1,072 matches
-
Baudrillard fiind faptul că o dată cu epoca postmodernă acest proces este din ce în ce mai greu de realizat din cauza perfecțiunii simulacrelor tehnologice și mediatice. Se poate discuta în acest caz despre două tipuri de hiperrealitate: o hiperrealitate "puternică", situație în care nu se poate discerne originalul de copie, adevăratul de fals, și o hiperrealitate "slabă", atunci când subiectul poate realiza aceste distincții, dar preferă artificialul, falsul, hiperrealul. Această ultimă categorie aruncă o lumină interesantă asupra conceptului de subiect postmodern, care poate ajunge să prefere o variantă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unei mass-media acaparatoare, ca element fundamental care contribuie la constituirea ultimului tip de simulare, care să impună standardele înțelegerii realității, sau, mai grav, să devină ea însăși întreaga realitate care să aibă importanță pentru un spectator pasiv, incapabil de a discerne și de a raționa. Astfel, Linda Hutcheon critică teoria simulacrelor ca fiind mult prea lineară și consideră că adevărul și referința nu au dispărut din discuție în urma acestei propuneri teoretice, ci că "ele au încetat să mai fie dimensiuni neproblematice
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
economică determinată de comerț și p e f actorul mobilității, factor definit ca „libertatea și abilitatea indivizilo r ș i firmelor de a iniția tranzacții economice voluntare cu rezidenții altor țări“<f oot note id=”24”>Millanovic, B., Can We Discern the Effects of Globalization on Income Distribution?, Wa shington, D. C.: World Bank, Policy Research Wo rki ng Paper, No. 2876, Aprilie, 2002, p. 23 </footnote>. Empiric, această interpretare s ar traduce în integrarea economiilor lumii cu o ma re
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
astfel de teorii nu contestă noțiune a d e bază a perspectivei economice neoclasice, conform căreia globalizarea financiară contribuie la creșterea bunăstării atât la nivel național, câ t ș i global. Mai degrabă, acestea utilizează mijloacele economiei neoclasice, pentru a discerne felul diferit în care liberalizarea financiară afectează anumite grupuri de interese din ca drul societății. Acest lucru le permite analișt ilo r să identifice a priori preferințele cheie ale grupurilor de interese în ceea ce privește globalizarea fi nanciară. În funcție de natura acestor opțiuni
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de o figură feminină lansată într-un sprint către o țintă imprecisă. Tensiunea dramatică dintre cele două personaje rezidă în alerta unuia și evidenta inerție a celui legat la ochi. Somația unei decizii rapide se confruntă cu imposibilitatea de a discerne către ce să te îndrepți, care este alegerea destinală potrivită. Anghel Chiciu urma cursurile Școlii de Arte Frumoase din București între 1905 și 1909 și Școala Națională de Belle-Arte din Paris în atelierul lui Antonin Mercié. Sculptorul se arăta receptiv
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
subliniază apartenența sculpturii la simbolism într-un mod aproape literar, reconstituind momentul psihologic ulterior atrocității comise. Tot în registrul simbolist se situează și efortul de a transcrie o état d'âme prin sugestia unei stări aproape extatice în care criticul discerne un cocktail decadent: senzualitate, fantezie și maladiv. Sigmund Maur subliniază în Salomeea și o prezență pregnantă a subconștientului, cu întreg potențialul său subversiv, și concomitent, lipsa unei dimensiuni a conștiinței și a actului moral. Salomeea este împinsă pe scenă de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tablouri cu aceeași temă, chipul sfântului poartă amprenta modelajului iconografiei bizantine, unde figurile sunt mai interiorizate, într-o dimensiune extrasă oricărei contingențe. O altă tratare a temei o regăsim în Salomeea (Pastel pe carton) (vezi planșa 4). Și aici putem discerne o manieră bizantină de a trata capul Sfântului Ioan. Trăsăturile sale par și mai difuze, se dizolvă într-o masă neclară, din acest cap nu a rămas decât o mască, el este aproape aplatizat. Cecilia Cuțescu-Storck focalizează, mai degrabă, intensitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Mult timp, apariția lui Louis Napoleon din tumultul revoluției părea să releve o slăbiciune politică specifică evenimentelor franceze. Numai în timpurile noastre, după ce logica Revoluției Franceze s-a repetat pe larg în atît de multe țări, a fost posibil să discernem funcționarea unui nou aspect al modernității, desfășurarea unui proces în care Revoluția Franceză s-a dovedit a fi un moment hotărîtor. Revoluția a distrus pentru totdeauna credința în dreptul divin și de necontestat al monarhilor de a guverna și a fost
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
mai mult în preajma lor. Să nu uităm că profilul primelor învățături va lăsa urme adânci în viața individului. Copiii trebuie îndrumați către bine și către valorile pozitive de către mame în primul rând, pentru a putea fi deprinși, mai târziu, să discearnă singuri. Toate acestea cunoscându-le, autorul face o eficace paralelă între concepția despre femeia creștină, transmisă de perioada creștinismului primar, și trăsăturile acesteia din contemporaneitate. Părintele Cârciuleanu e un vizionar profund ancorat în societatea în care trăiește, un spirit enciclopedic
