24,621 matches
-
drept semnificative, în cadrul analizei făcute, concepte specifice pentru demersul de față, cum sunt familia monoparentală, drepturile părinților naturali, dependența de statul bunăstării, protecția socială a maternității 20, iar altele menite să circumscrie ansamblul social din perspectiva teoretică asumată: gen, patriarhat, discriminare de gen, relații de putere 21. Familia formată din copil și singurul său părinte trebuie recunoscută ca un tip aparte de familie și luată în seamă corespunzător la nivelul politicilor publice. În cercetarea stării de fapt, un demers constant a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mare decât al bărbaților (E. Zamfir, C. Zamfir, M. Pop, 1994, p. 12). Cum nouă din zece familii monoparentale sunt conduse de către femei, putem trage o concluzie în privința sărăciei acestora. Situația de sărăcie a familiilor monoparentale este un caz de discriminare negativă a femeilor prin mecanisme socioculturale, consacrate de stat. Această stare de lucruri nu decurge din analiza legislației, ci din observarea practicilor curente de viață 25. Femeile sunt responsabilizate pentru copiii lor în mai mare măsură decât bărbații și au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
emanciparea femeilor, care, în calitatea lor de „tovarășe de muncă”, erau aducătoare de venituri. În acest sens, se poate observa că egalitatea formală a femeilor și bărbaților privind accesul la muncă, precum și participarea tuturor la viața publică lăsa impresia lipsei discriminărilor dintre sexe. Privind atenția de care se bucura familia (considerată „celula de bază a societății”), se remarcă, în primul rând, o politică pronatalistă 2. Educația privind reproducerea și mijloacele contraceptive lipseau, avortul era interzis, se practicau controale ginecologice periodice, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sprijin pentru familia sa, iar femeia care îi este soție este tratată drept femeie singură. În nici unul dintre documentele ce reglementau situația părinților cu dificultăți nu apare noțiunea de „tată singur”. Acest fapt ar putea să treacă astăzi drept o discriminare la adresa părinților bărbați. Totuși, în perioada comunistă, acest fapt era mai degrabă o consecință a presupoziției că un bărbat care este la un moment dat singur (presupunând, de pildă, drept cauză a singurătății sale decesul soției) nu va rămâne mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
singurătății sale decesul soției) nu va rămâne mult timp așa. În caz de divorț, se subînțelegea că grija și creșterea copiilor reveneau mamei. Inegalitatea majoră privind familia monoparentală este o consecință a controlului reproducerii și poate fi receptată drept o discriminare de gen, privindu-le exclusiv pe femei. 2. Maternitatea atipicătc "2. Maternitatea atipică" Cu sprijinul asistenților sociali din cadrul organizației Holt International Children’s Services Romania, am aplicat testul Cine sunt eu? mamelor aflate în Centrul mamă-copil deschis în Centrul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
public înainte de a atinge caracteristicile unei crize. O astfel de stare la limită ar putea însemna creșterea numărului de persoane care trăiesc în sărăcie și sunt marginalizate; realizarea unui tip de control social (mai ales prin practici cotidiene), în care discriminarea părintelui singur să se accentueze. Presupune, de asemenea, un risc accentuat privind situația copiilor a căror vulnerabilitate poate favoriza comportamente care să afecteze direct integritatea lor fizică și psihoafectivă, chiar și viața: aceștia pot fi neglijați, abuzați, abandonați. 3.1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
urmeze cursuri de formare și să primească o acreditare; sunt părinți temporari); se face diferența între bărbați și femei în calitate de părinți (titulatura corectă ar putea fi „asistent parental”); tratează inegal persoanele angajate față de cele neangajate pe piața muncii 38; operează discriminări între drepturile părinților naturali (care pot desfășura o activitate salarizată și pot avea copii, conform liberei lor alegeri) și părinții adoptivi, care, ca și asistenții maternali, sunt supuși unor proceduri speciale. În alte sisteme de protecție (englez și american) este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
un demers de inițiere, transpunerea acestora în fapte concrete presupunând asumarea unei alte game de probleme. În acest sens, poate fi invocată, spre exemplificare, modalitatea mai mult decât modestă în care se regăsesc respectate în practica angajatorilor prevederile legale privind discriminările de vârstă sau de sex. Ipoteza de la care plec este aceea că familia monoparentală nu a fost luată încă, în mod semnificativ, drept grup-țintă în demersul de elaborare a politicilor publice din România, identificarea unor reglementări de o astfel de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sprijin în activitatea de tip menajer etc.). Din perspectiva respectării drepturilor omului 81, la nivelul politicilor publice trebuie avute în vedere aspecte cum ar fi: • dreptul privind respectul pentru viața de familie; • statutul copiilor ilegitimi; • drepturile patrimoniale ale copiilor ilegitimi; • discriminarea dintre copiii legitimi și cei nelegitimi, dintre părinții căsătoriți și cei necăsătoriți; • dreptul la viață familială, după divorț; • dreptul taților necăsătoriți la primirea copilului spre îngrijire și tutelă; • drepturile părinților naturali. CAPITOLUL IIITC "CAPITOLUL III" Dreptul la viața de familietc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
