3,502 matches
-
zile/7). Acest termen este cea mai bună metaforă pe care comercianții au găsit-o pentru a preciza că unitatea lor este deschisă permanent. Aceasta Înseamnă că sunteți, puteți fi conectat În permanența la piață. Piețele sunt foarte distincte și discontinue pentru tehnologiile care pot fi Întrerupte În funcționarea lor. 8. Costuri de tranzacție nule sau aproape de zero În condițiile noilor tehnologii costurile de tranzacție tind spre zero. În aceste condiții, piețele devin de departe un anacronism. Să luăm, de pildă
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
și represaliilor sîngeroase. ÎRA a început să se angajeze chiar în scurte lupte locale. În primele șase luni ale anului 1921, trei sute de soldați și polițiști britanici au fost uciși. În primăvara anului 1921, ambele tabere erau epuizate de efortul discontinuu. Britanicii erau însă mult mai grăbiți să sfîrșească un conflict pe care își dădeau seama că nu îl pot cîștiga. Costul menținerii forțelor de ordine în Irlanda se ridică la 20 de milioane de lire pe an, o sumă importantă
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
privitoare la domeniul său de apartenență: raționalul sau afectivul? E una din puținele forme de prindere în cuvinte a viului, a gândului cu evidente modulații afective și a sentimentului pe cale de a-și căpăta sensul în vederea smulgerii sale din curgerea discontinuă a existenței. Într-un jurnal de idei pot vedea cum este gânditorul, în timp ce într-un sistem îmi este accesibil doar cum vrea să fie. * Deprinderea de a citi are drept consecință și orientarea înspre a-i citi pe ceilalți, adică
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de oameni care au sacrificat existențe, atrăgându-le în vârtejul sensului pe care au dorit să-l dea vieții lor. În varianta aceasta răul este inserat deseori pe o perspectivă metafizică tare; adică într-o periculoasă vecinătate a binelui. Travaliul discontinuu la ceva (o carte, spre exemplu) permite ca acesta să capete o tușă personală; ideile sunt nuanțate de contextul creat de existența cotidiană. Să ne întrebăm parfumul căror iubiri, ori acreala căror uri, stau în spatele unor rânduri ce frapează. * Să
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
care le-am adus în altă parte, se cuvin și câteva contestări ale lui. Gândim într-adevăr secvențial, unitatea unei cărți fiind o elaborare ulterioară, mediată de scris. Însă coeziunea fragmentelor poate fi asigurată de însăși existența noastră; a duce discontinuul la extrem înseamnă a crede că gândurile noastre apar și dispar spontan, în și din neant, fără o minimă legătură între ele. Orice eseu vrea de fapt să reconstituie acea legătură cvasi-invizibilă dintre diversele fragmente. În rest, rămân un adept
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
scopul uniformizării actului evaluării la acest examen. - Candidatul nu știe precis ce se așteaptă de la el și nu are criterii de autoevaluare programele pentru susținerea examenului nu prevăd standarde de performanță, sau de evaluare. - Pregătirea individuală a candidatului se realizează discontinuu, îndeosebi în apropierea examenului. - Rezultatele evaluării candidaților nu sunt analizate de instituțiile de formare inițială în vederea ameliorării activității acestora. Pentru a elimina dezavantajele existente în forma de evaluare actuală, trebuie elaborat un document central despre ce ar trebui institutorii să
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
Tuberculoza cavitară cronică Caverna este leziunea care oferă cele mai multe din cazurile de tuberculoză cu viză chirurgicală. După unele statistici caverna reprezintă 85% din totalitatea tuberculozei chirurgicalizate (Riquet M.) [57]. Cauzele cele mai frecvente ale cronicizării tuberculozei sunt: tratamentul incorect sau discontinuu, infecția cu bacili multi-drog-rezistenți, tarele organice. Mai trebuie menționat că, frecvent, caverna nu este singura leziune, ci este acompaniată și de altele (cazeoase, fibrocazeoase sau nodulare), care pun probleme în alegerea unei indicații corecte. Localizarea lor se face de predilecție
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
4 secunde sau mai mare a sumei tuturor timpilor venoși de închidere de la vena femurală și venele poplitee este predictiv pentru un reflux venos sever [11]. Examenul / ultrasonografia Doppler pulsat sau eco-Dopplerul Este utilizată ecografia bidimensională, iar semnalul Doppler este discontinuu, reflectat numai la modificarea țesutului, obținându-se astfel informații morfologice despre v. safenă (lungime, calibru, competența valvelor, imagine foarte bună a valvei ostiale și preostiale), tributarele ei sau perforantele incompetente și concomitent prin metoda Doppler se pot măsura caracteristicile fluxului
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
heparină pe primul plan fiind: complicațiile hemoragice (melenă, hematoame, hematurie, rar echimoze, epistaxis, hematemeză). De remarcat faptul că circa 20% din pacienții aflați sub tratament cu heparină dezvoltă accidente hemoragice, riscul sângerărilor fiind mult mai mare când heparina se administrează discontinuu decât atunci când se administrează în perfuzie. Riscul de sângerare este influențat și de caracteristicile proprii ale pacienților (uremicii, pacienții cu afecțiuni hepatice, sau trombocitopenici au risc de hemoragie mult mai mare). Femeile au risc de sângerare de trei ori mai