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
cu atenție atât pe subalterni cât și pe șefii săi. Virtuțile formării unei capacități de ascultare eficiente pentru liderii de la orice nivel al organizației constă în următoarele: * contribuie la înțelegerea corectă a problemelor cu care se confruntă subalternii; * ajută să discearnă ideile bune pe care ei le oferă pentru ca apoi să le valorifice în folosul organizație; * îmbunătățește procesul decizional prin raportarea la "pulsul" vieții organizaționale pe care o conduc. Comunicarea interumană în organizație se înscrie în modelul contextual al procesului comunicării
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
putem fi puși în situația de a afirma o concluzie forțată (impusă). În aceste cazuri, ideal este să începem fraza astfel: "Se pare că este vorba de ...", sau " În urma acestor exemple, am putea trage concluzia că...". Astfel, lăsăm auditoriul să discearnă dacă concluziile au sau nu au suport foarte solid. Din nefericire, dorința noastră evidentă este de a face afirmații pozitive solide, iar această dorință, evident, încurajează "concluzia impusă". Eroarea post-hoc se bazează pe presupunerea că un eveniment care îi succede
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pune stăpînire pe sistem pentru a instaura un raport reversibil față de un alocutor. [P10'] "atunci măcar să le alegeți voi înșivă" oferă concluzia implicită din propoziția [P10]. Ea este introdusă prin conectorul ATUNCI, care are sens deductiv. Împreună cu J. Jayez (1988), discernem două constrîngeri fundamentale în funcționarea lui ATUNCI: o constrîngere de legătură (termenii articulați de ATUNCI sînt conectați semantic); o constrîngere de distingere (termenii articulați prin ATUNCI trebuie diferențiați). În cazul de față, raportul dintre [P10] și [P10'] este de tipul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
o cunoștință serioasă a literaturii naționale printr-o repetată familiarizare cu pasajele cele mai renumite ale operelor poetice și prozaice"65. O analiză a cuprinsului manualului său demostrează, cel puțin în cazul prozei, o capacitate deosebită a autorului de a discerne între valoare și nonvaloare. Numele pe care acesta le-a ales le studiem și noi astăzi ca și textele propuse spre lectură. Întorcându-ne la istoriile literare ale vremii, ni se pare, de asemenea, deosebit de interesant, faptul că prima istorie
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu atenție. Sînt observații cărora însă trebuie să li se acorde o valoare interpretativă strict limitată. Că în planul secund al infinitelor forme de discurs pe tema Complotului discurs multiform, care renaște mereu, care este mereu în actualitate se pot discerne anumite speculații manipulatorii, e un lucru care nu poate fi neglijat. Dar, evident, ar fi extrem de riscant să concluzionăm că discursul în întregime trebuie abordat, analizat și înțeles pornind de la acel arierplan. Mai întîi pentru că, dacă în unele discursuri dorința
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în cazul unei geometrii pure, dar putem spune ceva semnificativ despre el. Putem descrie, uneori cu destul de multă precizie, uneori cu multă aproximație, relațiile care țin împreună părțile ce constituie un sistem de geometrie pură. Am putea fi capabili să discernem o oarecare asemănare între cele două seturi de relații, și atunci geometria pură ar deveni interesantă pentru fizician; ne-ar da, în acest fel, o hartă care "s-ar potrivi cu faptele" lumii fizice. Geometrul oferă fizicianului un set întreg
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mare parte a lor este complet lipsită de interes. A inventa constă exact în a nu face combinații inutile și în a construi pe cele care sunt utile și care nu sunt decât o minoritate infimă. A inventa înseamnă a discerne, a alege. Cum trebuie făcută această alegere, am explicat în altă parte; faptele matematice demne de a fi studiate sunt cele care, prin asemănarea lor cu alte fapte, sunt susceptibile să ne conducă la cunoașterea unei legi matematice, în același
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
formula; în aceste condiții, cum să-ți imaginezi o mașinărie capabilă să le aplice mecanic? Și atunci ni se impune o primă ipoteză: eul subliminal nu este deloc inferior eului conștient; nu este un automatism pur, el este capabil să discearnă, are tact, delicatețe; știe să aleagă, știe să ghicească. Dar ce spun eu? Știe să ghicească mai bine decât eul conștient, deoarece reușește acolo unde acesta a dat greș. Într-un cuvânt, nu cumva eul subliminal este superior eului conștient
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
sursele de informații și procesul de negociere a valorii acestora (oarecum în sens utilitarist), în cadrul grupului de prieteni din rețea: "[...] de vreme ce informațiile pot fi furnizate și accesate de oricine, fiecare individ ar avea nevoie să-și dezvolte abilitățile pentru a discerne valoarea informațiilor. Ce este important, valoros și adevărat ar deveni o chestiune de negociere și, astfel, se poate spune că procesul cunoașterii, ca produs al valorizării informațiilor, ar avea loc în rețelele de comunicare dintre indivizi". (Veen/Vrakking, 2011, p.
