1,371 matches
-
It, Harper San Francisco, 2005, pp. 138. 283 Respectul față de indivizi nu este, așa cum afirmă unii, opusul respectului față de drepturile grupurilor. Dimpotrivă, indivizii își aduc cu ei drepturile în cadrul grupurilor din care fac parte. Astfel, dreptul de a nu fi discriminat pe motive rasiale, sexuale sau religioase este atât un drept al indivizilor cât și al grupurilor. 284 Benjamin Franklin, Autobiografia lui Benjamin Franklin, Washington Square, New York, 1975, pp. 99. 285 William Butler Yeats, "The Second Coming", în Selected Poems and
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
din lumea dezvoltată au fost pregătite să urmeze recomandările liberale și să renunțe la puterea lor economică discreționară în favoarea piețelor. În acest caz, membrii Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) s-au oferit să-și restricționeze capacitatea de a discrimina capitalul străin. Acordul Multilateral asupra Investițiilor este încă o dovadă a faptului că, la fel ca și înființarea piețelor naționale în secolul al XIX-lea, globalizarea nu este rezultatul emancipării treptate și spontane a sferei economice față de controlul guvernelor. Dimpotrivă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sau poeții greci, latini, clasici cu frescele și tablourile, într-o epocă în care descrierea peisajelor sau decorurilor naturale nu se folosea încă în literatură. Ochiul se educă prin cuvinte numele culorilor, o bună paletă de substantive, ne ajută să discriminăm mai bine între tonuri. Poeții buni ne învață să vedem mai bine și totuși cuvintele lor sunt oarbe. Un roșu-mac este incolor, conceptul de cîine nu latră. Și totuși de ce Bergotte, suferind de uremie, a ieșit din casă pentru a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
1913. -Pacea realizată la Paris nu a fost durabilă deoarece: o contrar celor petrecute la congresele de pace anterioare (Viena-1815, Paris 1856), statele învinse n-au fost admise la tratativele de pace; o statele mici din tabăra învingătoare au fost discriminate; o alte state (ex. Rusia Sovietică), n-au fost invitate să participe la Conferința de pace; o responsabilitatea declanșării războiului a fost pusă doar pe seama statelor învinse; o Societatea Națiunilor (constituită pentru a menține pacea în lume), nu a reușit
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
puterea simțului comun [...]. Dar ultima judecată și ultima separare apar țin simțului comun. Așadar, fiind capabil să simtă tot ceea ce simt simțurile externe a adică sensibilele per se, sensibilele per accidens și sensibilele comune a, automat simțul comun poate și discrimina între acestea. Aceeași idee o repeta Toma din Aquino în Summa theologiae (I, q. 78, a. 4, ad 2): (ÎI.3.5.) Ad secundum dicendum quod sensus proprius iudicat de sensibili proprio, discernendo ipsum ab aliis quae 136 DE LA QUO
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
face-o, se găsesc o mulțime de slujbe în altă parte. Darcey își dădu seama că îi spunea Annei aceleași lucruri pe care și le zisese în gând mai devreme. Uite ce e, știu că angajatorii nu au voie să discrimineze pe nimeni, îi explică Anna. Dar câți dintre ei vor într-adevăr să aibă ca angajată o mamă singură? Știi, nu prea văd care naiba e diferența între o mamă singură și una măritată, când vine vorba de serviciu. Oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Dune. Kull vahad! Este atît de ezoteric, Încît simt imperios nevoia să kwisatz hardenach și să scriu despre In Cold Blood, Însă-i duminică și mă Întrerup la fiecare trei cuvinte pentru că tocmai trece la televizor marșul țiganilor, deoarece-s discriminați. Prin jur, nici un taxi driver. ARSENIC, RENTĂ SAU HOLERĂ La 1 noiembrie 1875, Ceaikovski Își prezintă la Petersburg, În sala Conservatorului, concertul În si minor pentru pian și orchestră. Așa cum scrie Ken Russell, aici l-a ascultat pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fapt, înlocuită de decizii administrative. ... 63. De asemenea, întrucât măsurile de restrângere afectează, în mod efectiv, doar o parte dintre indivizi, și nu întreaga populație care, teoretic și potrivit dispozițiilor abstracte legale, este vizată de ele, indivizii efectiv afectați sunt discriminați față de ceilalți. ... 64. Cheltuielile pe care le implică respectarea măsurilor de restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți sunt atât de mari pentru o bună parte din populația României, astfel încât pentru această categorie se încalcă art.
