2,115 matches
-
plastice forma are mai multe accepții, dintre care cele mai uzuale sunt: forma spontană; forma elaborată. Forma spontană este imaginea obiectuală sau structurală naturală - rădăcini, frunze, pietre etc... Există și forme spontane create de om în mod accidental pa cale dirijată. Aceste exerciții de invenție au efecte plastice surpriză și pot fi obținute prin mai multe procedee, accesibile copiilor și îndrăgite de ei: 1 Prin presarea unor pete, puncte de culoare fluidizată cuprinse în mijlocul unei hârtii care a fost împăturită în
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
că elevii trebuie sensibilizați și conduși să simtă necesitatea măsurării, a noțiunii de mărime și necesitatea comparării mărimilor. Elevii vor conștientiza că măsurările pe care le execută sunt asociate cu comparările pe care ei încearcă să le facă. Prin discuția dirijată, învățătorul îi va face pe elevi să înțeleagă mai bine necesitatea existenței unei unități de măsură standard. În programa de matematică pentru clasele I-IV sunt prevăzute pentru studiu mărimile fundamentale cum ar fi: lungimea, masa, volumul, timpul, valoarea. În
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
zbor, capul se menține Între brațe (puțin spre spate), corpul se arcuiește pregătind aterizarea rulată pe partea laterală a corpului. Pentru Învățarea și consolidarea plonjonului, se vor efectua exerciții care vor avea la bază aruncările la poartă, mingile fiind trimise dirijat (situații specifice de joc care necesită din partea portarului executarea plonjonului). Înaintea efectuării acestor exerciții, jucătorii portari vor Învăța "căderea" specifică fiecărui procedeu al plonjonului, pentru a se evita unele accidentări nedorite. De exemplu, se vor efectua rostogoliri simple Înainte, Înapoi
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
noi, proprii, a cuvintelor, prin repetarea lor, prin substituire sau prin transformare etc. Exerciții combinate, din categoria cărora prezentăm, succint, compunerile gramatical ortografice, utilizate frecvent în scopul fixării și conștientizării regulilor gramaticale și ortografice; se pot realiza liber, creativ sau dirijat, după cerințele specifice obiectivelor urmărite. Prezentarea tipurilor de exerciții a avut un caracter sumar și exemplificări limitate pentru că această problemă va fi mai amplu prezentată în capitolul rezervat activităților practice de dobândire a priceperilor și deprinderilor de scriere corectă. Învățarea
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
majusculă a numelor de persoane și, respectiv, a unor nume de animale, nume întâlnite în lecțiile parcurse. Concret, procedăm astfel: denumim obiecte reprezentate prin ilustrații (arici, alună, avion, ac, ață, aragaz), pronunțăm cu elevii aceste cuvinte și deducem, prin dialog dirijat, că pentru scrierea acestor cuvinte, care încep cu sunetul a, trebuie să învețe litera a; elevii dau și alte exemple de cuvinte care încep cu sunetul a și, de asemenea, sunt solicitați să spună nume de copii care încep cu
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
pomul (toți) pomii cal - (niște) cai calul (toți) caii Efectuând astfel de exerciții, elevii reușesc să învețe să recunoască forma corectă a substantivelor. Evident, scrierea acestor substantive este precedată de analiza lor fonetică, iar integrarea lor în propoziții se realizează dirijat, pentru asigurarea corectitudinii în ceea ce privește scrierea. În mod asemănător, îi familiariză și cu substantivele de gen feminin și neutru, pe măsură ce textele le introduc și-i învățăm să le recunoască și prin numărare. Exercițiile de identificare și cele de dezvoltare pot fi
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
din primele lecții ale perioadei abecedare. Primul semn de punctuație învățat este punctul, semn care apare odată cu prima propoziție scrisă (,,Mara are un melc.’’). Apoi apar virgula și semnul întrebării, utilizarea acestora desprinzându se din text. Concret, procedăm astfel : -intuim , dirijat, imaginea din manual; -extragem propoziția interogativă : ,,Nina, ai un nai?’’ -formulăm sau citim răspunsul : Nu. Am un măr.’’ -prin dialog stabilim cine întreabă și cine răspunde; -formăm la alfabetarul clasei prima propoziție; explicăm și apariția virgulei, care marchează cuvântul strigat
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
cuvântului, la vârsta preșcolară pot apărea indicatori pentru o formă sau alta. Acest lucru este important pentru demersurile educative care să favorizeze manifestarea unor potențialități, valorificarea acestora. În acest sens, menționăm și recomandarea lui I. Mânzat pentru învățământul prin descoperire dirijată, care poate antrena capacitatea elevului de investigare și care, de exemplu, se poate realiza la liceu prin cercuri de cercetare. Creativitatea artistică Principalele caracteristici ale creativității artistice sunt următoarele: - utilizarea mai multor tipuri de informații; - implicarea unui ansamblu de aptitudini
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
