "Calul de dar nu se caută la dinți". Din punct de vedere sintactic, sloganul este o propoziție completă sau incompletă
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
legat de o situație”), "expression liée" („expresie legată”), "formule situationnelle" („formulă situațională”) sau "phrase situationnelle" („propoziție/frază situațională”), care au făcut inițial numai obiectul altei ramuri a lingvisticii, pragmatica. În categoria parimiilor, din care fac parte tradițional proverbele, zicalele (sau dictoanele), aforismele, maximele și sentințele, unii cercetători includ și devizele și sloganurile comerciale și politice sau sociale. Mai apar ca unități frazeologice și unele epitafuri, inscripții de pe tricouri, graffiti etc. Stabilirea tipurilor de unități frazeologice, delimitarea acestor tipuri unul de altul
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență. Omul de azi nu mai întrebuințează aceste însușiri ca să--și agonisească hrana. Cu pește de undiță și cu mămăligă de râșniță nu te îngrași, cum foarte potrivit observă dictonul popular. Pământul și animalele domestice răspund îndestulător nevoilor lui de harnă; munca se cheltuiește în alte direcții, în domenii diverse cu meșteșuguri nouă; vânatul și pescuitul au rămas o patimă, cum spun țăranii noștri.” Mihail Sadoveanu a scris câteva povestiri
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Qays n-a mai avut altă preocupare în afara strădaniei de a-și răzbuna tatăl. Atunci ar fi rostit și emistihul devenit celebru și intrat în paremiologia arabă: "Al-Yawma khamr wa ghadan’amr" /„"Astăzi vinul și mâine lucrul serios "”. După unii, dictonul ar aparține lui Al-Muhalhil, care l-ar fi rostit la aflarea știrii morții fratelui său.” „Ajutat, la început, de triburile Bakr și Taghlib, Imru’ al Qays a reușit să cauzeze pierderi grele adversarilor rebeli ) care îi uciseseră tatăl. Dar curând
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență. Omul de azi nu mai întrebuințează aceste însușiri ca să--și agonisească hrana. Cu pește de undiță și cu mămăligă de râșniță nu te îngrași, cum foarte potrivit observă dictonul popular. Pământul și animalele domestice răspund îndestulător nevoilor lui de harnă; munca se cheltuiește în alte direcții, în domenii diverse cu meșteșuguri nouă; vânatul și pescuitul au rămas o patimă, cum spun țăranii noștri.” Mihail Sadoveanu a publicat în anii
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
mine este înfricoșător) să facă apologia revoluției franceze... ca expresie a democrației. Când este dovedit negru pe alb că fost în fapt doar un prim experiment de ucidere în masă a segmentelor creștine și tradiționaliste. Vă invit să citiți (conform dictonului de drept român audiatur et altera pars) și cealaltă istorie a revoluției franceze pentru a vedea adevărata față a celor ce strigau îmbătați de sângele vărsat democratic "vom spânzură ultimul rege cu mațele ultimului preot" și care se închinau frenetic
Controversă după moartea Reginei Ana. Preot, text impresionant după un atac crunt by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102875_a_104167]