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
nașterea lui. Sunt invocate și considerente ale Hotărârii din 6 martie 2012 pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Dumitru David împotriva României. ... 41. Cu referire la pretinsa încălcare a art. 16 din Constituție, se susține că sunt discriminați magistrații pensionați după intrarea în vigoare a măsurii de suspendare a acordării indemnizației față de cei pensionați anterior care au primit-o. ... 42. Prin reglementarea indemnizației legiuitorul a dorit să recompenseze munca, activitatea magistraților cu vechime de cel puțin 20
DECIZIA nr. 694 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300384]
-
interesul legii referitor la natura dreptului prevăzut la art. 20 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. ... 43. Beneficiarii de indemnizație care se pensionează sunt discriminați față de judecătorii Curții Constituționale și față de judecătorii care au fost eliberați din funcție pentru alte motive neimputabile, categorii profesionale cărora nu le este aplicabil același regim juridic impus prin ordonanțe. Deși magistrații destinatari ai indemnizației și judecătorii Curții
DECIZIA nr. 694 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300384]
-
a Uniunii Europene referitor la egalitatea tuturor persoanelor în fața legii față de prevederile ordonanțelor. În acest context este invocată Hotărârea din 24 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C262/20. ... 45. Magistrații pensionari sunt discriminați față de moștenitorii magistraților decedați. Autorii excepției susțin că există, fără îndoială, numeroase prestații financiare și sociale din partea angajatorului la care, potrivit obiectului și scopului lor, au dreptul în egală măsură atât judecătorii pensionari, cât și moștenitorii judecătorului decedat
DECIZIA nr. 694 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300384]
-
promovarea competitivității industriei locale, încurajarea inovațiilor, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (Goldman, Kissack, Witterick, 1997). Legea privind competiția - în fapt, principala măsură de promovare a competiției pe care o poate lua un stat (cu condiția să fie și aplicată) - nu discriminează, teoretic, între firmele naționale și cele străine. Ea monitorizează comportamentul concurențial al corporației, urmărind ca aceasta să nu abuzeze de poziția dominantă pe piață 15 (trăsătură circumstanțială), dar protejând-o, în același timp, de practicile neloiale ale firmelor naționale sau
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
se evita orice transfer de informații confidențiale între firmele partenere; - angajamentul de a se evita subvenționarea mascată a Unisource de către firmele partenere; - angajamentul firmelor partenere de a nu furniza pachete obligatorii de servicii legate; - angajamentul AT&T de a nu discrimina între cei trei operatori din Unisource și ceilalți operatori europeni în privința costurilor convorbirilor transatlantice. • EUCAR. Comisia are, în principiu, o atitudine favorabilă alianțelor încheiate în scopul desfășurării de activități comune de cercetare și dezvoltare. Un exemplu este acordul pe care
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
a înțelegerii învechite”, prin care se schimbă condițiile investiționale atunci când există bariere la ieșirea de pe piață (vezi și secțiunea 5.3). În schimb, interesele corporației pot fi uneori complementare cu cele ale statului-gazdă (care, dorindu-și investiții, este pregătit să discrimineze pozitiv investițiile străine) și în conflict cu interesele fiscale ale statului de origine sau cu normele internaționale de protecție a mediului sau a forței de muncă. Tot în contextul dihotomiei conflict - complementaritate, Dunning (1993) delimitează trei etape în procesul de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
neagr]. Nu g]sesc nici un merit acestei obiecții. În America, cel putin, discriminarea negrilor a fost mult mai puternic] din punct de vedere istoric decât cea a altor grupuri rasiale sau etnice. Mai mult, în timp ce diferitele grupuri etnice europene erau discriminate în mod evident, acestea au profitat de pe urma discrimin]rilor mai severe asupra negrilor c]ci, în timp ce europenii emigrau în America pentru a-și g]și de lucru, negrii erau refuzați datorit] rasei lor. Astfel, afirmația conform c]reia multe alte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rilor mai severe asupra negrilor c]ci, în timp ce europenii emigrau în America pentru a-și g]și de lucru, negrii erau refuzați datorit] rasei lor. Astfel, afirmația conform c]reia multe alte grupuri etnice în afar] de negrii au fost discriminate nu poate fi susținut] de argumente. Dac] societatea poate acoperi doar câteva cereri de compensație, ar trebui s] le acopere pe cele mai stringențe, iar negrii par a le avea pe acestea. Acest argument poate fi completat în urmă analizei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