În noul context al analizei, evidențiem și alte câteva repere, fiecare cu semnificația și rezonanța lui în personalitatea celui care învață sau care îi învață pe alții cum să învețe. a) La nivelul orientării, sesizăm faptul că educația prin învățare dirijată tinde a evolua spre semidirijare și autoorganizare. Prioritare sunt acum obiective precum: încurajarea reflecției; utilizarea activă a cunoașterii; asigurarea unui nivel crescut al competențelor de bază și transversale, profesionale; valorizarea experiențelor pozitive ale elevilor si profesorilor formate în școala și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
rezultatul vizibil al unui proces relativ sistematic de tratare/procesare a informațiilor (G. Seron); În discursul pedagogic, centrală este sintagma învățare școlară. Ea are statutul de : concept integrator, reflectând activitatea de organizare și autoorganizare a experienței, de construcție și reconstrucție dirijată și progresiv autodirijată a personalității elevului (Mânzat, 1990), de formare și autoformare a propriei individualități bio psihosocioculturale ; un set de acțiuni cu valoare informativ formativă, proiectat, organizat, condus și evaluat în mod direct sau indirect de educator, cu evoluții progresive
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
1979) . • După scopul general urmărit, identificăm: învățarea informativă, formativă, mixtă, de menținere, de dezvoltare . • După nivelurile de conștientizare în plan psihologic, vom identifica: învățare hipnotică, spontană, mecanică, prin înțelegere, inteligentă, intuitivă . • După modul de dirijare și orientare, învățarea poate fi: dirijată și puternic orientată, semidirijată și independentă; explicită și implicită. • După tipul relației interindividuale, distingem între învățarea indusă, inter învățare și învățare reciprocă. • După acțiunea schemelor comportamentale utilizate, vom distinge între învățarea prin: coordonare, stocaj, clasificare, rețea de noduri, hărți cognitive
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de către subiect a experienței sociale și pentru constituirea personalității (G. Allport). În afara formelor simple, de învățare spontană (bazată pe imitație) sau latentă (rezultând din efectuarea unei activități, fără o preocupare specifică pentru învățare), în procesul de învățământ este importantă învățarea dirijată, efectuată sistematic, în conformitate cu un scop și bazată pe un program, stabilit în mod conștient. Învățământul își propune să creeze condițiile necesare pentru a optimiza însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor intelectuale și practice. Procedeele instructive devin, prin interiorizare, operații mintale. De
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de Muzică Nr. 1 București cu diploma de bacalaureat, anul 1963, Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu”, cu diploma de licență în muzică, în anul 1968. În anul 1969, este selecționat, prin concurs internațional, pentru a participa la cursul internațional de dirijat orchestră de la HilversumOlanda. În februarie 1976, i s-a decernat Premiul criticii muzicale pentru interpretarea simfoniei a IX-a de Beethoven și a creației românești. În anul 1981 a primit Premiul criticii de artă, iar în 1982 a fost decorat
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
spre un entuziasm bine dirijat către politicile ceaușismului extrem. Până la un punct încurajate de autorități fără aprobarea cărora mobilizarea a mii de tineri ar fi fost de neimaginat -, ele devin ulterior suspecte tocmai fiindcă granița între cultura subversivă și cea dirijată rămâne confuză. În ultimii ani ai regimului, marile adunări populare organizate de Adrian Păunescu sunt interzise și "Cântarea României" suferă o mutație semnificativă, devenind un concurs național de așa-zisă creație, obligatoriu și fragmentat pe segmente nesemnificative numeric, cu scopul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nu ne vindem țara!, demonizând reforma economică și privatizarea, coroborând tema egalitară cu cea naționalistă Jos străinii! și cu violența denunțării dușmanilor poporului Jos cu fiii de chiaburi și de legionari! Fără moșieri! Trebuie să recunoaștem însă că această contestare dirijată a legitimității opoziției își găsește un ecou masiv în habitus-ul mental al "majorității tăcute", supusă decenii de-a rândul propagandei sistematice împotriva "democrației burgheze". În acest mediu, imagistica primilor ani de dictatură comunistă, care păruse definitiv obliterată de spectacolul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
foștii stăpâni absoluți ai României, vizibile mai ales prin ecourile în presă ale evenimentelor din 1999, au adus o contribuție importantă atât la sporirea ostilității opiniei publice ân general, cât și la descurajarea dramatică a militanților CDR. Sondaje de opinie dirijate cum au fost, de exemplu, cele din care rezulta că Emil Constantinescu ar fi fost cel mai bogat om din România, sau șeful de stat care ar fi făcut cel mai mult rău țării sale, cu mult mai mult decât
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