adecvat multe dintre temele și problemele cu care se confruntă familiile”. Teoriile fundamentate pe drepturi sunt limitate privind înțelegerea relațiilor, a precondițiilor, a responsabilităților și consecințelor relațiilor interumane 14. Din perspectiva respectării drepturilor, familia monoparentală ridică probleme cum ar fi: discriminarea între familii biparentale și monoparentale, între drepturile asupra copiilor, între cele ale părinților căsătoriți și ale celor necăsătoriți, probleme ale drepturilor părinților naturali, care nu au drept de custodie asupra copiilor, drepturi patrimoniale, de respect față de viața de familie etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
producție și a relațiilor interumane aferente din sfera economică. Soluția de tip marxist se baza pe presupunerea că, prin eliminarea proprietății private și dizolvarea modului de producție capitalist, se va ajunge la depășirea inegalităților. De aici decurgea eliminarea formelor de discriminare care le afectau pe femei. Exploatarea acestora lua sfârșit odată cu toate tipurile de exploatare generate de sistemul capitalist. În România, în tranziție, neajunsurile din sfera economică, disfuncționalitățile sociale ce decurg, în principal, din starea de sărăcie generală a populației, par
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în maternitate, prin recunoașterea lui drept născut viu atât de către mamă, cât și de către tată, până la modul cum sunt receptați copiii în instituțiile de învățământ formal (grădiniță, școală), se configurează o astfel de așteptare socială. Observ, în acest sens, o discriminare tacită a copiilor din familiile cu un singur părinte, față de cei din familiile complete. Șansele sociale ale copiilor din prima categorie sunt presupuse de către educatori ca fiind mai mici (pentru că sunt în grija doar a unui singur părinte, copiii sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
frecvent neglijați, au, în multe situații, o susținere deficitară privind resursele și, de aici, șanse reduse de a valorifica oportunitățile). Un tratament implicit diferențiat al copiilor cu un singur părinte afectează șansele lor de integrare socială. Acest fapt poartă amprenta discriminărilor de gen. Șansele mai mici ale copilului rezultă din susținerea lui deficitară. Aceasta se datorează, în cele mai multe cazuri, faptului că părintele singur este o femeie despre care se presupune că nu se descurcă în a face față solicitărilor legate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
egalitatea de șanse, posibilă din perspectiva legislației, nu este decât o premisă, adevărata egalitate realizându-se nemijlocit prin faptele de viață, prin practici corecte. Prin adoptarea unor legi specifice (cum ar fi legea privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, legea egalității de șanse între femei și bărbați, legea concediului parental, legea privind protecția familiei monoparentale), România a făcut pași importanți spre modernizare. Pentru ca acestea să fie respectate efectiv, ar trebui depășite practicile ce presupun mentalități conservatoare. În paradigma liberală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
masculin/feminin, public/privat, economie/familie, muncă/îngrijire, succes/dragoste, individ/comunitate și spirit competitiv/sacrificiu de sine. (Nancy Fraser, Linda Gordon, 1997) Acestea sunt atât stereotipuri de gen, cât și premise ale diferențierii într-un sens negativ, chiar a discriminărilor între sexe. Socializarea de gen comportă și valențe pozitive, persoanele își pot contura identitatea de gen: fetele își accentuează trăsăturile feminine, iar băieții pe cele masculine. Socializarea de gen adecvată a fost considerată ca fiind foarte importantă privind emanciparea femeilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și șansele familiei monoparentaletc "2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale" În sfera publică au fost remarcate o serie de discrepanțe între femei și bărbați. Dintre acestea, unele au o importanță mai mare și joacă rol de cauză pentru altele, provoacă discriminări. Astfel, apar discriminări privind accesul și menținerea pe piața muncii, apoi diferențierea de venituri (în sensul că veniturile femeilor sunt considerabil mai mici decât cele ale bărbaților și că numărul femeilor care nu obțin deloc venituri este îngrijorător de mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
monoparentaletc "2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale" În sfera publică au fost remarcate o serie de discrepanțe între femei și bărbați. Dintre acestea, unele au o importanță mai mare și joacă rol de cauză pentru altele, provoacă discriminări. Astfel, apar discriminări privind accesul și menținerea pe piața muncii, apoi diferențierea de venituri (în sensul că veniturile femeilor sunt considerabil mai mici decât cele ale bărbaților și că numărul femeilor care nu obțin deloc venituri este îngrijorător de mare, fapt care le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