superioar], ale c]ror oportunit]ți sunt deja mai mari. Din fericire, negrii, femeile și „muncitorii s]răci” nu trebuie s] dezbat] între ei cine merit] cea mai mare compensare. Deși, probabil, fiecare dintre aceste grupuri a profitat în urmă discrimin]rii împotriva celorlalte dou], tratamentul preferențial nu impune o compensare a unui grup în defavoarea celorlalte. În mod convențional, poate s] compenseze toate cele trei grupuri în defavoarea b]rbaților albi din clasa de mijloc. Membrii acesteia au profitat de discriminarea membrilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] în acel moment alții sunt mai bine calificați. În ceea ce privește inc]lc]rile celei de-a doua p]rți a principiului egalit]ții de șanse este mai dificil de determinat ce fel de compensare trebuie acordat] celor care au fost discriminați. În mod particular, este evident faptul c] ceea ce trebuie f]cut este acordarea locurilor și pozițiilor dezirabile. Vom considera aceast] dificultate ca fiind aplicabil] beneficiarilor tratamentului preferențial din clasa de mijloc. În acest caz, r]spunsul oferit acestei probleme este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial pentru locurile și pozițiile dezirabile ar fi fost cei mai bine preg]titi candidați pentru aceste locuri și poziții. Din p]câte, trebuie menținut] obiecția conform c]reia dac] nu ar fi existat o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale și a stereotipurilor, negrii și femeile din clasa de mijloc care sunt beneficiarii tratamentului preferențial nu ar exista și, cu sigurant], nu ar fi fost cele mai preg]tite persoane pentru ocuparea acelor poziții. Ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tratament preferențial, ceea ce implic] faptul c] negrii și femeile din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial nu ar fi existat. Dar obiecția poate fi irelevant]. Propunerea nu este de a ne imagina o lume f]r] o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale sau f]r] stereotipuri, ci de a ne proiecta o lume f]r] discriminare rasial] și sexual], f]r] stereotipuri în cadrul actualei generații. Într-o asemenea lume, majoritatea negrilor și femeilor din clasa de mijloc care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și sexele vor fi reprezentate în cadrul pozițiilor dorite direct proporțional cu num]rul acestora, iar negrii și femeile care beneficiaz] de tratament preferențial pentru ocuparea locurilor și pozițiilor dorite vor fi cei mai calificați pentru ocuparea acestor poziții în absență discrimin]rii rasiale și sexuale. Ambele inferențe ignor] complicațiiile produse de clase. Trebuie analizate prima dat] complicațiile care se aplic] raselor. Negrii din clasa de mijloc reprezint] o proporție mult mai mic] din întreaga populație de culoare decât procentul reprezentat de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru pozițiile dorite în societate sunt aleși în mod copleșitor din clasa de mijloc. Mulți dintre cei aflați în clasa inferioar] socio-economic sunt excluși datorit] educației relativ precare. Prin urmare, chiar dac] rașele au aceleași abilit]ți și nu exist] discrimin]ri, num]rul negrilor din pozițiile dorite va fi inc] și mai mic decât al celor care beneficiaz] de programele de tratament preferențial. O versiune mai atenuat], dar semnificativ], a acestei dificult]ți se aplic] argumentelor care vizeaz] femeile. Din moment ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptului c] de tratamentul preferențial beneficiaz] femeile care au cele mai bune calific]ri pentru pozițiile cu care sunt r]spl]tite, în absența discrimin]rilor sexuale. Aceasta nu înseamn] c] merit] tratament preferențial. Apelul la o lume f]r] discrimin]ri sexuale și stereotipuri este justificat, pe cât posibil, de compensarea oferit] oamenilor pentru a se ajunge la nivelul pe care aceștia l-ar avea într-o lume f]r] nedrept]ți. Discriminarea sexual] nu reprezint] unică nedreptate. O nedreptate este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bello presupune trei cerințe: 1) Cerință forței minime: Nu trebuie folosit] mai mult] violent] decât este necesar; 2) Cerință proporționalit]ții: Consecințele negative prez]zute ale unui r]zboi nu trebuie s] dep]șeasc] consecințele pozitive prev]zute; 3) Cerință discrimin]rii: Forță trebuie folosit] doar împotriva acelor persoane care sunt ținte legitime ale atacurilor. Cerință discrimin]rii Oricare dintre aceste cerințe pune enorme probleme de interpretare. S] lu]m, de exemplu, cerință discrimin]rii. Pe ce criterii se stabilește dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
necesar; 2) Cerință proporționalit]ții: Consecințele negative prez]zute ale unui r]zboi nu trebuie s] dep]șeasc] consecințele pozitive prev]zute; 3) Cerință discrimin]rii: Forță trebuie folosit] doar împotriva acelor persoane care sunt ținte legitime ale atacurilor. Cerință discrimin]rii Oricare dintre aceste cerințe pune enorme probleme de interpretare. S] lu]m, de exemplu, cerință discrimin]rii. Pe ce criterii se stabilește dac] o persoan] este sau nu țint] legitim] a violenței în r]zboi? Se afirm] adesea c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]