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
de undăexcitatoare, se poate calcula concentrația Ca2+ liber. Descărcarea Ca2+ din RS, atunci când s-a studiat pe mușchiul de broascăprin microscopie cofocalăa imaginii utilizând indicatori de fluorescență, fluo-3, s-a observat cădescărcările devin ridicate sub forma unei serii de evenimente discontinue, finalizate printr-o scânteie. Nu este clar încădacăscânteile sunt rezultatul deschiderii canalelor individual sau al deschiderii concertate a unui mănunchi de canale (Rios ș.a., 1999). Succesiunea evenimentelor. Dupăstimularea mușchiului, un potențial de acțiune se propagăprin sarcolemă, trece prin tuburile T
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
primele 12 ore, uneori în 1-2 zile, iar alteori poate dura o săptămână sau chiar mai mult [14]. În cele mai multe situații copilul este capabil să respire efectiv la 24-48 de ore după operație, iar suprimarea monitorizării se face gradual sau discontinuu. Administrarea intravenoasă de fluide necesare este continuată până când copilul nu mai necesită suport ventilator, iar alimentația prin gastrostomă sau orală este pornită pe măsura reluării funcțiilor tractului intestinal. Depistarea și tratarea hipertensiunii pulmonare dată de hipoplazia pulmonară este foarte importantă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
1.2 Schimbări în topica internă a grupului nominal 16 1.2.1 Marcarea definitudinii 16 1.2.2 Demonstrative nespecializate 18 1.2.3 Gramatica dublă a determinantului cel 19 1.2.4 Domeniul prenominal 20 1.3. Structuri discontinue 22 2 Cadru teoretic 23 2.1 ACORD și INSERARE. Trăsături sintactice: interpretabile, valorizate. Trăsături EPP 25 2.2 Faze și periferii sintactice 28 2.3 Parametrul centrului 30 2.4 "Parametrul" configuraționalității. Configuraționalitate vs nonconfiguraționalitate. Configuraționalitate discursivă 33 3
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fenomenele care privesc sintaxa propoziției și poziția verbului, (ii) fenomene de variație și schimbare de topică din grupul nominal (inclusiv la gramaticalizarea determinantului cel, efectul combinat al specializării demonstrativelor și al schimbărilor de topică din grupul nominal) și (iii) structurile discontinue înregistrate în textele originale și în traduceri. Fenomenele din categoria (i) sunt descrise și analizate pe larg în capitolul IV (pornindu-se de la analiza sincronică din capitolul III); fenomenele din categoriile (ii) și (iii), numai schițate aici, fac obiectul unei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prin care contrastează cu limbile romanice: articolul hotărât este un sufix generat odată cu numele și nu lexicalizează în mod direct poziția D(eterminant), ci stabilește o relație de ACORD cu poziția D. Pe lângă construcția cu articol hotărât inferior, analiza structurilor discontinue (v. §1.3 infra) din limba română veche confirmă această ipoteză (v. Brăescu, Dragomirescu și Nicolae 2015). 1.2.2 Demonstrative nespecializate Distincția morfologică tare / slab a demonstrativelor, asigurată fie prin particula -a (acest / acesta), prin procese morfofonologice interne (acea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
v. discuția la Ledgeway 2012: 281-2, 2015b, 2015d), există indicații în favoarea existenței reziduale a structurilor cu centru final in gramatica românei vechi: (i) grupuri adjectivale complexe în poziție prenominală (v. și Todi 2001: 81 pentru cronicile muntenești) (34), (ii) structuri discontinue (v. §1.3 infra). Structurile de acest tip ((i) și (ii)) sunt permise doar în gramatici în care există și opțiunea centru final (Ledgeway 2015b, 2015d). (34) a. cătră [DP [AP făcătoriulu de viață] Domnu] (CC2.1581: 349) b. Preacista
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
direcții de schimbare este că centrele nominale și adjectivale sunt cele mai conservatoare, ceea ce explică existența structurilor cu centru final doar în grupul nominal și în cel adjectival și a discontinuităților caracterizând grupul nominal și grupul adjectival. 1.3. Structuri discontinue Structuri discontinue (denumite în literatura tradițională hiperbat) (v. Devine și Stephens 2006 cu referire la latină; Ledgeway 2012: 43-45, 61-64, 68, 258-281 cu referire la latină și la limbile romanice timpurii; Moldovanu 1969 cu referire la limba lui D. Cantemir
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
schimbare este că centrele nominale și adjectivale sunt cele mai conservatoare, ceea ce explică existența structurilor cu centru final doar în grupul nominal și în cel adjectival și a discontinuităților caracterizând grupul nominal și grupul adjectival. 1.3. Structuri discontinue Structuri discontinue (denumite în literatura tradițională hiperbat) (v. Devine și Stephens 2006 cu referire la latină; Ledgeway 2012: 43-45, 61-64, 68, 258-281 cu referire la latină și la limbile romanice timpurii; Moldovanu 1969 cu referire la limba lui D. Cantemir) se găsesc