femeilor sunt considerabil mai mici decât cele ale bărbaților și că numărul femeilor care nu obțin deloc venituri este îngrijorător de mare, fapt care le accentuează dependența de aducătorii de venit)21. Veniturile mai mici sau chiar lipsa acestora determină discriminări legate de șansele de dezvoltare personală, participarea în societate, posibilitățile de susținere a membrilor familiei. În acest sens, Mihaela Miroiu (2004, p. 231) arăta că: Femeile câștigă mai puțin și dacă au aceleași surse de venituri ca și bărbații. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Consecința este însă aceea că femeile pierd în competiția profesională și devin tot mai dependente de veniturile bărbaților. În aceste condiții, așa cum au remarcat Pasti și Ilinca (2001), inegalitatea devine dependență. Pentru femei, în general, se acreditează și existența unor ...discriminări mai subtile: eliminarea tacită din profesiile sau pozițiile ierarhice care au câștiguri ridicate, educația diferită a fetelor și băieților, orientarea fetelor spre profesii feminine, desconsiderarea femeilor în anumite domenii și chiar în comportamentele private, utilizare în media a unor imagini
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care au câștiguri ridicate, educația diferită a fetelor și băieților, orientarea fetelor spre profesii feminine, desconsiderarea femeilor în anumite domenii și chiar în comportamentele private, utilizare în media a unor imagini inferiorizante (M. Miroiu, 2004, p. 30). Tot din categoria discriminărilor subtile face parte și așa-numita discriminare subiectivă 22. Pentru femeile mame singure există o percepție accentuată a discriminărilor pe care le întâmpină zi de zi. Cea mai costisitoare sub aspectul investiției de timp și al consumului emoțional este discriminarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fetelor și băieților, orientarea fetelor spre profesii feminine, desconsiderarea femeilor în anumite domenii și chiar în comportamentele private, utilizare în media a unor imagini inferiorizante (M. Miroiu, 2004, p. 30). Tot din categoria discriminărilor subtile face parte și așa-numita discriminare subiectivă 22. Pentru femeile mame singure există o percepție accentuată a discriminărilor pe care le întâmpină zi de zi. Cea mai costisitoare sub aspectul investiției de timp și al consumului emoțional este discriminarea instituțională 23. Sistemul birocratic presupune că, pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
domenii și chiar în comportamentele private, utilizare în media a unor imagini inferiorizante (M. Miroiu, 2004, p. 30). Tot din categoria discriminărilor subtile face parte și așa-numita discriminare subiectivă 22. Pentru femeile mame singure există o percepție accentuată a discriminărilor pe care le întâmpină zi de zi. Cea mai costisitoare sub aspectul investiției de timp și al consumului emoțional este discriminarea instituțională 23. Sistemul birocratic presupune că, pentru a intra în normalitate, din punct de vedere legislativ, trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
discriminărilor subtile face parte și așa-numita discriminare subiectivă 22. Pentru femeile mame singure există o percepție accentuată a discriminărilor pe care le întâmpină zi de zi. Cea mai costisitoare sub aspectul investiției de timp și al consumului emoțional este discriminarea instituțională 23. Sistemul birocratic presupune că, pentru a intra în normalitate, din punct de vedere legislativ, trebuie să fie operate toate modificările implicate de starea civilă care s-a schimbat. De la actele de identitate și până la reînnoirea ultimului abonament, toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pentru că normele sociale privind conservarea familiei au fost încălcate prin recurgerea la divorț. Cei ce susțin că nu există o tratare diferențiată și favorizantă pentru bărbați față de femei invocă frecvent argumentul de factură legislativă: la nivelul legilor nu se remarcă discriminări între femei și bărbați 25, nu se fac diferențieri între familia nucleară completă (în care soții fac eforturi comune pentru creșterea copiilor) și familiile incomplete (în care povara îngrijirii și educării copiilor este dusă de un singur părinte), între persoanele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și în factori de defavorizare pentru unul dintre sexe în raport cu celălalt, indiferent de legile, normele și declarațiile politice adoptate oficial. Presupoziția pe care o susțin este aceea că multe dintre problemele cu care se confruntă familia monoparentală sunt cauzate de discriminările de gen, discriminări de multe ori rezultate nu din legi, ci din modul de aplicare a acestora. Așa se face că familiile conduse de femei, mai numeroase și mai sărace decât cele conduse de bărbați, întâmpină dificultăți mai ales pentru că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]