întreține o criză de încredere, generală în Europa, foarte vizibilă chiar și în Franța, în instituțiile tradiționale ale democrației. Există riscul ca acest spirit al secolului să conducă fie spre o democrație "directă" de tip venezuelian, fie spre o democrație "dirijată" de tip rusesc. În aceste condiții, nu știu dacă România ar trebui să reediteze situația din 1996 sau să o evite. Deja în decembrie 2004, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Traian Băsescu a folosit cât a
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
superioară satisfacție, evaziunea din realitatea neconvenabilă, exercițiul distanței (de "realitate", dar și de sine însuși) proiectează asupra existenței lumina unui spectacol când tragic, când de-a dreptul ridicol, singura formă de implicare admisă pe scena vieții fiind trăirea exaltată (însă dirijat, ca la carte!), în nota sublimă și senin morală a melodramei. Ca atare, nu trebuie să ne mire că pretextul ideal pentru intrarea în jocul vieții ia întotdeauna, în chip necesar, forma unei femei atrăgătoare și enigmatice, care promite mult
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cu Europa. Al doilea stâlp este consensul asupra principiilor politicii externe și natura relațiilor internaționale.69 Acest mod de a coordona politică poate fi observat nu doar la nivel extern, ci și pe plan intern, mulți cercetători semnalând fenomenul "democrației dirijate" (managed democracy)70 sau al "putinismului"71 definit că un "un sistem unipartidist, cu cenzură, un parlament de fațadă controlat strict, sfârșitul unui sistem juridic independent, centralizarea fermă a puterii și a finanțelor, un rol hipertrofiat al serviciilor speciale și
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
care ar fi adus o mai mare democratizare a Rusiei. Afirmațiile lui Medvedev din cadrul reuniunii din 2007 de la Davos 79 precum și poziția sa asupra democrației, ca un "concept ce nu are nevoie de atribute adiționale"80 spre deosebire de conceptul de "democrația dirijata" al lui Puțin au oferit speranța unui dialog spre liberalizare. Din păcate acest lucru nu s-a întâmplat. Faptul că Medvedev era un candidat marionetă este cel mai bine încapsulat în gestul său de a-l numi de Puțin prim
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
activismul lui Puțin tendința aceasta s-a accentuat,116 făcându-i pe unii analiști să exclame că în al doilea mandat al lui Puțin avem de-a face cu un "hiper președinte."117 El însuși se declară fan al "democrației dirijate" într-un interviu acordat New York Times pe 6 octombrie 2003.118 Această consolidare a puterii i-a permis mai tarziu lui Puțin să-și pună în practică planurile pe care le nutrea încă din vremea în care era la St
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
fi semnalate unele elemente epice; iar geografia funerară apare mai bine conturată, divinitățile invocate nu sunt simple fantasme ale individului, ci chipuri prestigioase, bine cunoscute în panteonul vechiului Egipt. În Cartea tibetană, mortul nu are deloc personalitate; el se lasă dirijat, prin cuvinte, de guru; egipteanul are inițiativă și intră singur în rol. Cunoaște traseul, chiar punctele mai dificile și, la nevoie, îi înșală pe paznici. Se remarcă și o anume agitație sufletească produsă de mulțimea de imnuri, ode și lamentații
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și Întreabă și atunci când știe răspunsul. Aceasta este o geneză a viitoarei inițieri În : faptă, În acțiune, o anticipare a cunoașterii de mai târziu. În aceeași viziune, acțiunea mijlocește În mod optim realizarea dezideratelor Învățământului modem prin Îmbinarea dintre Învățarea dirijată și cea spontană, dintre Învățarea algoritmică și cea euristică dintre programare și descoperire. Prin felul cum sunt concepute și proiectare, cele două laturi ale acțiunii (de orientare și execuție) se asigură factura și calitatea contactului și familiarizării elevului cu sarcinile
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
rezolvare a sarcinii. Voi reda câteva dintre metodele activ participative care asigură formarea noțiunilor de istorie și consolidarea lor cu multă ușurință, cu interes, cu efort propriu. 1. Problematizarea, ca modalitate metodologică, orientează și activează gândirea elevilor În procesul Învățării dirijate a cunoștințelor, prin faptul că Îi conduce la rezolvarea unor situații reale aparente Între cunoștințele dobândite anterior de elevi și noile informații despre fenomenul sau procesul studiat. Prezentarea problemelor poate fi făcută În modalități variate, pornind de la diferite mijloace specifice
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
fost: SUA, URSS, Japonia. În perioada postbelică au existat trei tipuri de economii: liberală sau de piață sau capitalistă (principalele caracteristici: piața este cadrul general care stabilește raportul cerere-ofertă, proprietate privată, libera inițiativă, concurență, intervenția redusă a statului în economie); dirijată sau planificată (principalele caracteristici: economia este centralizată și se bazează pe proprietatea de stat sau proprietatea comună, libera inițiativă și concurența lipsesc, se pune accent pe industria grea iar agricultura este colectivizată); mixtă în cadrul căreia coexistă caracteristici ale economiilor liberale
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]