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cunoștințelor de psihologie a vârstelor și psihologia copilului. Grija pentru copil înseamnă luarea unor decizii în numele copilului pe baza unor cunoștințe pe care copilul s-ar putea să nu le aibă. Această competență poate fi învățată. 3. Abilitatea de a discerne între valori. Mai multe studii au arătat că profesorii nu sunt preocupați de valorile lor, ceea ce poate fi corectat prin procesul de formare a profesorilor. Exemplul clasic pentru a descoperi care sunt valorile pe care le preferă profesorii este de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
propriei sale valori, sporindu-i astfel încrederea în forțele proprii. Activitatea în lecții poate fi organizată sub forma unui exercițiu-joc, a unor demonstrații, instructaje, pe baza metodei învățării prin descoperire. Pe baza observațiilor organizate, învățătorul îi învață pe elevi să discearnă ceea ce este caracteristic și expresiv, îi ajută să descopere și să simtă frumosul, să-l producă în lucrările lor, folosind multitudinea de variante pe care le oferă tehnicile plastice. Folosirea tehnicilor de lucru, le dezvoltă elevilor imaginația, fantezia, spiritul de
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
mai mult cu cît performanța școlară este mai ridicată. Moralizarea, adică apelul la valori cum ar fi cinstea, încrederea sau chiar dragostea filială nu pare să fie univoc legată de performanțele tinerilor. Din răspunsurile părinților a fost uneori dificil să discernem între dorința lor de a certa copilul (control), de a-l convinge că ceea ce a făcut nu e bine (motivare) sau de a încerca să stabilească punți de comunicare, de a induce mai multă încredere reciprocă (relaționare). În cazul elevilor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și în formulările lui Mircea Vulcănescu: “am fost totdeauna naționalist, dar naționalist luminat (patriot), așa cum am învățat acest naționalism de la dascălii mei N. Iorga și Vasile Pârvan...” Demn de reținut este faptul că profesorul Lucian Boia își ajută cititorii să discearnă între “marile calități” și “marile defecte” (p. 112) ale unor personalității ale timpului; să constate, prin delimitare, în ce momente anume, “la liberali și la țărăniști, în nucleul de conducere..., atmosfera e predominant anglofilă” (p.225); Vă conștientizeze că... “lagărul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
referire la: gurnalul lui Ioan eudiță (1896-1982), care “nu merită deplină încredere” (p. 226); la Mihail Sadoveanu - cel cu “destule păcate” (p. 228); la structura Istoriei... lui G. Călinescu (p. 242) etc. Istoricul are un ochi critic obiectiv, știe să discearnă între minusurile și plusurile exercitate (spre exemplu), de omul Dan Barbilian (p. 188) sau de filosoful Emil Cioran. (p. 247) Referindu-se la anii ’50, istoricul Lucian Boia dorește să reținem că s-au făcut „concesii de ambele părți: și
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de cultură” (p. 59), Camil Petrescu cel care construiește “edificii de idei” (p. 74) sau Eugen Ionescu, dotat cu - “permanentă fragilitate” (p. 93) etc. în egală măsură, istoricului îi place să lase și calea deschisă Fătre cititorul care ar putea discerne el însuși anumite realități, întrebându-se și întrebându-ne: “Avea sau nu avea dreptate?...” (p. 56) Dar despre reprezentanții ziarelor “Adevărul” și “Dimineața” ce reflecții se deschid?! Controvesate, vădit (Nu?!), prin afirmațiile: “Nu suntem comuniști!” “Suntem ziare democratice” (p. 67
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
V.2.8. Inteligența naturalistă implică a Înțelegerea lumii naturale, incluzând plante, animale și studii științifice. Este abilitatea de a recunoaște și de a clasifica indivizi, specii și relații ecologice, de a interacționa eficient cu ființe vii și de a discerne scheme legate de viață/forțele naturii. Acest tip de inteligență a fost a opta În ordinea identificării. Celelalte nu explicau personalități ca Darwin, biologi, astronomi, care nu operează cu simboluri, scheme sau formule matematice, ca fizicienii sau chimiștii, ci mai
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]