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1967: 158-96) este încălcată 25: (42) a. nu puteți [lu Dumnezeu]isluji [ti și lu Mamon] (CC1.1567: 56v) b. [Pre fiiul tău]i l-au mâncat pre drum un leu, [tiși pre mulți oameni] (Sind.1703: 90v) Frecvența structurilor discontinue era mică, dar constantă, în româna veche, acest fenomen fiind eliminat către sfârșitul epocii vechi. După cum se știe, în special de la Hale (1983) încoace, structurile discontinue și topica liberă sunt proprietăți ale limbilor nonconfiguraționale. În lumina cercetărilor mai recente însă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mâncat pre drum un leu, [tiși pre mulți oameni] (Sind.1703: 90v) Frecvența structurilor discontinue era mică, dar constantă, în româna veche, acest fenomen fiind eliminat către sfârșitul epocii vechi. După cum se știe, în special de la Hale (1983) încoace, structurile discontinue și topica liberă sunt proprietăți ale limbilor nonconfiguraționale. În lumina cercetărilor mai recente însă, configuraționalitatea apare ca fiind mai degrabă o proprietate scalară, care caracterizează fiecare structură în parte, nu care se aplică unei limbi în ansamblu (Donohue 2000; Ledgeway
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
degrabă o proprietate scalară, care caracterizează fiecare structură în parte, nu care se aplică unei limbi în ansamblu (Donohue 2000; Ledgeway 2011, 2012). Mai mult, Ledgeway (2012, 2015d) descompune presupusa nonconfiguraționalitate a latinei clasice, arătând că topica liberă și structurile discontinue rezultă din setarea parametrică mixtă centru inițial / centrufinal, subiect al variației diacronice și diafazice (și, desigur, diastratice și diamezice): centrufinal pentru latina arhaică și pentru registrele formale, litere; centru inițial pentru latina timpurie și târzie și registrele colocviale subliterare (Ledgeway
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
dislocarea din interiorul unui grup sintactic, care generează discontinuitatea respectivului grup, să aibă loc. După cum am insistat în secțiunea anterioară, grupul nominal și cel adjectival prezintă structuri cu centru final; nu întâmplător, tot aceste grupuri dau naștere și la structuri discontinue. 2. Cadru teoretic După cum probabil a devenit evident din terminologia și perspectiva de analiză folosite în secțiunile anterioare, cadrul teoretic al lucrării este Gramatica generativă (Chomsky 1957 și urm.), Programul minimalist (Chomsky 1995, 2000, 2001 și urm.). Adoptăm ipoteza antisimetrică
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
argumentele reale ale verbului sunt cliticele (pronominale), pe când grupurile nominale marcate cazual sunt elemente coreferențiale cu acestea, slab atașate propoziției (v. Baker 2001 pentru o discuție recentă). Principalele caracteristici ale limbilor nonconfiguraționale sunt: topică liberă, determinată pragmatic, nu sintactic; construcții discontinue; anaforă nulă; sistem cazual bogat care codează relațiile tematice; sistem de acord bogat; absența elementelor expletive; absența unui constituent VP organizat sintactic și a asimetriilor subiect-obiect (v. Hale 1983; Donohue 2002; Legate 2001; Ledgeway 2012: 71). Cercetările ulterioare (ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
C, asociată cu encliză pronominală (gerunziul), sau prin inserare a unui complementizator nonfinit în C, asociat cu lipsa deplasării la C și procliză pronominală (infinitivul verbal precedat de a). Această ipoteză surprinde diferența dintre morfologia "continuă" a gerunziului și morfologia "discontinuă" a infinitivului, sugerată în nota 33. Derivarea gerunziului pozitiv (124a) este redată în reprezentarea de mai jos; în lumina discuțiilor din acest paragraf, vom considera că domeniul flexionar al gerunziului nu conține o proiecție de mod (MOODP) și vom eticheta
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
forme instanțiind două strategii de satisfacere a acestei trăsături: deplasare sintactică (gerunziul) vs inserarea unui complementizator nonfinit (infinitiv). Tipul de morfologie care caracterizează aceste două forme (o morfologie "continuă" pentru gerunziu: marcare directă doar prin sufixul gerunzial vs o morfologie discontinuă pentru infinitiv: marcare dublă, prin sufixul de infinitiv și prin complementizator) derivă direct din necesitățile de satisfacere a trăsăturii [nonfinit]. Analiza se poate extinde și la propozițiile organizate în jurul supinului. (ix) Româna prezintă semne clare pentru categorizarea ca limbă cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
lor se bazează pe procese sintactice diferite. Este însă de reținut posibilitatea ca elementele funcționale, în mod tipic adiacente la verb în varietățile moderne, să apară în nonadiacență la verb în varietățile romanice vechi, dând naștere astfel la complexe verbale discontinue. 4.2 Dislocarea nucleului verbal în limba română veche 4.2.1 Delimitarea fenomenului Se pot delimita mai multe categorii de structuri cu dislocare, în funcție de elementul funcțional care apare în nonadiacență la verbul lexical. Vom folosi spre exemplificare mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]